362 matches
-
este un film din 2009 american cu super eroi bazat pe revista de benzi desenate Marvel Comics având ca personaj principal fictiv pe Wolverine. A fost difuzat în lumea întreagă la 1 mai 2009. Filmul este regizat de Gavin Hood și îl are ca protagonist pe Hugh Jackman, alături de Liev Schreiber, Danny Huston, will.i.am, Lynn
X-Men Origini: Wolverine () [Corola-website/Science/316752_a_318081]
-
este un supererou fictiv care apare în revistele de benzi desenate publicate de Marvel Comics. Personajul a apărut mai întâi în "Incredibilul Hulk" #180 (octombrie 1974) și a fost creat de scriitorul Len Wein și de regizorul artistic de la Marvel, John Romita Sr., care a desenat personajul iar apoi a fost mai întâi desenat pentru
Wolverine () [Corola-website/Science/316186_a_317515]
-
întâi în tabloul final "de reclamă" al seriei "Incredibilul Hulk" #180 (data coperții fiind oct. 1974) scris de Len Wein și schițat de Herb Trimpe. Personajul a apărut apoi într-un număr de reclame în variate publicații ale editurii Marvel Comics la începutul lunii iulie (data coperții fiind noiembrie) înainte de prima lui apariție în "Hulk" #181 (data coperții fiind noiembrie 1974) desenat tot de Wein și Trimpe. John Romita, Sr. a schițat costumul lui Wolverine cu galben și albastru. Prezentarea personajului
Wolverine () [Corola-website/Science/316186_a_317515]
-
ca inspirație o glumă superficială a lui Peter David. În plus, pe seria "Wolverine" și aparițiile din variate serii "X-Men", două alte povestiri se extind asupra trecutului personajului: "Arma X", de artistul și scriitorul Barry Windsor-Smith, făcut serial în "Marvel Comics Presents" #72-84 (1991); și în "Originea", o serie limitată, de șase numere de scriitorii Joe Quesada, Paul Jenkins, și Bill Jemas, dar și artistul Andy Kubert (între nov. 2001 și iulie 2002). O a doua serie solo, "Wolverine: Originile", scrisă
Wolverine () [Corola-website/Science/316186_a_317515]
-
se alătură Ministerului de Apărare Canadian. Logan este apoi răpit de Weapon X, fiind ținut prizonier și este supus unor experimente, dar reușește să evadeze, după cum reiese din povestirea "Weapon X" scrisă de Barry Windsor-Smith care a apărut în "Marvel Comics Presents". În timpul captivității sale, când a fost prizonierul lui Weapon X, i s-a introdus în oase adamantium incasabil. Logan este apoi descoperit de James și Heather Hudson, care îl ajută să își reamintească obiceiurile oamenilor. După aceea, Logan, de
Wolverine () [Corola-website/Science/316186_a_317515]
-
În 1962 a fost lansat filmul omonim, produs în Marea Britanie. În film trifidele nu mai sunt plante produse de bioingineria umană, ci sunt extratereștri care au ajuns pe Pământ sub formă de spori transportați de un meteorit. În 1975, Marvel Comics a adaptat povestea în revista "Unknown Worlds of Science Fiction". O adaptare pentru televiziune a fost realizată de către BBC în 1981 și repetată pe BBC Four în 2006, 2007 și 2009, cu John Duttine în rolul lui Bill Masen. În
Ziua trifidelor () [Corola-website/Science/320356_a_321685]
-
1957 și cea finlandeză, "Kuvitettuja Klassikkoja", în noiembrie 1957. Au mai existat și o ediție grecească în 1976, una suedeză în 1987, una germană în 1992 și 2001 și o retipărire canadiană a ediției englezești, în 2008 . În 1979 Marvel Comics a publicat o nouă ediție a "Mașinii timpului", ca Nr.2 al seriei "Marvel Classic Comics", cu ilustrațiile foarte apreciate ale lui Alex Nino. Începând din aprilie 1990 Eternity Comics a publicat o adaptare a "Mașinii timpului" în trei numere
Mașina timpului (roman de H.G. Wells) () [Corola-website/Science/321155_a_322484]
-
în 1976, una suedeză în 1987, una germană în 1992 și 2001 și o retipărire canadiană a ediției englezești, în 2008 . În 1979 Marvel Comics a publicat o nouă ediție a "Mașinii timpului", ca Nr.2 al seriei "Marvel Classic Comics", cu ilustrațiile foarte apreciate ale lui Alex Nino. Începând din aprilie 1990 Eternity Comics a publicat o adaptare a "Mașinii timpului" în trei numere, textul fiind realizat de Bill Spangler, iar ilustrațiile de John Ross. Această adaptare a apărut și
Mașina timpului (roman de H.G. Wells) () [Corola-website/Science/321155_a_322484]
-
retipărire canadiană a ediției englezești, în 2008 . În 1979 Marvel Comics a publicat o nouă ediție a "Mașinii timpului", ca Nr.2 al seriei "Marvel Classic Comics", cu ilustrațiile foarte apreciate ale lui Alex Nino. Începând din aprilie 1990 Eternity Comics a publicat o adaptare a "Mașinii timpului" în trei numere, textul fiind realizat de Bill Spangler, iar ilustrațiile de John Ross. Această adaptare a apărut și sub forma unui roman grafic în 1991. Deși în romanul original nu apare nicăieri
Mașina timpului (roman de H.G. Wells) () [Corola-website/Science/321155_a_322484]
-
invaziei seleniților lui H. G. Wells. Printre alte personaje fictive ale seriei se regăsesc Fantômas, Josephine Balsamo, Umbra și Profesorul Cavor. Robur apare în "Batman: Master of the Future", de Brian Augustyn și Eduardo Barreto, parte a seriei "Elseworlds" de la DC Comics. Povestea amestecă un Batman victorian cu filmul din 1961 "Master of the World". Robur este menționat de câteva ori în cele trei volume ale BD-ului "The League of Extraordinary Gentlemen" de Alan Moore și Kevin O'Neill. Prima dată
Robur Cuceritorul () [Corola-website/Science/321237_a_322566]
-
Spider-Man 3) este un film american cu supereroi, apărut în anul 2007. Este a treia și ultima parte din trilogia Spider-Man gândită de Șam Raimi și bazată pe personajul de ficțiune Omul Paianjen, personaj de benzi desenate creat de Marvel Comics. Filmul este scris și regizat de Șam Raimi. În rolurile principale au fost distribuiți actorii Tobey Maguire, Kirsten Dunst, James Franco, Thomas Haden Church, Topher Grace, Bryce Dallas Howard, Rosemary Harris, J.K. Simmons și James Cromwell. "Spider-Man 3" a fost
Omul-păianjen 3 () [Corola-website/Science/321270_a_322599]
-
pe 11 decembrie 2001, sub numele "Triologia Jurassic Park" și "Pachetul de aventură Jurassic Park" pe 29 noiembrie 2005. În urma lansării filmului, o expoziție călătoare a fost creată. Steve Englehart a scris o serie de benzi desenate publicate de Topps Comics. Acestea au fost o continuare pentru film, conținând numărul dublu "Raptor", "Raptors Attack" și "Raptors Hijack" în patru numere, și "Return to Jurassic Park", care a durat nouă numere. Toate edițiile au fost publicate sub numele "Jurassic Park Adventures" în
Jurassic Park (film) () [Corola-website/Science/320725_a_322054]
-
ucid reciproc în urma unor „intrigi sinistre”. Martin a urmat Școala Mary Jane Donohoe și, ulterior, Marist High School. În această perioadă a devenit un cititor și colecționar avid de benzi desenate, fiind interesat în special de super-eroii publicați de Marvel Comics.. "Fantastic Four" nr. 20 (noiembrie 1963) conține o scrisoare trimisă de el editurii pe când era încă la școală. El afirmă că interesul de a deveni scriitor s-a datorat atenției de care s-a bucurat această scrisoare a lui și
George R. R. Martin () [Corola-website/Science/321531_a_322860]
-
lansat pe 15 noiembrie 2005 pornind de la ecranizarea lui Paul Verhoeven, fiind produs de Strangelite și lansat de Empire Interactive. "Starship Troopers" a influențat și alte jocuri, printre care "Outwars", "Tribes", "Tribes 2", "StarCraft", "Warhammer 40k" și "Crysis". Dark Horse Comics, Mongoose Publishing și Markosia au preluat licența de a realiza benzi desenate pe baza romanului. De-a lungul anilor, acestea au fost scrise de autori ca Warren Ellis, Gordon Rennie și Tony Lee.
Infanteria stelară () [Corola-website/Science/321549_a_322878]
-
Superchick se referă la roman în cântecul "Alive" în versul "Do robots dream of electric sheep?" ("Visează roboții oi electrice?") Lansarea dramatizării realizate de Edward Einhorn este planificată pentru noiembrie/decembrie 2010 la teatrul 3LD din New York. În 1982 Marvel Comics a realizat o adaptare după film, intitulată "A Marvel Comics Super Special: Blade Runner", scrisă de Archie Goodwin, cu desene de Al Williamson, Ralph Reese și Dan Green. Începând din 2009, BOOM! Studios a început publicarea unei adaptări în 24
Visează androizii oi electrice? () [Corola-website/Science/320780_a_322109]
-
Do robots dream of electric sheep?" ("Visează roboții oi electrice?") Lansarea dramatizării realizate de Edward Einhorn este planificată pentru noiembrie/decembrie 2010 la teatrul 3LD din New York. În 1982 Marvel Comics a realizat o adaptare după film, intitulată "A Marvel Comics Super Special: Blade Runner", scrisă de Archie Goodwin, cu desene de Al Williamson, Ralph Reese și Dan Green. Începând din 2009, BOOM! Studios a început publicarea unei adaptări în 24 de numere a cărții "Visează androizii oi electrice?", conținând întreg
Visează androizii oi electrice? () [Corola-website/Science/320780_a_322109]
-
Pedepsitorul (Frank Castle) este un caracter fictiv și un erou negativ creat de Marvel Comics Universe. Este unul dintre cei mai vechi eroi ai lumii, mai vechi decât SuperMan. El a apărut prima oara în comicbookul The s Avange(1985)în care este exprimată durerea lui John Clane(acesta este numele lui clasic dar mai
Punisher () [Corola-website/Science/320840_a_322169]
-
trilogie” de șase cărți, primele cinci publicate între 1979 și 1992, iar a șasea, scrisă de Eoin Colfer în 2009, un serial de televiziune, un joc de calculator, trei serii de benzi desenate ale primelor trei romane publicate de DC Comics între 1993 și 1996. Au apărut și două serii de prosoape, produse de Beer-Davies, considerate de unii fani a fi „versiunea oficială” a "Ghidului autostopistului galactic", întrucât conțin text din primul roman. O versiune cinematografică finanțată de la Hollywood, produsă și
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
textier la reviste de duzină de benzi desenate (numite popular „pulp fiction”, din cauza calității slabe a hârtiei pe care erau tipărite) și a editorului Martin Goodman, căsătorit cu o verișoară de-a lui, începe să lucreze la revista" Captain America Comics". Prima lui semnătură că textier la o bandă desenată datează din mai 1941. Din această perioadă datează pseudonimul lui, Stan Lee, pe care mai tarziu îl va legaliză că nume. Din 1942 și până în 1945 este înrolat în UȘ Army
Stan Lee () [Corola-website/Science/321417_a_322746]
-
Spider-Man, Fantastic Four, X-Men, Avengers, Iron Mân, Hulk, Thor, Daredevil, Doctor Strânge, etc. În anii '50 scrie povestioare în genurile western, de dragoste, umor și științifico-fantastice. Pe la sfârșitul anilor '50, ca răspuns la avântul ce-l luase concurență de la Dc Comics prin crearea serialelor de benzi desenate Flash și Justice League of America, primește, în sfârșit, o însărcinare demnă de talentul său, si anume să creeze personaje noi, de succes, pentru editorul Martin Goodman (editură Marval Comics). În această încercare, Stan
Stan Lee () [Corola-website/Science/321417_a_322746]
-
luase concurență de la Dc Comics prin crearea serialelor de benzi desenate Flash și Justice League of America, primește, în sfârșit, o însărcinare demnă de talentul său, si anume să creeze personaje noi, de succes, pentru editorul Martin Goodman (editură Marval Comics). În această încercare, Stan are curajul de a umaniză personajele sale, ieșind din tiparele de succes de până atunci, idealizate, precum Super-Man, căruia nimeni și nimic nu-i putea sta în cale, sau Batman, care era de fapt, în viața
Stan Lee () [Corola-website/Science/321417_a_322746]
-
și bucuriile cetățeanului normal. Așa se nasc personaje precum: "Fantastic Four""," "Incredible Hulk", "X-Men"" "(împreună cu desenatorul Kirby), sau "Doctor Strânge" și „Spider-Man” (împreună cu desenatorul Steve Ditko). Spider-Man a apărut pentru prima oara în revistă "Amazing Fantasy"" "nr. 15, editura Marvel Comics, în luna august 1962 și a avut un succes enorm. Urmărea este cunoscută de toată lumea, s-au scris cărți, benzi desenate, s-au turnat filme cu "Omul-Păianjen", cu distribuții fabuloase. În anul 1972 îi urmează lui M. Goodman la conducerea
Stan Lee () [Corola-website/Science/321417_a_322746]
-
august 1962 și a avut un succes enorm. Urmărea este cunoscută de toată lumea, s-au scris cărți, benzi desenate, s-au turnat filme cu "Omul-Păianjen", cu distribuții fabuloase. În anul 1972 îi urmează lui M. Goodman la conducerea editurii Marvel Comics. Este activ și pe plan social, la rugămintea Ministerului American al Educației și Sănătății a luat poziție împotriva consumului de droguri. În 1981 a creat o campanie de filme și o televiziune în California. Cu avocatul Peter Paul a creat
Stan Lee () [Corola-website/Science/321417_a_322746]
-
pentru care și-a adaptat povestirea mai veche "The Soft Weapon". În 1996 și-a ecranizat povestirea "Inconstant Moon" într-unul din episoadele serialului "The Outer Limits". De asemenea, a scris scenarii pentru pesonajul Green Lantern al celor de la DC Comics, introducând în povestirile sale concepte hard science fiction cum ar fi entropia și deplasarea spre roșu, lucru neobișnuit în benzile desenate. Documentul de referință privind povestea lui Green Lantern a fost scris tot de el. Multe dintre operele lui Niven
Larry Niven () [Corola-website/Science/321513_a_322842]
-
records have since been surpassed. "X-Men: The Last Stând" and "X2" rank aș the seventh and eighth most successful superhero films, while "X-Men" is thirteenth. The third, second and first films are the fifth, sixth and seventh most successful Marvel Comics adaptations, aș well aș overall the seventh, eighth and fifteenth most successful comic book adaptations. It is Marvel's second most successful film series after the Spider-Man films. Wesley Morris of the "Boston Globe" praised the "X-Men" films aș "more
X-Men (serie de filme) () [Corola-website/Science/316462_a_317791]