6,689 matches
-
și voință acționează anticarul Ken Sanders care-i ia urma, îi sesizează tehnici și strategii, observă detaliile ce se repetă de la un furt la altul, anunță poliția, pledează și-i convinge pe polițiști să-l aresteze, îi conduce în „insula comorii” și-l duce în fața justiției, conștient că hoțul nu va rămâne prea multă vreme închis, că-și va recăpăta libertatea, iar coșmarul anticarilor și librarilor va reîncepe. Omul obsedat de cărți este o carte incitantă și instructivă, autoarea îl intervievează
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
grecește sunteți ca noi: generos în lucrurile mari, zgârcit în cele mărunte. Dar când scrieți sunteți... - își căutase ea cuvintele - ... internațional”. Astfel începuse povestea de dragoste și marea colaborare între Heinrich Schliemann (1822-1890) și soția sa Sofia (ateniana Sofia Engastromenos, comoara fără de care arheologul n-ar fi putut duce la capăt săpăturile la Isarlâc și Micene). Și aceștia sunt eroii preferați de Irving Stone (1903-1989), autorul american de romane biografic istorice datorită căruia generația mea s-a îndrăgostit de Michelangelo Buonarotti
„Căutând Grecia cu sufletul“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2417_a_3742]
-
săpăturile la Isarlâc și Micene). Și aceștia sunt eroii preferați de Irving Stone (1903-1989), autorul american de romane biografic istorice datorită căruia generația mea s-a îndrăgostit de Michelangelo Buonarotti (Bucurie și extaz), Van Gogh (Bucuria vieții), Schliemann și Homer (Comoara grecilor) - dar care i-a „recreat” și pe Darwin, Jack London, sau Abraham Lincoln. Un mare entuziast, Stone avea mai multe motive să-l admire pe Schliemann: îi semăna prin firea pasionată, prin formația de economist care își dedică spiritul
„Căutând Grecia cu sufletul“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2417_a_3742]
-
gimnastelor olimpice, atotștiutorul care și-a zis că le va trage el o țeapă nepricepuților de la anti-doping. Or, iată că țepuirea nu e o treabă atât de ușoară! După o logică ce dovedește că etatismul zace în noi ca o comoară pe fundul lacului, niște cetățeni pe care-i doare-n cot de stat vin acum și pretind ca douăzeci și trei de milioane de fraieri să plătească pentru două sute cincizeci de bandiți și pentru vreo sută de mii de speculanți
Sâssâituri la F.N.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16694_a_18019]
-
acest număr că nu se deosebesc de colegii lor din țară, dar și că ei reprezintă în această privință o excepție. De pildă, Iurie Bodrug povestește într-o tabletă cum s-a desfășurat la Chișinău sărbătoarea Limba noastră: discursuri festive ("comoara și bogăția noastră" etc.), recitări, cîntece, distracție în grădina publică. "Toate bune pînă aici, dacă e să nu ținem cont de sumedenia de cuvinte stîlcite, pocite, morfolite, care îți zgîriau auzul, precum și de calchierile și stridențele presărate cam la fiecare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
groasă și respingătoare a autocompătimirii. L-am auzit pe Cristian Țopescu - un vechi specialist al "mândriei de a fi român"! - amestecând cifrele și manipulând emoțiile astfel încât să iasă la fix eternul scenariu mioritico-tembeloid, conform căruia străinătatea fură ca-n codru comorile neprețuite ale neamului! Cum "durerile sufletului" nu ne lasă nici un centimetru cub pentru judecata limpede, e normal ca un caz încă mai grosolan, cel al Mihaelei Melinte, să fi trecut aproape neobservat. El trebuie discutat la rece, și nu mistificând
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
într-adevăr o cale de transformare complexă a personalității și de instalare a unui relativ confort psihic, atunci cu siguranță sunt contraindicate sau inutile propuneri, precum cele formulate în sumarul cărții lui Miller, fie cu vocabularul spectaculos al căutătorului de comori: Trăim un prezent prețios, Zăhărelul - sau bucuria de a-ți dori ceea ce ai, fie cu afectarea unei soap opera: Avere, statut și dragoste, Dulceața succesului, sau pedagogică: Învățarea, Atenția, moralistă: Recunoștința, Zece sugestii morale (tocmai rațiunile psihologice și cele morale
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
clandestine, pe nume Brissot, care-l fascinează și-l determină să se ducă la Orléans. în arhivele orașului, descoperă dosarele lui Lenoir, polițaiul care-i urmărea pe scriitori la mijlocul secolului XVIII, de care am vorbit în editorialul meu. O adevărată comoară documentară, trezită din somnul ei de două sute de ani și din care Darnton scoate materia uimitoarelor sale cărți: Aventura Enciclopediei, Boemă literară și revoluție, Sfîrșitul Luminilor, Marele masacru al pisicii și Editare și insurecție. Toate, în deceniul dintre 1982 și
Un american la Paris by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16834_a_18159]
-
o tulburătoare întîlnire postumă - ce dovedește iar că manuscrisele au soarta lor și că hazardul obiectiv nu e invenție. În decembrie 1999, în ultimele ei zile dinaintea operației fatale, Florența Albu a încredințat revistei la care lucrase mulți ani o comoară tăinuită: poemele-scrisori adresate ei în 1962-64 de Ștefan Bănulescu: "Pentru un scriitor atît de avar cu scrisul lui, de-a lungul deceniilor, publicarea acestor inedite care mi-au fost dedicate cîndva poate părea un sacrilegiu din parte-mi; dar și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
Moftul român, 1893); "Ziar politic, patetic și umoristic" (Perdaful Buzăului, 1894) etc. Și titlurile solemne, pompoase au o tradiție evidentă: "Revistă pentru răspîndirea frumosului" (Arta și omul, 1933), "Ziar în slujba moților" (Detunata, 1943), "Revistă pentru adevăr, bine și frumos" (Comoara tinerimii, 1905) etc. Revenind la subtitlurile actuale, ar merita să fie investigate și modificările lor, substituirile strategice care au reflectat diverse mode stilistice. Se observă astfel (informațiile provin din fișierul consultabil în Internet al B.C.U.) o direcție a simplificării
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
omeniei, ne deslușește ce e Tragă Șerpilor din Pădurea Boancelor: un fel de sălaș negru al duhurilor necurate, un labirint de viroage și smârcuri bântuite de Ucigă-l toaca, de stârvuri și târâtoare sub care s-ar fi îngropat o comoară. De care află prin mărturia ocnașului Buzdrună negustorul de vite Schuster și comandantul poliției imperiale, Werner, amândoi din Sibiu. Legătură cu protagoniștii teleormăneni (Caraminu, feudalul de la Izvoarele, moș Dobre, prezent la Fântână Trăsnita, loc de popas spre târgul de la Glavacioc
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
nu le dă și anume Pavel Țugui, Silviu Brucan, Pavel Cîmpeanu, Titus Popovici, D.R.Popescu și, last, but not least, Dumitru Popescu-Dumnezeu. Din care pricină avem serioase îndoieli, că am avea a face, în cazul memoriilor lui Beniuc, cu niște "comori" ale "dezvăluirilor senzaționale", cu o veritabilă "mină de aur" pentru cercetători, așa cum apreciază cu entuziasm îndeobște mefientul Cristoiu. Mai degrabă, socotim noi, e vorba de un minereu puțin bogat în materia prețioasă, care se cere separată laborios de zgura frazeologică
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
ploaie de vară, / o nevroză ca o mătase, / după care ești și mai iubită; / o nevroză ca un abur de mușețel, / după care ești și mai buimacă, / după care fluxul feminității tale asaltează lumea, / o vindecă, îi dă frisoanele unei comori numai de ea cunoscute" (Elegie). Confesiunea poetei implică o luptă acerbă cu toate locurile comune impuse de așa-numita "scriitură feminină". Toată latură suavă, liniștită nu este decît o liniște nevrotică. Pauzele din violența imagistică nu reprezintă nici o renunțare la
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
să ne impună posterității, disociind capodoperele de multele (prea multele) scrieri de tot felul. Ceea ce l-a cucerit pe Eminescu la Slavici a fost, cu siguranță (ca mai tîrziu la Creangă), întruchiparea purității sufletului țărănesc. Viitorul prozator era o inepuizabilă comoară de literatură populară a cărei autenticitate nu se alterase prin adstraturi prelucrătoare. Apoi firea așezată a lui Slavici, gîndirea sa cumpănită, de descendent al micilor comunități rurale nu putea decît să atragă simpatia poetului care descoperea cu bucurie un tînăr
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
Ca și: " De n-ar fi pustiu în ținutul Puerto/ De n-ar fi băut căpitanul Roberto/ De n-ar fi plesnit inocența-n surdină/ Poseidon de n-ar fi dorit o mașină/ De n-ar fi atîtea picioare bolnave,/ Comori îngropate cu resturi de nave,/ De n-ar fi pustiu în ținutul Puerto/ De n-ar fi murit căpitanul Roberto..." (ibidem). Ori ne oferă un fel de pictură naivistă, în culorile țipătoare ale căreia Rousseau Vameșul își dă mîna cu
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
spectacol de teatru radiofonic. Mai înainte de orice, actorii însemnau un glas, un timbru, o inflexiune anume, un ton grav sau, dimpotrivă, plin de spirit ludic. Toți marii noștri actori își au vocile fonotecate la Radio, care, astfel, deține realmente o comoară. Ani de zile, actorii, în ciuda prejudecăților noastre, s-au sculat dimineața devreme, la ora 8 începeau înregistrările pentru ca la 10 să fie la repetiții, fiecare pe la teatrul său. S-a creat o tradiție în acest fel, o datorie morală pe
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
despre iepurele care face mulți pui, iar leul "numai unul, dar leu", la Esop morala e: "meritul nu trebuie să-l măsurăm cu ocaua", iar la Luqman, accentul cade asupra nașterii, urmașul fiind în lumea arabă cea mai de preț comoară). Ce-i drept, consecvent convingerilor sale, Carrière nu transcrie finalurile moralizatoare, lăsându-ne să tragem singuri învățămintele (altminteri, cum bine spune un înțelept sufi, "ar fi ca și cum negustorul de fructe și-ar mânca marfa sub ochii tăi și nu ți-
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
de instrucție? Replica lui "Trahanache" miroase a "onoare de familist": "~ți spuneam eu că dezmățul nu poate duce la nimic bun. Ți-o spuneam și tu nu mă ascultai". Câmpia cu miros de pelin, oile, ciobanii visând la fericire și comori ("de ce numai bătrânii caută comori și la ce bun le mai trebuie fericirea unor oameni care stau cu un picior în groapă"?), răsăriturile de soare, secara secerată, zăpușeala ucigătoare a lunilor de vară, femeile care leagă snopii, uliul oprit în
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
miroase a "onoare de familist": "~ți spuneam eu că dezmățul nu poate duce la nimic bun. Ți-o spuneam și tu nu mă ascultai". Câmpia cu miros de pelin, oile, ciobanii visând la fericire și comori ("de ce numai bătrânii caută comori și la ce bun le mai trebuie fericirea unor oameni care stau cu un picior în groapă"?), răsăriturile de soare, secara secerată, zăpușeala ucigătoare a lunilor de vară, femeile care leagă snopii, uliul oprit în văzduh "ca și cum ar medita asupra
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
cimitire și palate, vodcă și tutun, voluptăți și dezamăgiri, un jazz de toate zilele și nopțile, de sărbătoare, de vise și coșmaruri, de viață, de dumnezeire și de moarte. O zi petrecută cu Johnny înseamnă un acces la ceva din comorile acestea. Pe el nu-l interesează bogățiile pămîntești, lumești, trecătoare și înșelătoare. Averea lui e în sac. E în muzica și în prietenii lui. Nu l-am văzut de un an. De la înmormîntarea lui Bernea. M-a luat de braț
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
foarte rar, devreme ce destui preoți practicau antisemitismul și încă militant. Galaction considera că Biblia, chiar Noul Testament, este creația evreilor. "Cum poți să ridici - se întreba el retoric - între Biblie și Israel un zid despărțitor? Minunile, frumusețile, înțelepciunea și toată comoara mistică, pe care ne-am însușit-o noi latinii de două mii de ani încoace, sînt opera și proprietatea acestui popor providențial". Și într-un alt text al acelui uimitor ciclu de articole din 1919, publicate în ziarul israelit Mîntuirea, scria
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
Și ai la Ierusalimul cerului, grabnic ajutători, Pe toți cei ce sunt ai «lepădării de sine» fiii Tăi sârguitori, Toți cei ai cetelor de aschitei, de pustnici, de anahoreți, spița ta toată de duhovnici Înțelepți, ce au În grija lor comori de binecuvântare, toate cele lămuritoare, curățitoare și Îndreptătoare ale neprihănirii și milostivirii Tale nețărmurite, toate cele ce la un loc sunt numite «Gnoza cea curată» sau Moștenirea Sfinților și pe care ni le pui la Îndemână vădite prin slovele, psalmele
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
tot timpul" se transformă în "altceva". Într-un "cântec de iarbă cosită, de taciturne mări", cântecul, în versul următor, este localizat, se transformă în "topos", unde inima "de atunci", adică "dintotdeauna" de vreme ce cântecul răsună "tot timpul, își revărsa/ meandrele pierdutelor comori". Inima, veșnic, revărsându-și "meandrele pierdutelor candori" în cântecul care [...] etc. (p. 147). Autoarea pare să-și cucerească defectele scrisului și face deseori mărturisiri de genul: "Mii de pagini citite: Sute de pagini scrise. Încetezi uneori să faci deosebirea între
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
înspăimântător decît natura dezlănțuită și decît jivinele cele mai crunte") sau din prezentul imediat al naratorului. Prezent în care personajele afirmă că nu mai acceptă tabuuri de absolut nici un fel. Mitologia se amestecă în cotidian - desigur, prin fantastic și oniric. Comorile ascunse și dragonii par elemente la fel de "reale" ca și templele budiste (de cele mai multe ori, dezafectate). Trăim înconjurați de morții noștri. Ne ducem viața în peșteri, în case de țară, în hoteluri oarecare și chiar în orașe - sugerate uneori, nicicînd descrise
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
istorică (S.U.A. și Marea Unire a românilor din 1918 - Vasile Stoica) se strecoară în sumarul revistei și câteva studii de antropologie aplicată, conținând date puțin cunoscute de mulți dintre noi (Un muzeu de artă folclorică românească în America - Hellen Cullian, Comorile bisericii Sf. Maria din Cleveland-Ohio - Ioan Comșa). Aflăm de pildă, nu fără o oarecare uimire, că Statul Român a donat în noiembrie 1940 patrimoniului bisericii Sf. Maria din Cleveland patru picturi de N. Grigorescu, două de Th. Pallady, una de
Cu mâna întinsă peste Atlantic... în semn de prietenie by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16251_a_17576]