405 matches
-
Au tras de mânerele ornamentate ale sertarelor, poate ca să scoată, la fel ca mama, una din cuverturile brodate, care se mai aflau și azi acolo. Și abia după ce conștientizam această semnificație, trebuia sa ne imaginăm în continuare cum călătorise această comodă la Köln, de acolo la Rapperswil și Zofingen și mai departe, la București, ca, în cele din urmă, să se întoarcă în B., unde a revenit în gospodăria lor ca un dar al bunicilor; supraviețuise timpului și drumurilor lungi fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mie, care se stinse odată cu închiderea ușii de la atelier. Ceva atât de simplu ca mirosul lemnului proaspăt rindeluit. Mama își luă mâna de pe tul și-și întoarse ochii de la priveliștea înzăpezită și, după ce cercetă cu atenție mobilele, se uită la comoda Biedermeier care și aici - ca peste tot până acum - ocupa un loc special, ca un fel de altar al casei. Din răsfrângerea luminii pe lacul vechi se ivi poate amintirea lui Onkel Rodolph și a casei sale, „Strada grădinii“, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
dispoziție, iar dispunerea camerelor era cu totul alta. Dar mama nu era preocupată numai de mobile asortate la piesele moștenite, care să se potrivească perfect cu scaunele din Cöln; fotoliul și canapeaua primiră huse noi, masa de sufragerie, ca și comoda Biedermeier, fură restaurate de parcă ar fi trebuit readuse în prezent, așa cum făcea ea însăși, vrând să trăiască acum în această casă o formă a trecutului ei, adaptat timpului actual. Nu mai vorbea de exil, nu mai spunea nimic de emigranta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
puteau să lipsească dintr-o gospodărie îngrijită. Dar în ciuda acestor atenții, intraserăm într-un con de umbră, deveniserăm un fel de personaje din trecutul ei, pe care le prețuia și le iubea, dar nu mai mult decât serviciul din Cöln, comoda Biedermeier și tablourile lui tata-mare. Noi aparțineam amintirilor și făceam tot ce trebuia ca să devenim amintiri: fratele meu s-a decis când tata îl lăsase baltă după întâmplarea cu aparatele de siguranță; se simțea ca odinioară, când bunicul și „Oha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Alex. — Așa e. — Iar acum ești un adulmecător de urme. Ce te-a adus aici? Îl căutam pe Herr Von Greis. M-am uitat de jur-Împrejur prin cameră. Era o adevărată harababură, dar nu părea să lipsească nimic. Pe o comodă ale cărei sertare goale zăceau pe podea stătea neatinsă o fructieră din argint cu mai multe talere pentru suport. Erau zeci de picturi În ulei sprijinite de pereți În șiruri ordonate. În mod evident, oricine fusese cel care dăduse spargerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
cu o prietenie dezarmantă: — Herr Gunther, presupun. Am aprobat-o dând prostește din cap. — Sunt Inge Lorenz. O prietenă de-a lui Eduard Müller. De la Berliner Morgenpost? Ne-am strâns mâinile. Am descuiat ușa biroului meu. — Intrați și faceți-vă comodă, i-am zis. Ea a aruncat o privire prin Încăpere și a inspirat scurt aerul de câteva ori. Locul Încă mirosea ca șorțul unui barman. Îmi cer scuze pentru miros. Din păcate am avut un mic accident. M-am dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
în poală, privindu-l pe toate părțile. Înainte de asta, își ștersese mâinile cu șorțul ei de bucătărie. Mă așezasem și eu lângă ea, legănându-mi picioarele. În cele din urmă, ea a spus „molto importante”, punând cu grijă plicul pe comodă, acolo unde așteptau scrisorile importante, până veneau acasă Francesco și Paolo. Tata s-a întors de la lucru și s-a dus în cameră, ca să-și schimbe cămașa. Când făcea asta, el lua mai întâi într-o mână cămașa purtată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
scot un cuvânt; Tom s-a ridicat și m-a urmat înăuntru. Am mers, în tăcere, până la frigider, am scos votca, am pescuit două pahare mari din chiuvetă și am urcat scara până în podul în care dormeam; m-am făcut comodă pe saltea, am umplut paharele până la refuz, i-am întins și lui unul și, în liniște, le-am dat pe gât. Am pus paharul jos și am izbucnit instantaneu în lacrimi. Tom m-a strâns în puloverul lui mare. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
spătar, sunteți numai voi aici, în acest demisol plin de mobilă desperecheată, un lit-de-repos, fără un picior, o măsuță de toaletă cu o gaură neagră în ovalul unde ar trebui să fie oglinda, niște foteluri puse unele peste altele, o comodă masivă care sprijină ușa ca să rămână închisă, pentru că și ea are o gaură neagră în loc de clanță. Ce bric-à-brac ! Ce frig îți este ! Și dacă Niki n-ajunge mai repede, mai repede, ce-ai să te faci tu ? Cum ai să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
deschide ușa și ar intra Niki ! Doctorul a găsit ce căuta : o cutie nichelată, lucitoare, iată că o deschide și începe să scoată chiurete, bisturie, pense, furculițe, solnițe, tampoane de vată, și tu te uiți disperată la ușa proptită de comoda masivă. Ți-e frig și ți-e frică ! La chiuvetă, cu mănuși glacé în mână, domnul Ialomițeanu spală cratițele de sosuri și sânge, iar deasupra capului său tremură cuibul fumuriu de păianjen. Și, deodată, domnul Ialomițeanu strigă : — Până când, strigă, să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
afirmativ, cînd îi întîlnește ochii. O glumă a destinului! precizează amar. Umple paharele cu bere, le ciocnește și-i oferă unul. Nu spune nimic. Bea în tăcere. Mihai soarbe și el berea, fără vreun cuvînt. Liliana scoate o pernă din comoda de lîngă canapea, apoi o pătură din păr de cămilă, învelită într-un cearșaf bleu și se cuibărește ca un om înfrigurat: N-aș vrea să te superi că stau așa. Îmi dai țigările? întinde ea mîna spre masă. Mihai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
să-și alunge nodul din gît. Palmele lui, cu care nu știe ce să mai facă, îi dau impresia că este o zeitate indiană cu cîte zece brațe. Se retrage un pas și-și împreunează mîinile la spate, rezemîndu-se de comoda de la capătul canapelei. Să înțeleg că Teo înseamnă atît de mult pentru tine? întreabă el timid. Înseamnă și tată și mamă pentru Daniela! vine răspunsul ferm al femeii. Atunci, de ce n-ai răspuns da la propunerea lui pînă acum? Liliana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
de teamă să nu dea explicații. Cînd se întoarce, pare înviorată, semn că s-a spălat pe obraz. Îți aștern patul, apoi mă duc sus, să mă culc cu Daniela, spune încet, preocupată de lenjeria scoasă dintr-un sertar al comodei. După ce întinde cearșafurile și potrivește perna, se întoarce către Mihai, care stă rezemat cu spatele de colțul mai îndepărtat al bibliotecii, privind-o tăcut, frămîntat de gînduri. Îl vede abătut, aproape absent și-i surîde: Alt lucru pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
altul sforăind pe o saltea. Jack intră. Sirene de poliție urlau foarte aproape. Puștiul de pe saltea tresări. Jack Îl făcu și Îl năuci și pe celălalt Înainte să apuce să se miște. Scrîșnet de cauciucuri, sirene amuțite... Jack văzu pe comodă o cutie. Cartușe de pușcă. Remington, calibrul 12, de tip „două nule“. O cutie de cincizeci de bucăți, cele mai multe lipsă. CAPITOLUL 19 Ed răsfoia raportul lui Jack Vincennes. Thad Greeen se uita la el În timp ce telefonul suna, mai-mai să sară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
era singura carte de telefoane folosită - paginile mototolite, cotorul crăpat. Cercetă paginile uzate: conțineau liste de tipografii. O legătură, probabil Întîmplătoare: victima Susan Lefferts era născută În San Berdoo. Ochii lui Bud fotografiau: clic-clic-clic. Baia și bucătăria erau imaculate. În comodă cămăși Îngrijit Împăturite. Covorul curat, puțin cam soios pe la colțuri. Un ultim clic mental: cotețul fusese cercetat, curățat și aranjat, probabil de un profesionist. Cercetă șifonierul: haine și pantaloni care stăteau să cadă de pe umerașe. Cathcart avea o garderobă elegantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
făcu un X În aer: Patchett era tăiat de pe listă și În cazul lui Cathy, și În cazul Nite Owl. — S-a făcut. CAPITOLUL 34 Celula lui Mickey Cohen. Gallaudet rîse: pat acoperit cu catifea, rafturi căptușite cu catifea, În fața comodei un scaun tapițat cu catifea. O suflantă din perete Încălzea aerul: În statul Washington În aprilie e Încă frig. Ed era obosit. Discutaseră cu Jack Whalen, zis „Executorul“, Îl eliminaseră de pe listă și apoi făcuseră o mie șase sute de kilometri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
6, motelul Victory. Bud, Mike Breuning și un băiat din Frisco legat cu cătușe de scaunul de tortură: Joe Sifakis. Trei Împrumuturi cu camătă. Săltat direct din tren la Union Station. Breuning lucra cu furtunul. Bud doar se uita. Pe comodă: o mie patru sute de dolari - donație pentru fondul de caritate al Poliției. Un discurs de „părăsire imediată a orașului“ cît se poate de convingător. Urma lucrarea dentară. Bud Își consultă ceasul: 4.20. Dudley Întîrzia. Sifakis se puse pe urlat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de la un perete la altul era plin de sînge, iar petele marcate cu bandă. Pe podea - eprubete Încercuite, puse În pungi transparente pentru probe. Împrăștiate peste tot - negative fotografice, zeci de bucăți, cu suprafețe crăpate și arse. Scaune răsturnate, o comodă golită, o canapea cu umplutura jumulită. În cea mai mare crăpătură - o pungă de nailon cu eticheta „Heroină“. Tipul de la laborator turui mai departe: — Eprubetele conțineau substanțe chimice pe care le-am identificat ca fiind medicamente antipsihotice. Negativele erau cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Ocolim casa, însoțiți de umbra zdrențuită a unor mesteceni, și pătrundem înăuntru prin intrarea din spate. Casa are patru încăperi mari, mobilate cu piese de epocă. În camera în care stătea Blaga, pe lângă un pat obișnuit, se mai află o comodă de acaju, o masă mică de lucru stil Régence și o vitrină cu câteva poze ale lui Blaga și ediții ale poeziilor lui. Improvizăm un mic dejun, undeva departe, în spatele casei, pe o masă lungă, peste care cad ramurile a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la patul în care stătea. Corpul ei, care avea nevoie disperată de o baie, zăcea letargic pe niște așternuturi care ar fi trebuit schimbate de urgență. Șervețele umede și mototolite murdăreau plapuma. Un arsenal neatins de ciocolată aduna praf pe comoda ei cu sertare. Pe podea stăteau răsfirate revistele la care nu fusese în stare să se concentreze. Televizorul din colț îi furniza necruțător informații direct către pat. Da, teritoriu propice pentru o cădere nervoasă. Dar ceva era în neregulă. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
anunță el. Era mai mare și mai luminos decât celelalte camere, deși păstra și el acea senzație de căsuță de țară. Prea multe draperii albe, pe lângă cuvertura rustică, și foarte mult pin. Pat din pin, dulap imens din pin și comodă cu sertare din pin. Cred că și salteaua e făcută din pin, se gândi Lisa ofticată. Are priveliște către grădină, arătă Jack spre fereastră, către un petic mic de iarbă, mărginit de tufe cu boboci și flori. Lisei i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
la patul în care zăcea. Corpul ei care avea nevoie disperată de o baie zăcea letargic pe niște așternuturi care ar fi trebuit schimbate de urgență. Șervețele, umede și mototlite, murdăreau plapuma. Un arsenal neatins de ciocolată aduna praf pe comoda ei cu sertare. Pe podea stăteau răsfirate revistele la care nu fusese în stare să se concentreze. Televizorul din colț îi furniza necruțător informații direct către pat. Da, teritoriu propice pentru o cădere nervoasă. Dar ceva era în neregulă. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
să aleg eu între Marcus și Dylan, știu pe cine aș alege. Iisuse! Scuze din nou. Auzi, nu vrei niște chipsuri? Ashling dădu din cap. Vrei ceva de mâncare? Ciocolată? Floricele? Ceva? Joy indică înspre vasta gamă de oferte de pe comoda lui Ashling. Nu, și nu îmi mai aduce altele. — Intenționezi să te mai dai vreodată jos din pat? — Nu, spuse Ashling. Mă simt atât de... umilită. — Nu le da satisfacție, spuse Joy tare. —Mi se pare că toată lumea mă urăște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
adevărat chin cu doi ani În urmă, cînd medicul Îi interzisese să mai fumeze. Marele fumător care era tata Încă de prin anii treizeci fusese silit să ascundă țigarete În dulapul de farmacie din baie și Într-un sertar al comodei din salon, locurile cele mai Îndepărtate de birou, ca să nu le fumeze decît În caz de nevoie extremă. Se oprise din fumat ca să nu moară, iar asta nu servise la nimic, În afară de faptul că Îi stricase ultimele luni de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
duc În sufragerie. Fermín Încuviință cu blîndețe. VÎnătăile de pe față i se umflau, iar capul, garnisit cu o barbă de două zile și cu părul acela rar, părea un fruct copt, căzut dintr-un copac. Am luat o pătură de pe comodă și i-am Întins alta lui Fermín. Am stins lumina și m-am dus În sufragerie, unde mă aștepta fotoliul predilect al tatei. M-am Înfășurat În pled și m-am ghemuit cum am putut, convins că n-aveam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]