288 matches
-
Owen Aldridge, Foreword, in: Chinese-Western Comparative Literature. Theory and Strategy. Ed. by John J. Deeney (Hong-Kong, 1980), pp. V VI. 22. Adrian Marino, ch. 4, Contre l'europeocentrisme; ch. 5, Contre l'imperialisme et le colonialisme, in: Etiemble ou le comparatisme militant (paris, 1982), pp. 51-81. 23. Desiderio Navarro, Otras reflexiones sobre eurocentrismo y antieurocentrismo en la teoría literaria de la America Latina y Europa, in: Casa de las Americas, XXV, 150/1985, pp. 68-78 (autorul are și alte contribuții în același sens
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
109), 25 martie 1992, pp. 10, 12. Versiunea engleză: «European» and «World» Literature. A New Comparatist View, in: proceedings of the I.C.L.A. '91, Tokyo Congress, Section V. În ediția de față, pp. 159-171. 1. Adrian Marino, The Modern Trend of Comparatism, in: Comparatistica. Annuario italiano, II, 1990, pp. 137-151. 2. Idem, Etiemble ou le comparatisme militant (paris, Gallimard, 1982). 3. De ex., Florian potra. O «Comunitate literară europeană» știrbă, in: Viața românească, 12/1984, pp. 25-27. 4. Desiderio Navarro, En ejemplo
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
New Comparatist View, in: proceedings of the I.C.L.A. '91, Tokyo Congress, Section V. În ediția de față, pp. 159-171. 1. Adrian Marino, The Modern Trend of Comparatism, in: Comparatistica. Annuario italiano, II, 1990, pp. 137-151. 2. Idem, Etiemble ou le comparatisme militant (paris, Gallimard, 1982). 3. De ex., Florian potra. O «Comunitate literară europeană» știrbă, in: Viața românească, 12/1984, pp. 25-27. 4. Desiderio Navarro, En ejemplo de lucha contra el esquematisimo eurocentrista en le ciencia literara de la America latina y Europa
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de Adrian Marino. III. Contribuții românești la istoria ideii de Europa 1. B. Munteanu, Les «Europeens», in: panorama de la litterature roumaine contemporaine (paris, Ed. du Sagittaire, 1938), pp. 172 175. 2. Adrian Marino, Contre l'europeocentrisme, in: Etiemble ou le comparatisme militant (paris, Gallimard, 1982), pp. 51-62. 3. Gh. Ceaușescu, Laus Europae, Manilius, «Astronomica», 4, 681-695, in: Revue des Etudes Sud Est Europeennes, XXIII, 3, 1985, pp. 249-251. 4. Constantin Noica, De dignitate Europae, tr. germ. (Bukarest, Kriterion, 1988); Modelul cultural
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
devine virtual posibil și pentru critica și estetica literară. Studiile literare comparatiste, de orientare ideologică și teoretică globală, întrevăzute și în această carte, pot deschide o perspectivă în această direcție. Deocamdată, orientarea predominantă este de a se menține pe linia comparatismului clasic, tradițional, academic, al raporturilor de fapt. Acta Iassyorum Comparationis (1/2003), la început de drum, căruia îi urăm succes, pare să confirme încă această tendință. pentru Europa își reafirmă deci intenția de bază de a fi o carte introductivă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
diferențele ce pot fi descifrate între scrierile lui Mihai Eminescu și Madách Imre, Liviu Rebreanu și Móricz Zsigmond, Ion Budai-Deleanu și Arany János etc. Colaborează la revistele „Acta Linguistica”, „Filológiay közlöny”, „Foaia noastră”, „Helikon”, „Irodalomtörténeti közlemények”, „Kortárs”, „Nagyvilág”. Depășind stadiul comparatismului de prim palier, P. s-a străduit să scoată la iveală interferențele filosofice și ideatice care apar între cele două literaturi și, în general, între literaturile est-europene, ca efect al dezvoltării lor în condiții socio-culturale foarte apropiate. Dintr-o astfel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Da¸browska, Czeslaw Milosz, A. Kușniewicz, Stanislaw Lem, A. Szczypiorski și O. Tokarczuk, el încearcă să desprindă câteva trăsături identitare poloneze, pe care apoi le proiectează prin sugestii comparatiste pe fundal european. În partea a doua, așezată integral sub semnul comparatismului, după ce conturează un portret al lui homo polonicus, comentatorul stăruie asupra dificultăților de traducere a prozei și poeziei polone în românește, demers pe care îl încheie cu un tablou al transpunerilor din ultimul deceniu. De altfel, în activitatea lui G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
M. Vulcănescu, deopotrivă filosof creștin și sociolog rural, pe A. Golopenția și Sabin Manuilă, întemeietorii etnopoliticii românești, pe Ion Ionică și Tr. Herseni, sociologi rurali, dar și mari antropologi, de care se leagă paleoetnografia, ontologia regională și metoda analizei structurale („comparatismul progresiv”, cum îl numea Ion Ionică), pe C-tin Brăiloiu, întemeietorul etnomuzicologiei, pe care o anunță ca pe o invenție proprie H. Garfinkel circa 40 de ani mai târziu. Și exemplele ar putea continua. Însuși Gusti s-a remarcat prin
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Și exemplele ar putea continua. Însuși Gusti s-a remarcat prin studii dedicate păcii, războiului, relațiilor internaționale (fiind între cei mai reprezentativi exponenți ai acestei noi științe), iar prin H.H. Stahl și Paul H. Stahl a fost inaugurat un nou comparatism, prin care vor renaște și studiile de etnosociologia „sud-estului european”, a celei de-a treia Europe, pe care au cercetat-o ca atare N. Iorga, dar și Maria Ghimbutas. Axul Școlii sociologice a lui Dimitrie Gusti l-au constituit studiile
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
i-l atribuie 6. A fost semnalată mai demult (Boyd C. Shafer) folosirea abuzivă a termenului, aplicat indistinct, fără a se ține cont de zona geopolitică și de contextul istoric 7. Nu s-au luat în seamă destul nici sugestiile comparatismului, metodă indispensabilă și în acest domeniu 8. Ca orice fenomen complex, manifest pe spații culturale întinse și diverse ca tradiții și atitudini, naționalismul trebuie tratat la plural, ca expresie a unor realițăți specifice, de o varietate ine-puizabilă9. S-a făcut
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
lor istorice (elaborată în 1956 ca teză de licență, dar publicată în volum abia în 1992), se arată preocupat „de a pătrunde esența istoriei și a destinului spiritual românesc”. Medievist, bizantinolog și slavist, Z. asociază informația și sugestiile oferite de comparatism pentru a proiecta originalitatea, puterea de iradiere și supremația culturii române în diverse epoci istorice, mergând până la susținerea ferventă, în anii ’80 ai secolului trecut, a protocronismului, a unor idei excesive, puternic marcate conjunctural, servind ideologia naționalist-comunistă. Convingerea că manifestările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
în 1974, cu teza Relații culturale româno- polone. I se acordă în 1970 Ordinul Meritul Cultural Polonez. P. debutează în presă în 1952, iar editorial în 1976, cu lucrarea Confluențe culturale româno-polone, în care se întrepătrund istoria, istoria literară și comparatismul, acoperind cronologic a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Primele capitole sunt dominate de informații privitoare la viața politică, gravitând în jurul a două evenimente cruciale: revoluția de la 1848 și răscoala de eliberare națională a Poloniei din 1863. Legăturile care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288795_a_290124]
-
artele frumoase și film, preferând să vadă mai curând ceea ce le apropie decât ceea ce le desparte. Autorul nu se substituie și nici nu are pretenția de a da lecții istoricului de artă. Se aventurează însă curajos în teritoriul vast al comparatismului la scară europeană, acolo unde istoricul de artă ar face poate exces de prudență, lipsindu-se astfel de posibilitatea unor conexiuni mai largi, dătătoare de sens. Dacă am aplica la domeniul istoriei artei categorii ale analizei plastice precum Nahsicht și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]