42,898 matches
-
o abordare unitară a tuturor aspectelor creației sculptorului român: "A fost Brâncuși sculptor, arhitect sau fotograf? Preistoric sau clasic? Modern sau tradițional? Abstract sau figurativ? Opera să nu poate fi înțeleasă în întreaga dimensiune a dinamicii sale decât că o complexă tensiune, cu o dialectica infinită". Cel de-al doilea curator al expoziției, Matthew Gale, analizează în studiul Brâncuși: An equal among rocks, trees, people, beasts and plants carieră sculptorului în relație cu receptarea publicului și cu reacțiile artiștilor vremii: "Influență
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
pe Bogdan Talașman, minunați, costumele lor albe, dantelate, pure, jocul lor proaspăt, studiul făcut de Massaci asupra limitei între inocență și mimarea ei. Montarea de la Casandra, deși în mare, ca propunere, pare aceeași, ea se mulează în fapt pe disponibilitățile complexe ale celor din distribuție, pe care regizorul nu ezită să le pună într-o lumină rafinată. Haz, spirit ludic, relații frumos construite și susținute de Radu Micu, Pavel Bîrsan, Sorin Sandu, Andreea Samson. Și, revelația mea la această Gală: Bogdan
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
fuga de la oraș a familiei ca să salveze reputația maculată a soțului său, medic, precum și cuplul lor, pulverizat în minciună și viciu. Există, oare, vreun fel de salvare? Propunerea regizorului Peter Kerek, limpede și matură, a scenografului Andu Dumitrescu - un artist complex, cu potențial și inventivitate, din ce în ce mai variat și mai prezent - și a celor trei actori - Mihaela Sîrbu, Alina Berzunțeanu, Mihai Călin - este tocmai aceea de a amplasa sub lupă, a lor, a noastră, o situație, nici veche, nici nouă, nici măcar extraordinară
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
conștiința unei generații, studenții de la teatru conviețuiau cu cei de la arte plastice, filozofie, filologie, arhitectură - seriozitatea era contaminantă, dezbateriile de idei stimulau. De multe ori, după școală, au lucrat într-un fel sau altul împreună, și-au gîndit altfel, mai complex, mai suplu aparițiile. Multe din toate astea s-au pierdut. Și se vede. După '90, lucrurile și-au căutat aici diferite forme și substanțe, ca peste tot în societate. Au fost anii euforici ai începutului, cu Victor Rebengiuc rector, au
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
ca reușită. Chiar când cinematografia și mizanscena trag în direcții diferite, măcar vezi o ambiție în acest lungmetraj, ambiție care e complet absentă în filmul discutat anterior. Dintre producțiile aflate pe ecrane, Nu te mișca e cu siguranță cel mai complex. Nu doar pentru că e cel mai intertextual: regizorul îți face cu ochiul non-stop în direcția neorealismului italian, inclusiv gros-planul tipic cu gambele delicate ale unei femei în pantofi cu tocuri pășind cu dificultate pe un teren viran. Și acest film
Din 3 filme, doar 2 idei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12054_a_13379]
-
ca știință de a defini forma prin desen atît la academiști cît și la Ingres, fovii îi excită, cu energia lor cromatică, propriile lui energii, iar culoarea cretoasă a lui Cezanne și marea lui capacitate de a sintetiza monumental forme complexe nu îl vor lăsa nici ele insensibil. Cu alte cuvinte, Ressu afirmă de timpuriu, în practica sa artistică, primatul desenului, decupajul puternic, sculptural și frust al formei, monumentalitatea compoziției, austeritatea mijloacelor de expresie, cromatica puternică, dar fără autonomie, și exclusivitatea
Camil Ressu - 125 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12095_a_13420]
-
Viejo, de Carlos Fuentes! mă lăsai eu luat de valul excitării. - "Perversiunea nu este forma bestială a erotismului, ci partea sa civilizată: copulația este demnă de animal, numai devianța este umană, impunând o măsură barbariei organelor, și construiește o artă complexă altoită pe o natură simplistă", cită exact din memorie diavolul bibliotecar juisând cu ochii închiși de plăcere. Câtă inteligență persuasivă! - Alo!? Lăsați devianța sexuală. Ascultați continuarea! După arderea pe rug a lui Gilles de Rais, toscanul Prelati a fost condamnat
Orori între copertele Bibliotecii Iad (II) by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12082_a_13407]
-
de viu specific, dar preferă portretul etic, trasat cu o anumită grijă de a nu ultragia amintirea unor contemporani din altă generație, deci care acum nu mai sunt printre noi. Dacă însă numai bine se poate spune despre cei morți, complexa lor personalitate nu va fi ascunsă, cu laturile de umbră, cele care, paradoxal, conferă și adâncime tabloului. Sunt, în Printre contemporani (Edit. "Biblioteca", Târgoviște, 2004), peste patruzeci de portrete în care cei în viață - Nicolae Breban, Augustin Buzura, D. R.
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
o vale, pe câmpie, printre flori/ iar prin relele vieții e mai greu să te strecori". Sau: "A mea durere, trecut un arc/ ea nici crește, nici va scădea/ Și fericită, dulce uitare/ ce crezi că cearcă inima mea." Caracterizarea complexă a lui Mureșanu, "preot deșteptării noastre, semnelor vremii profet", putea să-și tragă măcar substanța din exemplificările Elementelor de poetică pentru că unele fragmente din poezia autorului Răsunetului sunt semnate cu pseudonimul "Eremitul", pe care Eminescu îl cunoștea din lectura poeziilor
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
Nu altul decît cel îndeobște cunoscut, deși, în rama acestei imagini habituale, plin de surprize, ca și cum într-un perete aparent compact s-ar deschide o ușă secretă, fără a-i schimba configurația. Iese astfel la iveală un E. Lovinescu mai complex, mai umanizat, ergo mai profund. Nu e vorba de-o "dezlegare", cum s-a afirmat în sensul platitudinii senzaționalului, a "enigmei" sale, ci, dimpotrivă, de-o sporire a acesteia, de factură paradoxală, tocmai grație operației de decriptare. Mentorul Sburătorului devine
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
digerat: Catifeaua albastră, filmul lui David Lynch din 1986. Pentru fanii regizorului, acesta ar putea părea lungmetrajul cel mai simplu, în coerența sa, și cel mai convențional (cu sfârșit fericit), din filmografia sa. Ceea ce nu înseamnă că filmul nu e complex, accesibil multor tipuri de interpretări. Acțiunea se petrece în idilicul orășel Lumberton. Tânărul Jeffrey (Kyle MacLachlan) găsește urechea tăiată a unui om aruncată într-un câmp. Poliția nu reușește să descopere prea multe așa că Jeffrey și Sandy, fiica detectivului (Laura
Fetișul lui David Lynch by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12140_a_13465]
-
pre-oedipal și, evident, Jeffrey în rolul fiului. Dar această interpretare suferă de un anacronism major: din visul protagonistului se poate deduce că el se identifică cu mama (Dorothy) - ceea ce, în termenii lui Freud, este unul dintre posibilele efecte ale depășirii complexului oedipian. Și totuși, modul în care Frank o tratează pe Dorothy face să fie clar că el are nevoie de ea pentru îndeplinirea unei fantezii de incest. O numește tot timpul, mai ales în scenele de sex, "mami". Iar scena
Fetișul lui David Lynch by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12140_a_13465]
-
niciodată, nu avea cum să stîrnească un cine știe ce interes din partea cititorilor. De aceea, treaba făcută de Gabriel Dimisianu este una cu adevărat ieșită din comun. Criticul readuce în atenție istoria contorsionată a tuturor acestor cărți, dar face și o analiză complexă care demonstrează valabilitatea estetică a acestor produse literare, mult peste valoarea literaturii române din deceniul imediat următor, cînd cuvîntul de ordine devenise "realismul socialist". Indirect, criticul realizează în felul acesta și un veritabil act de revizuire. Pentru că prin revizuire el
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
multe) cu omul și scriitorul Camil Petrescu, înțeles puțin mai târziu decât primele lui manifestări - ceea ce nu înseamnă că nu l-a interesat. Dimpotrivă. Amândoi au fost foarte sensibili unul la reacțiile celuilalt. Între ei era o relație mult mai complexă decât antipatia. A fost o ingratitudine răspunsul violent al lui Camil Petrescu? În principiu - nu, dar prin unele din excesele lui - da. Camil Petrescu are în vedere numai Memoriile lui E. Lovinescu, ca țintă directă, dar își extinde de aici
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
e vorba de literatura tinerilor, este (doar) un ingredient ("ca sexul în literatură"), acuplare și nu problematizare, un insert și nu un excurs, ca să fiu prețios. Spre deosebire de multe dintre cărțile publicate în acest an, romanul Veronicăi A. Cara este destul de complex - inclusiv tema sexuală - pentru ca spectacolul narativ să aibă amploare și să-ți lase o mai mare libertate de interpretare. Subiectul însuși este generos, însă complexitatea lui nu se dovedește o pălărie prea mare pentru această prozatoare tânără, dar de o
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
pasarele acoperite: Palatul de Iarnă, clădirea principală, ridicat în stil baroc, între 1754 și 1762, de Francesco Bartolomeo Rastrelli (și refăcut, după incendiul devastator din 1837, de Vasili Stasov și Aleksandr Briullov); Micul Ermitaj, cel care a împrumutat numele întregului complex, construit, la cererea Ecaterinei cea Mare între 1764 și 1775 de Jean-Baptiste Vallin de la Mothe; Vechiul Ermitaj, construit de Iuri Velten între 1771 și 1787; Teatrul Ermitaj, ridicat în stil renascentist între 1783 și 1787 de arhitectul Giacomo Quarenghi și
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
spațiu destul de mare acestei treceri în revistă a momentelor importante din receptarea literaturii române în Slovacia, dorința mea fiind ca cititorul român să aibă o imagine mai concretă despre meandrele acestui proces. Conținutul cărții d-nei Vajdová apare însă mult mai complex, fiindcă literatura unei țări apropiate geografic și spiritual este mereu pusă în legătură cu mediul receptor care alege și interpretează valorile literaturii străine după propriile necesități. Elocvent, în acest sens, este destinul traducerilor din proza românească. Capodopera literaturii române clasice, Amintiri din
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
critica lui "vorbind, vorbind, vorbind...", tic sugestiv pentru "criza" limbajului dintr-o dată neacoperitor, insuficient, cînd este exploatat, nesistematic, de tot felul de "ageamii". O fază, firește, spune Foarță, nu-i o frază, însă fazele se fac din "frazarea" întîmplărilor mai complexe, respectîndu-se anumite tabieturi. Procedeele sînt, cu puține excepții, acelea ale "momentului" și ale schiței. O fiziologie (nu numai) a provințialului adusă la zi... Aristocratică, chiar epatantă, și totuși complice-șmecherească, retorica lui Șerban Foarță combină artificiile parodiei absurde cu săgetarea cotidianului
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
Ion Simuț Oftez când mă gândesc la bibliografiile noastre din două motive: o dată, pentru că sunt extrem de puține, și a doua oară, pentru că sunt prea frecvent nesatisfăcătoare, fie lacunare, fie neactualizate. Notez ca pe un succes deosebit realizarea unei cercetări complexe a Institutului de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", aflat sub egida Academiei: Bibliografia relațiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (1919-1944), din care eu cunosc patru volume (I, 1997; II, 1999; III, 2000; IV, 2002), apărute la Editura
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
importantă marcarea diferenței sau a identității?), pe de altă parte limba produce, prin mecanismele ei sociolingvistice spontane, conotații negative, care nasc noi reacții și evaluări ideologice. Între spontaneitate și intervenție, între tendințele limbii și politica lingvistică, se pot stabili relații complexe. Ministru, de exemplu, apare în DEX cu formă unică de masculin. În schimb, în dicționarul academic (DLR), sînt înregistrate formele ministreasă, ministresă și chiar ministroaică. Ministreasă (considerat "familiar, adesea ironic"), format cu sufixul -easă, apare la Macedonski; ministroaică (cu mențiunea
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
Alexandra Olivotto BiFESTul poate fi catalogat drept unul dintre cele mai complexe festivaluri care au loc în București; filme noi și bune, intrate în competiții gen Locarno, cu puține șanse de a ajunge pe marile ecrane autohtone în viitorul apropiat, publicitate, medalioane și retrospective ale unor regizori est-europeni, ca să menționez doar câteva
Wong Kar Wai la rampă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12218_a_13543]
-
of me, Isobel, Hyperballad, Yoga și Bachelorette. Eternal sunshine... se află, firesc aș zice, la jumătatea distanței dintre Bachelorette, capodopera de videoclip al lui Gondry unde se află in nuce ideea montajului de aici, și Being John Malkovich, cel mai complex scenariu al lui Kaufman, unde e de găsit tema poveștii. Spuneam că Eternal sunshine... mi se pare unul dintre cele mai frumoase filme de dragoste pe care le-am văzut. O asemenea apreciere este, prin natura ei, profund subiectivă - admit
Chinul eternei dimineți de dupa dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12242_a_13567]
-
tradiției, adică tipul de relație stabilit (manifest sau nu) între avangardiști și precedență, durata avangardelor, precum și efectele pe termen lung ale provocărilor lor și ale schimbărilor de accent și chiar de cod literar. Incursiunea în fenomenul avangardelor ajunge la concluzii complexe prin paradoxurile lor: "Cunoscută prin sistemul de instrucție și educație, prin asimilare sau prin pură intuiție, implicată logic oricărei creații omenești, tradiția este, desigur, și o lecție în sensul major al cuvântului, dar este, mai ales, un element indispensabil în
Despre comportamentul literaturii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12274_a_13599]
-
scop al discuției pare a fi analiza mutațiilor care au avut loc în politica românească a ultimilor patru ani, dar spiritul digresiv al lui Vladimir Tismăneanu face ca, spre beneficiul cititorului, în final să se ajungă la o analiză foarte complexă a vieții politice actuale, în context global. Vladimir Tismăneanu pune în permanență subiectele aflate în discuție pe relație orizontală, cu evenimente care se petrec simultan pe alte meridiane ale globului, dar și pe verticală, în corelație cu propria lor devenire
Cartea gurvernarii Năstase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12275_a_13600]
-
recomanda vizionarea unui colaj de patru filme (două în cinematografe, două - noutăți video). De ce? Pentru că acoperă întregul spectru al violenței, de la crima din ură (rasială sau homofobie), la crima în serie și până la crima de război, propunând totodată un joc complex între realitate și ficțiune, între filmul documentar și cel artistic. În plus, toate cele patru filme tratează, chiar dacă uneori periferic, rolul televiziunii în raportarea crimelor și impactul acestei perspective asupra publicului. În 1998, un tânăr homosexual a fost omorât în
Americanii și armele lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12610_a_13935]