KorAP: Find »[drukola/base=comportamental & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...305 >

7,605 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

probleme manifestate. Astfel, Rosenthal, Groze și Morgan 220 au arătat că, familiile care au apelat cel mai mult la servicii (indiferent de domeniu: medical, educațional, psihologic, de asistență socială) au fost cele care au adoptat copii cu probleme emoționale și comportamentale, depășind chiar nevoia manifestată de părinții care au adoptat copii cu handicap, care au apelat preponderent la serviciile medicale de specialitate. La nivelul întregului eșantion, resursele cele mai frecvent utilizate au fost: resursele financiare din diverse surse (71%), prestațiilor financiare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
speciale (42%), consilierea individuală a copilului (42%). Familiile care au adoptat copii din România, au simțit nevoia unor servicii suplimentare precum: grupuri de suport (în special pentru părinții care au adoptat copii cu vârstă mai mare), consiliere pentru rezolvarea problemelor comportamentale, logopedie și centre respiro 221. LeMare et al222 identificau un procent de 15% dintre familiile care au adoptat copii din România, în faza a doua a studiului care nu au putut accesa serviciile de suport parental, iar pentru faza a

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
semnificație personală situației în cauză, precum și de o serie de factori contextuali: solicitări, constrângeri, resurse. Procesul de evaluare are semnificație adaptativă 239. Odată apreciată o situația ca fiind stresantă sunt declanșate strategiile de coping considerate a fi eforturi cognitive și comportamentale pentru îndeplinirea solicitărilor interne și/sau externe cu scopul depășirii situației stresante 240. Unele strategii de coping sunt centrate preponderent pe rezolvarea problemei, urmărind eliminarea ei, în timp ce altele sunt centrate pe emoții, presupunând reducerea răspunsului emoțional față de factorul stresor prin

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
care le poate influența adaptarea la noua familie. Tabelul 3.1. Un model social și cognitiv de adaptare la adopție 248 Actor Stresori Solicitări Resurse de coping Copil Expectanțe eronate bazate pe: lipsa abilităților sociale capacitate scăzută de atașament deficiențe comportamentale un nivel scăzut al sentimentului de permanență perceperea unui nivel scăzut al eficienței de sine lipsa suportului social Separare și pierdere Definirea rolului Provocările naturale impuse de dezvoltare Consistența muncii asistentului social Frați/surori Suport din partea părinților biologici și/sau

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adoptiv. Rezultatele au indicat că, majoritatea copiilor a perceput adopția ca fiind oarecum stresantă, stres definit prin sentimente ambivalente și gânduri supărătoare referitoare la adopție. Sentimentele negative și ambivalente despre adopție au corelat pozitiv cu strategiile de coping cognitive și comportamentale de evitare, în timp ce, gândurile supărătoare cu privire la adopție au fost asociate cu rezolvarea problemelor cognitiv-comportamentale, căutarea de sprijin și comportamentele de evitare. O limită a acestui studiu este aceea că, nu au fost examinate relațiile dintre stres și coping asociate adopției

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
manifestând un comportament deosebit de prietenos față de străini, comportament care nu poate fi considerat ca fiind bazat pe securitate. Prin urmare se poate vorbi in aceste cazuri de un atașament bazat pe securitate fals. relația dintre tipul de atașament și problemele comportamentale este slabă; acest fapt poate fi cauzat și de atașamentul fals securizant identificat anterior în concluzie, atât relațiile de atașament cât și problemele de comportament pot reflecta aspecte ale experienței pre-adopție. Perioada de timp petrecută în instituție corelează cu scorul

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
securinzant și 1/3 dintre copiii RO au prezentat un atașament atipic, nesecurizant mai puțin comun pentru celelalte categorii de copii; copiii RO cu un model de atașament insecurizant au prezintă în general un QI mai scăzut, mai multe probleme comportamentale, părinții au raportat un status socio-economic inferior celor care au dezvoltat un model de atașament securizant; copiii RO au fost mai predispuși sa manifeste un comportament de atașament nediferențiat în raport cu adulții necunoscuți (s-au dovedit a fi foarte prietenoși, niciodată

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
expectanțele membrilor familiei în raport cu factorul / evenimentul stresor 309. În studiul nostru avem în vedere percepția părinților asupra stării de sănătate (fizică și psihologică) a copilului raportat la expectanțele adoptatorilor. Strategiile de coping pot fi definite ca efortul emoțional, cognitiv și comportamental de a face față unor factori/situații stresante. McCubbin și Patterson 310 identifică trei mecanisme de coping: evitarea, eliminarea și asimilarea. Evitarea reprezintă efortul familiei de a nega sau ignora factorul stresor și alte solicitări considerând/sperând că acesta va

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
factorul stresor. Acceptarea reprezintă efortul familiei de a încorpora factorul stresor în structura și modelul de interacțiune propriu. Această variabilă va fi abordată în analiza calitativă. Cele trei mecanisme de coping pot fi manifeste la nivel cognitiv, emoțional și/sau comportamental. Adaptarea a fost definită de McCubbin și Patterson 311 ca un proces de reglare a stimulilor și de control asupra mediului pentru a atinge un nivel de funcționare care conduce la: 1. menținerea sau întărirea integrității familiale; 2. promovarea continuă

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
particularitățile socio-demografice și istoricul de plasament al copilului. 5.3.1 Starea de sănătate psiho-fizică a copilului adoptat A. Descriere. Așa cum precizam în debutul acestui capitol, în descrierea stării de sănătate a copilului am avut în vedere cinci variabile: tulburări comportamentale, tulburări emoționale, tulburări senzoriale, întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului și dezvoltare fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar. Fiecare variabilă a fost măsurată printr-un ansamblu de itemi (vezi și tabelul 5.1), evaluați pe o

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
prezentat tulburări psiho-sociale și probleme de sănătate în momentul adopției, respectiv în momentul studiului 319 Dezvoltarea copilului și starea de sănătate În momentul adopției % (frecvență absolută) În momentul studiului % (frecvență absolută) Diferența ponderilor în funcție de momentul de raportare (frecvență absolută) Tulburări comportamentale (cel puțin una dintre problemele următoare) 40,0 (18) 24,4 (11) ↓ a. Enurezis nocturn 15,6 (7) 4,4 (2) ↓ b. Enurezis diurn 11,1 (5) 0 (0) ↓ c. Deficit atențional 15,6 (7) 4,4 (2) ↓ d. Hiperactivitate

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
2. Înălțime mică 1 ,444* ,712** ,301 ,312* 3. Tulburări de nutriție 1 ,195 ,435* ,783** 4. Rahitism 1 ,598** ,535** 5. Anemie 1 ,531** 6. Imunitate scăzută 1 A doua categorie de tulburări frecvente la copiii adoptați sunt cele comportamentale. 36,6% dintre copiii adoptați au prezentat cel puțin o tulburare din această categorie. Apreciem aceste probleme ca fiind mai persistente decât cele din categoria anterior prezentată. Astfel că, în momentul studiului 24,4% dintre copii mai prezentau aceste probleme

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în momentul adopției au fost: enurezisul nocturn (15,6%), deficitul atențional (15,6%) și tendința copilului de a se legăna singur (15,6%). Mai puțin semnificativă ca procent, dar mai persistentă este manifestarea agresivității. Tabelul 5.3. Asocieri între tulburările comportamentale manifestate in momentul adopției 321 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1. Se leagănă singur 1 ,176 ,297* ,556* 627** ,502* ,164 ,498* ,562* ,205 ,134 ,138 2. Prezintă ticuri 1 ,644** ,543* ,709

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
dintre copii în momentul studiului. 13,3% dintre copii au prezentat în momentul adopției o singură tulburare din această categorie, 15,6% au prezentat două sau trei tulburări, în timp ce 6,7% dintre copii au prezentat între 4 și 8 tulburări comportamentale. În tabelul 5.3 se poate constata cum se asociază aceste tulburări. Tulburări în dezvoltarea cognitivă și a limbajului au fost prezentate de 33,3% dintre copii în momentul adopției. Cele mai frecvent întâlnite sunt tulburările în dezvoltarea limbajului (22

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de sănătate psiho-fizică. Analiza asocierilor. Studiile naționale și internaționale arată că, există o asociere între genul copilului și tulburările emoțional-comportamentale323. Copiii de gen feminin prezintă mai multe tulburări emoționale, în timp ce copiii de gen masculin prezintă mai multe tulburări de natură comportamentală. Acest lucru reiese și din analiza asocierilor în studiul nostru (vezi tabelul 5.5). Este pe deplin recunoscut faptul că, vârsta copilului în momentul adopției are multiple semnificații pentru acest proces. De cele mai multe ori, vârsta înaintată a copilului ascunde în

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
momentul adopției are multiple semnificații pentru acest proces. De cele mai multe ori, vârsta înaintată a copilului ascunde în spate un istoric social și de plasament încărcate de evenimente nefavorabile dezvoltării copilului. În cazul acesta vârsta copilului se asociază semnificativ cu tulburările comportamentale manifestate de copil în familia adoptivă, semnificând că, cu cât vârsta este mai înaintată cu atât copilul este mai predispus să manifeste tulburări de comportament. Tabelul 5.5 Asocieri între dimensiunile dezvoltării copilului, factorii socio-demografici și istoricul de plasament 324

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
maternală anterior adopției sunt mult mai puțin predispuși să prezinte deficiențe în dezvoltarea fizică și tulburări metabolice, nutriționale și ale mecanismului imunitar. În schimb, copiii care au fost adoptați din centrele de plasament, sunt mult mai predispuși să manifeste tulburări comportamentale, întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului, dar și întârzieri în dezvoltarea fizică, tulburări metabolice, nutriționale și imunitate scăzută. Copiii care au beneficiat de forme multiple de protecție par a prezenta riscul cel mai ridicat de a manifesta tulburări comportamentale

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
comportamentale, întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului, dar și întârzieri în dezvoltarea fizică, tulburări metabolice, nutriționale și imunitate scăzută. Copiii care au beneficiat de forme multiple de protecție par a prezenta riscul cel mai ridicat de a manifesta tulburări comportamentale. Două ar putea fi explicațiile: 1. Copiii care au beneficiat de asistență maternală au ajuns ulterior în centre ca urmare a faptului că, tulburările de comportament au făcut dificilă menținerea lor în asistență maternală. În acest caz tulburările nu ar

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
tulburări fizice sau psihologice. Cei mai mulți copii au întârzieri în dezvoltare fizică, mai exact greutate scăzută, înălțime mică, și probleme medicale precum rahitism, anemie, dificultăți de nutriție sau imunitate scăzută. Nu trebuie neglijat nici procentul de copii cu tulburări de natură comportamentală și emoțională care la rândul său este ridicat 327. Amploarea acestor probleme este influențată de factorii socio-demografici, în special de vârsta copilului în momentul adopției, precum și de istoricul pre-plasament al copilului. Acești din urmă factori influențează în egală măsură și

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
14,3 46,4 3,6 17,9 17,9 3,6 32,1 25 17,9 Problemele psihologice 18,2 9,1 54,5 4,5 13,6 15,4 7,7 34,6 19,2 19,2 Problemele comportamentale 13 17,4 52,2 8,7 8,7 20,0 16,0 24,0 20,0 20,0 Problemele educaționale 9,1 18,2 59,1 4,5 9,1 15,4 7,7 26,9 23,1 23

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
resurselor informaționale și expectanțele părinților adoptatori 335 Preocuparea pentru informare Suficiența informațiilor primite Corectitudinea informațiilor Gravitatea diferitelor probleme raportat la modul în care au fost prezentate de specialiști Medicale .028 -.601** -.139 Psihologice -.027 -.419 -.197 Educaționale .320 -.795** -.509* Comportamentale -.029 -.488* -.114 Gravitatea problemelor raportat la expectanțele părinților Medicale -.039 -.407* -.127 Psihologice -.044 -.378 -.167 Educaționale .097 -.462* .007 Comportamentale -.029 -.396 -.094 Pentru testarea ipotezei a doua au fost construite o serie de scheme care indică asocierile

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
care au fost prezentate de specialiști Medicale .028 -.601** -.139 Psihologice -.027 -.419 -.197 Educaționale .320 -.795** -.509* Comportamentale -.029 -.488* -.114 Gravitatea problemelor raportat la expectanțele părinților Medicale -.039 -.407* -.127 Psihologice -.044 -.378 -.167 Educaționale .097 -.462* .007 Comportamentale -.029 -.396 -.094 Pentru testarea ipotezei a doua au fost construite o serie de scheme care indică asocierile semnificative dintre prezența anumitor probleme de sănătate psiho-fizică, respectiv forme de protecție de care a beneficiat copilul anterior adopției și percepția părinților

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
Expectanțe Expectanțele părinților .476* .357* .353* .378* .325* Conduita copilului în raport cu părinții adoptatori Manifestările atitudinal-comportamentale ale copilului în raport cu mama .460* .511** .533** 748** .377* Manifestările atitudinal-comportamentale ale copilului în raport cu tatăl .122 .293 .024 .532** .637** Starea de sănătate psiho-fizică Tulburări comportamentale -.562** -.678** -.591** -.631** -.487* Tulburări emoționale -.564** -.432* -.150 .196 -.205 Tulburări senzoriale .056 -.026 .125 -.018 -.166 Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului -.639** -.203 -.264 -.090 -.098 Întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale -.155 -.204

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
corectitudinea informațiilor. Dintre variabilele testate în raport cu relația părinților adoptatori post-adopție, patru au o influență mai mare, explicând împreună 65,5% din variația totală. In ordinea influenței lor acestea sunt următoarele: conduita copilului în raport cu tatăl adoptiv (β = 0,640), prezența tulburărilor comportamentale (β = -0,392), conduita copilului în raport cu mama adoptivă (β = 0,288) și confirmarea expectanțelor (β = 0,252). Tabelul 5.18 Factori predictori ai relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Variabile independente Resursele adoptatorilor Expectanțe Starea de sănătate psiho-fizică

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
18 Factori predictori ai relației mamei cu copilul adoptat și partenerul marital Variabile independente Resursele adoptatorilor Expectanțe Starea de sănătate psiho-fizică Istoricul de plasament Caract. socio-dem. Conduita copilului R2 Ajustat Suficienta informațiilor Corectitudinea informațiilor Nevoia de servicii Expectanțele părinților Tulburări Comportamentale Tulburări Emoționale Întârzieri în dezvoltarea cognitivă și a limbajului Copilul a fost in CP Copilul a fost si in AMP si in CP anterior adoptiei Vârsta copilului la adopție În raport cu mama În raport cu tata Variabile dependente Întorcându-ne la ipoteza principală

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]