868 matches
-
ambiția, plăcerea de a descoperi ceva nou, etc.; -eurema critică realizată de gândirea analitică, de funcția critică a inteligenței și conștiinței, etc.; -eurema de obiectualizare a imaginilor la care conlucrează elemente ideativ-perceptive și motorii. 5. 1.Eurema de acumulare și comprehensiune a informației În cadrul acestei eureme, un rol important îl are memoria în legatură indisociabilă cu gândirea, limbajul, interesele, etc. În creativitate accentul cade pe memoria logică, prin care se înțelege mesajul clar, fixat în cuvânt, și memorat. Astfel, gândirea și
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
părți din experiența trecută sau făcută pe loc, integrându-le într-un nou asamblu. Alfred Binet considera că inteligența se caracterizează prin următoarele trăsături: percepție corectă și rapidă, direcționarea gândirii, funcția critică, inventivitatea, la care Mihai Ralea a mai adăugat comprehensiunea și obiectivitatea. Se poate spune că în cadrul euremei asociativ-combinatorii, imaginația participă în mare masură la realizarea funcției combinative, iar inteligența la realizarea funcției asociative (relaționale). Alături de imaginație, inteligență și, în strânsă legatură cu ele, în cadrul euremei asociativ-combinatorii, mai participă și
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
creativitatea. 5. 3.Eurema energetica-stimulatorie Această euremă este formată dintr-o multitudinde de fenomene și procese psihice, care, împreună, îndeplinesc funcția de dinamizare creativă a persoanei. Creativitatea implică atât componentă intelectuală cât și pe cele afective-volitive. Eurema de acumulare și comprehensiune a informației și cea asociativ combinatorie se desfașoară pe un fond energetic amplificat, cere un mare travaliu psihic, un consum energetic foarte mare, solicita mobilizarea tuturor potențelor energetice și dirijarea lor spre actul și procesul creativ. Combinatorica creativă se înfaptuiește
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
originale, dar majoritatea lor sunt „ucise” printr-o critică excesiv de virulentă, deci, creativitatea sa este în cele din urmă nulă. J. Tipul ideativ Este vorba de acei elevi la care predomină latura ideativă, având la bază eureme de acumulare și comprehensiune, eurema asociativ-combinatorie. Sunt indicați pentru activități de concepție, deoarece găsesc soluții ingenioase în situații din cele mai diverse. K. Tipul ideativ-imagistic Elevii care aparțin acestui tip, au capacitatea de vizualizare și capacitatea de a genera idei noi în echilibru. Orice
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
analizează felul în care pot fi folosite indiciile formale din organizarea discursului narativ în disocierea achizițiilor prediscursive care permit umanității să accepte faptul că o poveste este o poveste. Se caută soluții pentru stabilirea tipurilor de indicii formale care favorizează comprehensiunea narativă și pentru valorificarea evoluțiilor recente din câmpul cercetării care consideră că formularea acestor întrebări ale naratologiei post-clasice și naratologiilor ei, anunță o altă gramatică a poveștilor/grammar of stories permisivă, dinamică și conectată încă, în sens constructiv, la vechea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
în mod optimist, asociată inițial cu deleția 7q11.13, susținând paradigma unei genetici cognitive (Scerif și Karmiloff-Smith, 2005). Dar, după cum arată datele recente, profilul cognitiv, în primiii ani de viață, al copiilor cu sindrom Williams este invers: întârziere semnificativă în comprehensiunea limbajului, asociată cu abilitități peste medie de discriminare a cantității, considerate abilități numerice precoce. Complexitatea relației genotip-fenotip cognitiv se cere, prin urmare, analizată din perspectiva dezvoltării. Sindroamele Prader-Willi și Angelman, deși clinic diferite, sunt caracterizate prin pierderea funcției a două
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
lat. intuitio - contemplare) - Capacitatea gândirii de a descoperi nemijlocit și imediat adevărul pe baza cunoștințelor și experienței dobândite anterior, fără raționamente logice preliminare. După Larousse (2006), intuiția reprezintă gândirea care își investește direct obiectul, fiind în același timp contact și comprehensiune, cunoaștere imediată fără interpunerea semnelor sau procedeelor experimentale ori deductive. În psihologia dezvoltării, la J. Piaget (1965) se întâlnesc expresiile „gândire intuitivă” și „raționament intuitiv” pentru a caracteriza o formă mintală de tranziție între organizările senzorio-motoare și operativitate, care se
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
acestea, ele nu pot fi total evitate în procesul intructiv - educativ. Atunci când sunt utilizate, trebuie să se țină seama de o serie de cerințe cum ar fi recurgerea la diferite procedee și materiale intuitive, utilizarea unui vocabular adaptat capacității de comprehensiune a elevilor, însoțirea comunicării verbale cu alte forme de comunicare nonverbală, etc. Deasemenea, trebuie să se țină seama de condițiile unei bune labiolecturi (luminozitate, distanță, etcă. Este recomandabil ca metodele expozitive să fie utilizate mai puțin ca metode de sine
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
identitate de gen. Stratificarea societății urbane se reflectă și în stratificarea lumii feminine. Astfel, burghezele și-au construit identitatea feminină insistând asupra utilității sociale, aristocratele asupra utilității mondene și culturale, iar muncitoarele asupra utilității materiale. Zola și Maupassant manifestă o comprehensiune față de toate categoriile de femei: față tânără naivă, prostituată cu inima mare, mic-burgheză decepționata de viață, aristocrata plictisita și aventuriera. Lor le revine un loc considerabil chiar si in românele care au ca protagonist un bărbat sau un subiect social
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pe care le analizează, le interpretează, le diseca pe îndelete. Subiectele de conversație țin de problemele sentimentale. Acest gen are puțină trecere la bărbați, dar în cazurile în care își afișează pasiunile, confidente, de regulă, le sunt femeile. Compasiunea și comprehensiunea lor sunt de neegalat. Pariziana dezminte, într-o anumită măsură, postulatul despre expansiunea feminină și tăcerea masculină, ea evita răspunsurile directe. În pofida expansiunii verbale, Rougon nu reușește să scoată nici o confidenta profesională de la Clorinde: Îl tâcha de la confesser à son
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
spune că profesorul este un manager al relaționării și al comunicării. <citation author=”Tudorică, R.”>„Comunicarea managerială educațională implică abilități precum răbdare, capacitate de ascultare, de argumentare, de clasificare, de ordonare, de evaluare, de accesibilizare a limbajului corespunzător nivelului de comprehensiune a partenerului de comunicare. Indiferent de caracteristicile psihosociale ale celor ce comunică, aceștia sunt parteneri (nu opozanți, subordonați etc., indiferent de statutul profesional) de comunicare.” În cadrul interacțiunii profesorelev, comunicarea didactică îndeplinește mai multe funcții: funcția informativă, de transmitere a mesajului
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
din partea locului nu mă cunoaște / [...] Nu mă deschideți, nu mă alintați! Înțelesul meu să iasă tot pe unde a intrat” (Înțelepciune). Prin urmare, glosa Cercuri la Elsinore, constituită în axa de rezistență a volumului, își dezvăluie sensurile deliberat obscure prin comprehensiune hermeneutică și decodare filologică, sugerând folosirea unei chei critice modelate după abordarea călinesciană a Jocului secund: „Îndoit prealiniștitul / Numele l-a scris pe apă, / Cupe pline - asfințitul / Blestemat model să-nceapă; / Dorului pierdut în fieruri / Testament călcat în tropot, / Cântecul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
constă în prezentarea orală a unei teme, într-o organizare și structurare caracterizate prin densitate, consistență și fluență (Văideanu, 1988). Din punctul de vedere al prelegerii în învățământul universitar, extinderea temporală, densitatea și stilul trebuie adaptate capacităților de receptare și comprehensiune ale studenților. Elementele suplimentare care definesc și caracterizează prelegerea sunt componentele afectiv-emoționale ce pot spori eficiența acesteia, conduita expresivă (mimica, gestica) cu valoare de motivare și de persuasiune. Totodată, prelegerea oferă profesorului posibilitatea de a-și prezenta și explicita atitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
clasice ale domeniului didacticii, profesorii Ioan Cerghit, Romiță Iucu, Miron Ionescu. 7.1. Principiul însușirii conștiente și active a cunoștințelortc "7.1. Principiul însușirii conștiente și active a cunoștințelor" Principiul derivă, dintr-un anumit punct de vedere, din puterea de comprehensiune a elevului/studentului pentru disciplina predată (accentuăm la acest nivel de analiză importanța identificării principalelor caracteristici ale conținuturilor științelor sociale) și pentru structura sa conceptuală, precum și din utilizarea activă a datelor și cunoștințelor științifice, dintr-un alt punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Punctul de vedere, exprimat la nivelul anilor 80, a fost îmbunătățit recent într-un excelent tratat de creatologie realizat de Traian Stănciulescu, Vitalie Belous și Ion Moraru. Nuanțând cercetările anterioare, autorii au identificat cinci etape ale procesului creativ: acumularea și comprehensiunea informației (colectarea informației și sisematizarea ei într-un plan preliminar), asocierea și combinarea datelor, analiza critică, etapa ideativ perceptivă (trecerea de la abstract la concret) și obiectualizarea imaginilor (concretizarea ideilor). În faza ideației se acumulează informații care sunt asociate și combinate
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
au evidențiat că inventivitatea și comportamentul creator sunt determinate de informații acumulate și de conexiunea sistemelor de eureme. Ca structuri psihice fundamentale ale creativității, euremele (gr. Heuriskein - a descoperi, a inventa) au fost tipologizate astfel : 1) eurema de acumulare și comprehensiune a informației (memorie, gândire, limbaj); 2) eurema asociativ - comportamentală (ineligență, imaginație); 3) eurema energetico - stimulatorie (curiozitate, interes, motivație, voință, curaj, pasiune); 4) eurema critică (gândire analitică, conștiință valorizatoare); 5) eurema ideativ - perceptivă (componente ideative și perceptive); 6) eurema de obiectualizare
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
rîndurile pentru numărul aniversar , mi-a fost imposibil. Obligații la catedră m-au reținut pînă la plecarea în vacanță. Sper ca întîrzierea să nu fie prea mare. Îți mulțumesc călduros, atît pentru luminoasa interpretare Hogaș, cît și pentru foarte fina comprehensiune cu care ai scris despre cartea mea. Numărul respectiv din Ateneu, rămas la catedră, s-a pierdut. Dacă s-ar mai găsi la redacție un exemplar, te-aș ruga să mi-l trimiți, poate prin cineva care vine la Iași
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
am primit revista (greu de găsit la Iași), ca și rîndurile pe care ai avut amabilitatea să mi le trimiți și pentru care îți mulțumesc călduros. Cît despre frumosul comentariu consacrat persoanei mele, trebuie să afirm că m-a mișcat comprehensiunea cu care ai subliniat exact - cu căldură și eleganță - ceea ce era de remarcat. Ca unul care n-am organizat niciodată publicitatea în jurul propriilor lucrări, sînt bucuros cînd cineva recunoaște în ele buna credință și probitatea intelectuală. Nu frecventez decît rareori
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
bine era dacă veneai la Festivalul Eminescu! îți trimit, ca document pentru arhiva ta, o invitație care, recunosc, e mult mai frumoasă decît a fost festivalul, care a fost frumos. Cronica la cartea lui Vasile e o pagină de rară comprehensiune și subtilitate. Viclene Ulysse! </citation> (36) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”4 februarie 1969”> Dragă Costel, Îmi este destul de greu să înțeleg de ce nu vrei să-mi răspunzi. Ți-am scris pe la 18-20 decembrie o lungă epistolă, ți-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
decât atât, P.v. s-a preocupat de îndrumarea și formarea tinerilor scriitori, în primul rând a debutanților. O atentă „Poștă a redacției”, scrisă probabil de Ion Gorun, se adresa cu răbdare și cu o prietenească ironie corespondenților din toată țara. Comprehensiunea arătată de redacție începătorilor avea să fie răsplătită de valoarea celor care și-au legat începuturile literare de această revistă. La 12 decembrie 1896 (numărul 12) i se răspundea unui Nirvan (pseudonim folosit de Ion Minulescu): „Poate altele sau nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288992_a_290321]
-
paginilor de critică propriu-zisă, care cedează spațiul fie pitorescului și anecdoticului, fie exaltării gratuite a spiritului și spiritelor locului. După război percepția istoricului literar va cunoaște o anume deschidere, vizibilă mai degrabă sub raportul teritoriilor literare explorate decât în planul comprehensiunii critice. Astfel, monografia N. Beldiceanu (1961) reprezintă o evocare empatică a figurii neglijatului poet, în pagini uneori colorate, dar tributare fără excepție sociologismului vremii. Cea mai ambițioasă cercetare a lui U., Memorialistica în opera cronicarilor, interesează doar prin punerea problemei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
sociocultural, nu vede În perspectivă, uneori nu știe sau nu ia În seamă ceea ce descoperă confrații lui. Aruncarea de punți de legătură, conlucrarea dintre mai multe paradigme explicative, articularea puterii minții cu alte facultăți umane poate să refacă ceva din comprehensiunea funciară a omului privită ca un tot, ca un continuum de stări ce Își dau mâna pentru a cunoaște, a acționa și a valoriza universul ce Îl Înconjoară. Valoarea culturală a cunoașterii sporește atunci când se sprijină pe referențe mai largi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
320-325; Virgil Ierunca, Teologia dogmatică ortodoxă, APF, 1991, 1-2; Florin Manolescu, Din nou despre specificul național, ST, 1993, 1; Octavian Soviany, „Progresul hristologic” al „Filocaliei”, CNT, 1993, 9; Alexander Baumgartner, Preot prof. dr. Dumitru Stăniloae, APF, 1993, 3-4; Sandu Frunză, Comprehensiunea mistică, ST, 1993, 8-9; Dan Ciachir, Un mare teolog român, ST, 1993, 11; [Dumitru Stăniloae], „Ortodoxia”,1993, 3-4 (număr omagial); Gheorghe Anghelescu, Bibliografia părintelui academician profesor dr. Dumitru Stăniloae, București, 1993; Persoană și comuniune. Prinos de cinstire preotului profesor academician
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
text informativ. Parte din acest curs de formare a fost și obligativitatea aplicării unor teste elevilor, care au fost apoi interpretate și prelucrate statistic. Menționez că tipurile de itemi variate au urmărit evaluarea gradului de dezvoltare la elevi a proceselor comprehensiunii textului: - Focalizarea și extragerea informațiilor explicit formulate - Realizarea de deducții simple - Interpretarea și integrarea ideilor și informațiilor - Examinarea și evaluarea conținutului,a limbajului și a elementelor textuale Am aplicat la clasa a III-a două teste, unul pe text literar
Caleidoscop by Adriana Apostol () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93488]
-
conținutului,a limbajului și a elementelor textuale Am aplicat la clasa a III-a două teste, unul pe text literar și al doilea pe text informativ. În urma evaluării lor, am obținut date relevante privind nivelul de dezvoltarea a proceselor de comprehensiune a textului. PUNCTE TARI: - Lectura relativ rapidă a textului la prima vedere. - Focalizarea și identificarea informației din text s-au realizat în mod optim, obținându-se procentaje bune la itemii 1 și 2, care vizează acest proces (89,66 %, 82
Caleidoscop by Adriana Apostol () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93488]