450 matches
-
mod de viață și de petrecere a timpului liber). A doua etapă, clasicizată sub denumirea de "societate de consum", apare în jurul anului 1950 și este dominată de logica abundenței, a cantității, a creării nevoilor artificiale ce conduc către un "shopping compulsiv" și un hedonism generalizat. Etapa aceasta, descrisă și de Baudrillard în La société de consommation, "poate fi considerată ca primul moment al ștergerii vechii modernități disciplinare și autoritare, dominată de confruntări și de ideologii de clasă"386. Însă această fază
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sau Mnemosyne (1881). Inserția unei feminități virtual punitive, augumentate de mizanscenele imaginare al unui spațiu arhaicizat, contravine, în opinia lui Rapetti, esteticii ruskiniene. "Spațiul ireal, saturat, deliberat arhaic, construcția sculpturală a figurilor lui la limita dintre frumusețe și diformitate, caracterul compulsiv al acestei acumulări de femei cu forme ample, cu buze cărnoase, cu păr abundent și despletit, îl plasează pe Rosetti la antipodul preceptelor lui Ruskin"89. Descrierea "efigiilor feminine" și disocierea de preceptele esteticii ruskiniene subliniază apariția unei noi dimensiuni
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care își recunosc liber prejudecățile". (Gardner, 2012, p. 42) 5.6. Școala și spațiul public Un copil ignorat de mamă își poate suge îndelungat degetul mare de la mână, mai târziu, ajuns la școală, poate mânca fără să-i fie foame (compulsiv), poate fuma, se poate îmbăta sau își poate roade unghiile etc., orice pentru a umple vidul programat prin orar. Activitățile de acest tip sunt repetitive, registrul lor fiind fatalmente limitat, motiv pentru care le practicăm îndelung în goana după stimuli
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
nevoi exterioare, ci de starea afectivă acumulată în interior: mutatul lucrurilor de colo colo, a face curățenie absolut inutil (deoarece era deja curat), ștersul ochelarilor, fumatul unei țigări (deși ultima fusese stinsă imediat după aprindere), frecatul mâinilor, plimbatul agitat, mâncatul compulsiv, scărpinatul în cap, aranjatul părului, rosul unghiilor etc. Pentru Desmond Morris, puși în situații de tensiune agresivă ridicată, comportamentul nostru cuprinde elemente semnificative din recuzita primatelor, ceea ce înseamnă că agresivitatea acționează la un nivel primar din structura noastră: "Noi ne
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
descompunere, pentru faptul că o astfel de acțiune sau comportament tinde mereu să devină imanentă într-un sistem sau mai bine într-un antisistem autosuficient. Este un sistem mereu augmentativ, care tinde să se lărgească, presant, insațiabil, orientat în mod compulsiv să implice pe cât posibil și alți actori ai corpului civil. În acest sens nu este doar un act izolat ci un proces care tinde să crească, contagiind sau, încă mai rău, degradând și deformând întregul sistem. 2. A doua caracteristică
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
calomnii la snoabele scări de valori locale, de la exclusivismul ge-neraționist la subtile și complicate edificii de idei, toate având însă, în subsidiar, încrengături de interese de tip simian: nevoie de dominare, de confort simbolic și uneori teribil de concret, nevoia compulsivă de succes social. Paradoxul este că, în cele din urmă, tot valorile "obiective" justifică acest carambolaj cultural care, sprijinit doar pe aerul speculațiilor de putere, se surpă altfel ca un castel de cărți de joc. Lucru care se întîmplă, de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Lipsa dopaminei în nucleul caudat și putamen determină tulburări ale acțiunilor motorii și comportamental-alimentare (afagie, indiferență senzorială) sau indiferență față de răsplată (lipsa dopaminei în accumbens). În schimb, conținutul crescut de dopamină în caudat-putamen poate potența circuite motorii activatoare inutile (comportamente compulsive stereotipe). Stimularea eliberării dopaminei din accumbens (de exemplu, cu amfetamina sau electrozi implantați) determină sațietate, anorexie sau, respectiv, autostimulare excesivă pentru obținerea și menținerea stării de răsplată, în timp ce administrarea prin injectare intrahipotalamico-laterală dă hiperfagie și obezitate. De fapt, este cunoscut
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
era un artist În a obține prin intimidare bunuri de lux. Goering se strâmbă și zâmbi În același timp: — Herr Gunther, toată stima pentru că ești atât de onest și de obiectiv, dar Încearcă să nu faci din asta un comportament compulsiv. Eu Însumi sunt un tip foarte direct, dar nu-mi fac o virtute din asta. Înțelege și dumneata asta: totul este permis În slujba Statului. Uneori, trebuie să fii dur. Goethe e, pare-mi-se, cel care a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
decât să râdă ca o oaie isterică la poantele celorlalți. Măgălie era destul de sărac cu duhul ca să răspundă 115 și de zece ori când îl strigau șmecherii, Lulu, Cici sau mai ales Bazil, ca să-i mai joace vreo festă. Debitau compulsiv obscenități și tâmpenii, fără măcar să fie obsedați sexual, doar din puțoism și plictiseală. Atâta știau. "Mă-ta se regulează pe chifle", îi arunca unul celuilalt. "Mă-ta pe cârlige de rufe", răspundea celălalt, și o țineau tot așa până când unul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
absolută Între oameni există numai cînd unul se adresează altuia cu vorbele O, eu Însumi!”. Răspuns ro.: Canci. Verosimil de la romani pînă În prezent, cînd am rămas fără Traian și nevinovați În afara Raiului, uitîndu-ne la discuții pe viu și filme compulsive, cum ar fi un thriller canadian din 2000, unde apare pe neașteptate următorul dialog: „Crezi În Dumnezeu? Nu. Nu În sensul obișnuit. Dumnezeu a fost un eveniment. Ca Big-Bang-ul? Da. Începutul și sfîrșitul. Noi suntem ce-a mai rămas din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mulțumindu-se fie și cu o imagine fugară a ei chiuind pe locul din dreapta a Porsche-ului lui Crawford sau țipînd În șalupa lui care accelera pe canal spre largul mării. Îl observam adesea cum dădea roată piscinei sale sau spăla compulsiv cămașa de noapte aruncată de Laurie. CÎnd platforma ajunse În dreptul mallului, m-am așteptat să-l văd pe Sanger sărind pe ea. Numai Crawford, cu fața spre soare, dansînd prin ploaia de petale, habar n-avea de prezența psihiatrului. — Săracul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
economice stabilite între țările române, la care se adaugă și solidarizarea celor trei principate în lupta antiotomană, au creat premisele unificării politice, care a răspuns, așadar, unei "necesități istorice" (Daicoviciu et al., 1984, p. 176). Ideea necesității istorice este reiterată compulsiv în sentința apodictică potrivit căreia "unirea a fost un fapt obiectiv, necesar, așa cum vor fi și împlinirile ulterioare" (p. 179). Unirea Moldovei cu Muntenia, eveniment prin care s-a constituit statul național modern român, nu scapă nici ea din logica
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
3. Shopping-ul sau terapia prin cumpărături. Posibilități și limite Un fenomen inexistent Înainte de 1989, shoppingul, s-a impus cu repeziciune și a devenit din atitudine conjuncturală, atitudine relativ stabilă, prezentă În comportamentul consumatorului, În unele cazuri transformîndu-se În atitudine compulsivă. Ce Înțelegem prin acest fenomen? Shoppingul este comportamentul de a merge la cumpărături, zilnic sau săptămînal, nu numai din nevoia de a Îndeplini trebuințe de bază, ci și din plăcerea de a le cumpăra. Înainte de 1989, a merge la cumpărături
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și efecte distructive ale acestui mers la cumpărături ce devine o boală, o dependență uneori. Un studiu american apreciază că persoanele ahtiate după cumpărături pot fi victime ale unei disfuncționalități În luarea deciziilor. Persoanele dependente de cumpărături sunt numite cumpărători compulsivi, iar boala este denumită sindromul cumpărătorului compulsiv. Dependența de cumpărături se manifestă ca orice dependență: aceste persoane sînt dependente de lucruri noi, de mersul la cumpărături, chiar dacă nu au nevoie și devin depresive cînd nu merg prin magazine. Psihologul April
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cumpărături ce devine o boală, o dependență uneori. Un studiu american apreciază că persoanele ahtiate după cumpărături pot fi victime ale unei disfuncționalități În luarea deciziilor. Persoanele dependente de cumpărături sunt numite cumpărători compulsivi, iar boala este denumită sindromul cumpărătorului compulsiv. Dependența de cumpărături se manifestă ca orice dependență: aceste persoane sînt dependente de lucruri noi, de mersul la cumpărături, chiar dacă nu au nevoie și devin depresive cînd nu merg prin magazine. Psihologul April Benson, care se ocupă cu tratarea cumpărătorilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Dependența de cumpărături se manifestă ca orice dependență: aceste persoane sînt dependente de lucruri noi, de mersul la cumpărături, chiar dacă nu au nevoie și devin depresive cînd nu merg prin magazine. Psihologul April Benson, care se ocupă cu tratarea cumpărătorilor compulsivi, subliniază că dependența de cumpărături este de cele mai multe ori Însoțită de remușcări pentru banii cheltuiți. Dar pentru cumpărătorii compulsivi mersul la cumpărături este, echivalent ca senzație cu mersul la vînătoare. Dependența de cumpărături poate duce la destrămarea familiei, sărăcie, etc.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
chiar dacă nu au nevoie și devin depresive cînd nu merg prin magazine. Psihologul April Benson, care se ocupă cu tratarea cumpărătorilor compulsivi, subliniază că dependența de cumpărături este de cele mai multe ori Însoțită de remușcări pentru banii cheltuiți. Dar pentru cumpărătorii compulsivi mersul la cumpărături este, echivalent ca senzație cu mersul la vînătoare. Dependența de cumpărături poate duce la destrămarea familiei, sărăcie, etc. Comportamentul consumatorului român s-a schimbat sub influența prefacerilor economico sociale, antrenate de tranziția de la societatea socialistă la societatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și circumstanțial. Stresul societății contemporane Îi determină pe indivizi să descopere noi metode de copping. Comportamentul de consum tinde să se extindă și sub această formă de strategii de adaptare la situații și factori stresori sau să ia forma comportamentului compulsiv de cumpărare care, Într-un cerc vicios, corelează cu anxietatea și culpabilitatea. Tendința generală care se distinge ca un filon În toate aspectele relației producător consumator este de valorificare și dezvoltare a creativității/inventivității și a abilității de implementare a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
că absența investiției În cumpărături corelează cu nivel crescut al anxietății, Schor aduce În atenție comportamenul de cumpărare ca formă de compensare a anxietății. Cei care manifestă nivel Înalt al stresului și anxietății cu privire la bani sunt mai predispuși la comportamente compulsive de cumpărare. Ei cumpără pentru a reduce stresul. Se remarcă Însă, apariția unui cerc vicios, cheluielile făcute putând deveni un contributor la creșterea anxietății. Aceeași autoare a fost interesată de comportamentul studenților față de utilizarea cardurilor de credit. În urma prelucrării rezultatelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cheluielile făcute putând deveni un contributor la creșterea anxietății. Aceeași autoare a fost interesată de comportamentul studenților față de utilizarea cardurilor de credit. În urma prelucrării rezultatelor mai multor focus grupuri, a descoperit că utilizarea cardului de credit facilitează apariția unui comportament compulsiv de cumpărare care apare cu precădere la persoane care nu sunt interesate de prețul produselor, ci doar de a satisface o deficiență la nivelul stimei de sine. Alte studii aduc În prim plan aspecte legate de evaluarea timpului și comportamentul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nivel macro și micro economic și social datorită prefacerilor democrației și eforturilor de adaptare la cerințe europene și mondiale. Efectele În plan psihologic ale acestor transformări se oglindesc În rolul individului de consumator care manifestă preferințe, frustrări, respingeri sau acțiuni compulsive. Pentru industria de textile și confecții, cunoașterea unor scheme radiografice ale psihologiei consumatorului și ale factorilor sociali și culturali influenți reprezintă o premisă pentru găsirea unor strategii de dezvoltare a agilității și durabilității firmelor. 6.4. Copiii și comportamentul de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și Okamura, 1999). Hanley și Wilhelm (1992 apud Furnham și Okamura, 1999) au folosit instrumentul creat de Furnham pentru a investiga relația dintre stima de sine și atitudinea față de bani. Ei au aflat, după cum se prevedea, că persoanele care cheltuie compulsiv au o stimă de sine mai scăzută decât consumatori normali, și că deține credințe despre bani care reflectă abilitatea simbolică a acestora de a influența stima de sine (Furnham și Okamura, 1999). Lynn (1991 apud Furnham și Okamura) a folosit
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
tendința de a nega faptul că sunt meschini, au o frică teribilă de a pierde fonduri și înclină spre neîncredere, dar totodată au probleme în a se bucura de beneficiile aduse de bani; 2. Risipitorul are tendința de a fi compulsiv și necontrolat în cheltuirea banilor și acționează așa cu precădere când are o stare depresivă și simte că este nevaloros și respins. Cheltuirea banilor dă sentimentul de mulțumire, dar pe termen scurt, fiind în mod frecvent urmat de sentimentul de
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
văzut ca maniera perfectă de a câștiga putere, statut, acceptare. Consideră că dacă au din ce în ce mai mulți bani, au un control mai mare asupra propriei lumi, ceea ce îi face mai fericiți și mai plăcuți; 4. Vânătorul de oferte urmărește în mod compulsiv ofertele chiar și dacă nu are nevoie de produsele oferite, deoarece procurarea unor produse mai ieftine îi face să se simtă superiori. Se simt furioși și intră în depresie dacă trebuie să plătească prețul întreg sau nu pot reduce semnificativ
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
și Okamura, 1999). Hanley și Wilhelm (1992 apud Furnham și Okamura, 1999) au folosit instrumentul creat de Furnham pentru a investiga relația dintre stima de sine și atitudinea față de bani. Ei au aflat, după cum se prevedea, că persoanele care cheltuie compulsiv au o stimă de sine mai scăzută decât consumatori normali, și că deține credințe despre bani care reflectă abilitatea simbolică a acestora de a influența stima de sine (Furnham și Okamura, 1999). Lynn (1991 apud Furnham și Okamura) a folosit
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]