366 matches
-
și fluorimetrice Compuși coordinativi cu proprietăți specifice Interacțiuni non covalente în sisteme supramoleculare Modificări conformaționale ale peptidelor sub acțiunea metalelor grele Nanomateriale magnetice cu aplicații diverse Oxizi polimetalici cu potențiale utilizări în protecția mediului Oxizi polimetalici: sinteză, caracterizare, utilizări Studii computaționale pe complecși ai metalelor tranziționale Facultatea de Drept Consacrarea și garantarea proprietății Instituția familiei în contextul schimbărilor socioeconomice Muncă și protecție socială Protecția drepturilor și libertăților fundamentale prin normele dreptului penal Separația și echilibrul puterilor în stat Facultatea de Economie
ORDIN nr. 1.127 din 27 iulie 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
traducerii textului literar Tipurile de frază ca strategii de didactica limbii franceze în spațiul Europei Centrale și Orientale Facultatea de Mecanică și Tehnologie/Automobile și Transporturi Cuplarea surselor de putere Facultatea de Mecanică și Tehnologie/Fabricație și Management Industrial Mecanică computațională Mecanisme de distribuție variabilă Modelarea și simularea fluxurilor de producție și logistice Modelarea și simularea rulării la rece a profilelor de revoluție Facultatea de Mecanică și Tehnologie, Centrul de Cercetare în Ingineria Automobilului Ameliorarea energetică și ecologică a motoarelor cu
ORDIN nr. 1.127 din 27 iulie 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
și fluorimetrice Compuși coordinativi cu proprietăți specifice Interacțiuni non covalente în sisteme supramoleculare Modificări conformaționale ale peptidelor sub acțiunea metalelor grele Nanomateriale magnetice cu aplicații diverse Oxizi polimetalici cu potențiale utilizări în protecția mediului Oxizi polimetalici: sinteză, caracterizare, utilizări Studii computaționale pe complecși ai metalelor tranziționale Facultatea de Drept Consacrarea și garantarea proprietății Instituția familiei în contextul schimbărilor socioeconomice Muncă și protecție socială Protecția drepturilor și libertăților fundamentale prin normele dreptului penal Separația și echilibrul puterilor în stat Facultatea de Economie
ORDIN nr. 4.743 din 10 august 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274567_a_275896]
-
traducerii textului literar Tipurile de frază ca strategii de didactica limbii franceze în spațiul Europei Centrale și Orientale Facultatea de Mecanică și Tehnologie/Automobile și Transporturi Cuplarea surselor de putere Facultatea de Mecanică și Tehnologie/Fabricație și Management Industrial Mecanică computațională Mecanisme de distribuție variabilă Modelarea și simularea fluxurilor de producție și logistice Modelarea și simularea rulării la rece a profilelor de revoluție Facultatea de Mecanică și Tehnologie, Centrul de Cercetare în Ingineria Automobilului Ameliorarea energetică și ecologică a motoarelor cu
ORDIN nr. 4.743 din 10 august 2016 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2016-2017. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274567_a_275896]
-
termenul de "computer" se referea în limba engleză la un o persoană care efectua calcule (un funcționar). Primii cercetători în ceea ce avea să se numească informatică, cum sunt Kurt Gödel, Alonzo Church și Alan Turing, au fost interesați de problema computațională: ce informații ar putea un funcționar uman să calculeze având hârtie și creion, prin urmărirea pur și simplu a unei liste de instrucțiuni, atât timp cât este necesar, fără să fie nevoie ca el să fie inteligent sau să presupună capacități intuitive
Informatică () [Corola-website/Science/296820_a_298149]
-
urmărirea pur și simplu a unei liste de instrucțiuni, atât timp cât este necesar, fără să fie nevoie ca el să fie inteligent sau să presupună capacități intuitive. Una din motivațiile acestui proiect a fost dorința de a proiecta și realiza "mașini computaționale" care să automatizeze munca, deseori plictisitoare și nu lipsită de erori, a unui "calculator" sau "computer" uman. În perioada anilor 1970, când mașinile computaționale au cunoscut o evoluție accelerată, termenul de "computer" și-a modificat semnificația, referindu-se de acum
Informatică () [Corola-website/Science/296820_a_298149]
-
capacități intuitive. Una din motivațiile acestui proiect a fost dorința de a proiecta și realiza "mașini computaționale" care să automatizeze munca, deseori plictisitoare și nu lipsită de erori, a unui "calculator" sau "computer" uman. În perioada anilor 1970, când mașinile computaționale au cunoscut o evoluție accelerată, termenul de "computer" și-a modificat semnificația, referindu-se de acum mai degrabă la mașini, decât la predecesorii săi umani. În prezent, informatica își găsește aplicații în toate domeniile vieții. Prezența ei este puternic amplificată
Informatică () [Corola-website/Science/296820_a_298149]
-
timp scurt. Pentru efectuarea unor astfel de operații este necesară o interacțiune complexă între partea fizică sau echipament (în engleză "hardware") și partea logică sau programele (în engleză "software"), care reprezintă domeniile fundamentale de cercetare în . Marele avantaj al sistemelor computaționale constă în capacitatea lor de a prelucra în mod schematic cantități enorme de informații la o viteză foarte mare. S-a încercat și implementarea capacităților perceptive ale omului în sistemele informatice, însă până în prezent cu un succes foarte limitat. Un
Informatică () [Corola-website/Science/296820_a_298149]
-
fac cercetări pentru găsirea posibilelor soluții pe care tehnologia informației le-ar putea oferi. Astfel se poate menționa aici dezvoltarea de sisteme geoinformaționale, sau informatică economică ori bioinformatică. Informatica teoretică se ocupă cu studiul teoriei limbajelor formale, respectiv automatica, teoria computațională și complexității, teoria grafurilor, criptologie, logică ș.a. punând bazele pentru construirea compilatoarelor pentru limbajele de programare și pentru formalizarea problemelor din matematică. Ea este, prin urmare, coloana vertebrală a informaticii. Automatele sunt în informatică mașini teoretice, având un comportament bine
Informatică () [Corola-website/Science/296820_a_298149]
-
stivă de memorii, cu posibilitatea de a sesiza de câte ori litera "a" a fost citită și încă neasociată - și deci de câte ori trebuie să mai apară litera "b". Lingvistul Noam Chomsky a clasificat limbajele formale într-o ierarhie după cum urmează: În teoria computațională, informatica teoretică studiază posibilitățile de rezolvare a unei probleme cu o anumită mașină. Teza Curch-Turing susține că orice problemă intuitivă care poate avea o soluție, deci computabilă, poate fi rezolvată de o mașină MAA - mașină cu acces aleator sau și
Informatică () [Corola-website/Science/296820_a_298149]
-
mașină. Teza Curch-Turing susține că orice problemă intuitivă care poate avea o soluție, deci computabilă, poate fi rezolvată de o mașină MAA - mașină cu acces aleator sau și de mașina Turing, prin urmare neexistând o mașină care să fie limitată computațional. Aceasta teză nu este demonstrabilă în mod formal, fiind totuși universal acceptată. Se spune că un model de sistem computațional, respectiv un limbaj de programare, este "Turing complet compatibil", dacă cu acesta se poate simula mașina universală Turing. Toate computerele
Informatică () [Corola-website/Science/296820_a_298149]
-
mașină MAA - mașină cu acces aleator sau și de mașina Turing, prin urmare neexistând o mașină care să fie limitată computațional. Aceasta teză nu este demonstrabilă în mod formal, fiind totuși universal acceptată. Se spune că un model de sistem computațional, respectiv un limbaj de programare, este "Turing complet compatibil", dacă cu acesta se poate simula mașina universală Turing. Toate computerele actuale sunt "Turing complet compatibile", aceasta însemnând că se poate găsi o soluție pentru orice problemă decidabilă. Termenul de decidabilitate
Informatică () [Corola-website/Science/296820_a_298149]
-
multiplu comun a două numere este o problemă decidabilă. O problemă nedecidabilă este de exemplu întrebarea dacă un computer, dându-i-se anumiți parametri de intrare, va ajunge vreodată la rezultat, fapt cunoscut sub numele de problema Halt. În teoria computațională se cercetează ce mașini se pot utiliza pentru efectuarea unei funcții date. Astfel funcția Ackermann de exemplu este rezolvată nu prin clasa programelor de tip loop, ci prin mai eficienta clasă a programelor de tip "while".
Informatică () [Corola-website/Science/296820_a_298149]
-
cantitativă, neglijând din păcate nenumăratele fațete calitative ale inteligenței umane naturale. O altă latură a inteligenței artificiale studiază animalele, și aici în special insectele, care sunt mai ușor de emulat de roboți. Totuși încă nu au putut fi create modele computaționale satisfăcătoare pentru simularea inteligenței animalelor. În 1961, John Lucas a argumentat în lucrarea sa “Minți, mașini și Gödel” că mintea unui matematician nu poate fi reprezentată printr-un algoritm, bazându-se pe teorema incompletitudinii a lui Gödel ("Nu există sisteme
Inteligență artificială () [Corola-website/Science/296821_a_298150]
-
ce a încurajat autorii de compilatoare să producă soft-ul lor în așa fel încât să genereze cod mai rapid. În special includerea unui tip de date numeric complex în limbajul FORTRAN l-a făcut potrivit pentru folosirea în știința computațională. Numeroase standarde ale limbajului au apărut: FORTRAN II în 1958, FORTRAN IV în 1961, FORTRAN 66 în 1966, FORTRAN 77 în 1977 , Fortran 90 în 1990, Fortran 95 în 1995, și Fortran 2003 în 2003. Fortran III a fost creat
Fortran () [Corola-website/Science/298922_a_300251]
-
sens, computerizarea și simularea jucând roluri tot mai importante în științe și în matematică, slăbind astfel obiecțiile potrivit cărora matematica nu ar utiliza metode științifice. În 2002, în cartea sa, „A New Kind of Science”, Stephen Wolfram susținea că matematica computațională merită să fie explorată empiric, ca orice domeniu științific cu toate atributele. Opiniile matematicienilor în această privință sunt diferite. Mulți dintre ei cred că a denumi acest domeniu o știință înseamnă a-i reduce importanța laturii sale estetice și a
Matematică () [Corola-website/Science/296537_a_297866]
-
2003 până în ianuarie 2013 a lucrat și la Universitatea din Sevilla. A ținut conferințe la peste 100 de universități și a avut numeroase invitații la conferințe internaționale. Principalele sale domenii de cercetare sunt teoria limbajelor formale și aplicațiile sale, lingvistică computațională, calcul bazat pe ADN și calcul celular/membranar. Calculul membranar (engl. Membrane Computing) a fost inițiat de el, în 1998, aceste modele purtând numele de "sisteme P" (engl. P Systems, cu P de la Păun). Autor extrem de prolific și complex, a
Gheorghe Păun () [Corola-website/Science/307109_a_308438]
-
(n. 1 martie 1925, Bacău - d. 17 martie 2016, București) a fost un matematician român de etnie evreiască , membru titular (2001) al Academiei Române. Deși domeniul principal al cercetărilor sale a fost analiza matematică, matematica și lingvistica computațională, a publicat numeroase cărți și articole pe diferite subiecte culturale, din poetică, lingvistică, semiotică, filosofie, sau istoria științei și a educației. s-a născut la data de 1 martie 1925 în orașul Bacău. Părinții săi, Sima (născută Herșcovici) și Alter
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
(n. 16 iunie 1954, Craiova) este critic de artă, critic de teatru, critic literar, publicist, eseist și traducător român. Este lusitanist, specialist în psihologie și lingvistică computațională. Debutul său în critică a avut loc încă din clasa a X-a, în revista liceului «Frații Buzești» din Craiova, publicând de atunci o serie de articole și studii de specialitate în reviste din țară și din străinătate. Treptat, eseurile
Dan Caragea () [Corola-website/Science/308610_a_309939]
-
responsabil pentru Departamentul de Semantică, OCS S.A., Madrid. Creator al e-lexis, bază de date integrată în motoare de indexare și căutare (Excalibur, azi Convera), realizată pentru a permite căutarea simultană în zece limbi. 1999 - 2000, director al Departamentului de Lexicografie Computațională, SystemHouse, Lda., Lisabona. 2000 - 2001, director al Departamentului de Științe ale Informației, Áquila - GED, Lda., Lisabona. Creator al sistemului ATHOS destinat arhivelor virtuale complexe. Din 2003, director fondator al firmei Cyberlex; creator lingvistic al variantei spaniole și portugheze al programului
Dan Caragea () [Corola-website/Science/308610_a_309939]
-
fost descris și analizat de una dintre persoanele care a patentat DES; a implicat aplicarea lui DES de trei ori cu două (2TDES) sau trei (3TDES) chei diferite. 3DES este privit ca adecvat de sigur, deși este încet. O alternativă computațional mai ieftină este DES-X, care incrementează mărimea cheii prin aplicarea operației XOR pe material extra înainte și după DES. GDES a fost o variantă a DES propusă drept metodă de a mări viteza de criptare, dar a fost prea susceptibilă
Data Encryption Standard () [Corola-website/Science/307974_a_309303]
-
grupurilor hiperbolice. Alte domenii în care apar aplicații cruciale ale grupurilor sunt geometria algebrică și teoria numerelor. Există și multe alte aplicații practice. Criptografia se bazează pe combinația dintre abordarea din teoria grupurilor abstracte și cunoștințele algoritmice obținute în teoria computațională a grupurilor, în particular la implementarea în domeniul grupurilor finite. Aplicațiile teoriei grupurilor nu sunt restrânse la matematică; științe cum sunt fizica, chimia și informatica utilizează acest concept. Multe mulțimi de numere, cum ar fi numerele întregi și cele raționale
Grup (matematică) () [Corola-website/Science/302726_a_304055]
-
algoritmului RSA. De atunci, criptografia a devenit o unealtă folosită pe scară largă în comunicații, rețele de calculatoare, și în securitatea informatică în general. Nivelul prezent de securitate al multor tehnici criptografice moderne se bazează pe dificultatea unor anumite probleme computaționale, cum ar fi problema factorizării întregilor sau a calculului logaritmilor discreți. În multe cazuri, există demonstrații matematice care arată că unele tehnici criptografice sunt sigure "dacă" o anumită problemă computațională nu poate fi rezolvată eficient. Proiectanții de sisteme și algoritmi
Criptografie () [Corola-website/Science/302977_a_304306]
-
tehnici criptografice moderne se bazează pe dificultatea unor anumite probleme computaționale, cum ar fi problema factorizării întregilor sau a calculului logaritmilor discreți. În multe cazuri, există demonstrații matematice care arată că unele tehnici criptografice sunt sigure "dacă" o anumită problemă computațională nu poate fi rezolvată eficient. Proiectanții de sisteme și algoritmi criptografici, pe lângă cunoașterea istoriei criptografiei, trebuie să ia în considerație în dezvoltarea proiectelor lor și posibilele dezvoltări ulterioare. De exemplu, îmbunătățirile continue în puterea de calcul a calculatoarelor au mărit
Criptografie () [Corola-website/Science/302977_a_304306]
-
echivalentă cu un automat cu stivă modificat prin relaxarea constrângerii de last-in-first-out a stivei acestuia. (Interesant este că această relaxare aparent minoră permite mașinii Turing să execute o largă varietate de calcule, astfel încât ea poate servi ca model pentru capabilitățile computaționale ale tuturor software-urilor moderne.) Mai exact, o mașină Turing constă din: De notat că toate componentele mașinii sunt finite; doar cantitatea nelimitată de bandă îi dă acesteia un volum nelimitat de spațiu. O mașină Turing este de obicei definită
Mașină Turing () [Corola-website/Science/299502_a_300831]