1,551 matches
-
de comunicare" înseamnă, din perspectiva lui Bernard Miège, și a sesiza că acest lucru "se face fără îndoială grație efectului discursului seducător pe care comunicarea îl conține și care se difuzează din aproape în aproape"1. A extinde caracteristicile situației comunicaționale interpersonale la scară socială presupune înțelegerea impactului dezvoltării mijloacelor de comunicare asupra formelor de acțiune, a relațiilor instituționale sau asupra propriilor noastre reprezentări despre lume și semeni. Walter Benjamin denumea acest stadiu al supremației tehnicilor în majoritatea domeniilor "era reproductibilității
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
médias), dintre tehnică și mecanică, dintre comunicare și transmitere. Mediologia își propune mai mult decît să comunice, să transmită (plus que communiquer: transmettre). După cum a subliniat și în Introduction à la médiologie, lucrare apărută ulterior Cursului de mediologie generală, situația comunicațională nu este în nici un caz exclusă și nu îi este discreditată importanța, numai că ea este inclusă într-un proces mai larg și de lungă durată: "comunicarea și transmiterea nu sînt registre care se juxtapun, ci care se coordonează. Prima
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ci care se coordonează. Prima este condiția necesară, dar nu suficientă a celei de a doua. Putem deci considera studiile de comunicare ca o țară deja bine explorată, de reinserat într-un Continent puțin sau prost reperat"4. Dacă fenomenul comunicațional s-a bucurat de o vastă teoretizare, ajungînd în situația unui proces holist și cvasi-explicativ, dinamica transmiterii în sine a fost puțin analizată și decriptată. Gînditorul francez concepe o interpretare comparativă a celor două procese care se va solda cu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
discurs fatalist ce ar considera suportul tehnic drept un "rău necesar". Deși își construiește o perspectivă teoretică prin contrast progresiv cu pozițiile lui Jean Baudrillard, Paul Virilio, Lucian Sfez, Régis Debray, Pierre Levy Bernard Miège recunoaște specificul propriu informațional și comunicațional al obiectelor tehnice sau, așa cum preferă să le denumească, al dispozitivelor tehnice astfel încît o parte importantă din cunoștințe este fixată în interiorul lor, ele acompaniind constant toate mișcările în curs. De aceea, putem concluziona că o cunoaștere a acestor tehnici
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
a înfloririi. Troțki, evocînd octombrie rus: "Mediul revoluționar dus pînă la incandescență se distruge printr-o mare conductibilitate a ideilor." Dar exilul îl descoperă vox clamans in deserto cînd ideile "profetului dezarmat" nu trec mai departe. Este sigur că explozia comunicațională a nordului, analogă exploziei demografice a sudului planetei, cu proliferarea suporturilor și a informațiilor, provoacă în viața noastră cotidiană aceste ambuteiaje ale inteligenței, această senzație difuză de "mal-penser" (așa cum se vorbește și de "mal-être"), legată de sentimentul pierderii prin exces
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
socialismului că dispariția unei mediasfere date determină decăderea ideologiilor sociale pe care le alimentează și le adăpostește, de la statutul de forțe vii de organizare la cel de forme care supraviețuiesc sau agonizează. O mediasferă are drept armătură un anume instrument comunicațional. Este substratul, osatura sa. Determinînd în același timp un dispozitiv de autoritate în ordinea politică, el fixează o ierarhie de locuri și medii de sociabilitate intelectuală, locul dominant fiind locul celei mai energice comunicări publice (și deci al celei mai
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
unui nou tip de comunitate, nelegat de teritoriu, bazată pe valori și percepții cultural divergente, care creează un spațiu moral ce se desfășoară dincolo de frontiere; * Circulația bunurilor culturale, transnaționalizarea acestora, schimbarea proporției între bunurile culturale locale și străine; * Intensificarea schimburilor comunicaționale, acoperirea globală cu știri de ultimă oră și informații utile; * Apartenența la organizații și asociații transnaționale; * Terorismul global; * Crizele ecologice. Se poate vorbi și de o modernizare politică, care presupune trei eleente (Angelescu, 2006): egalitatea (un număr mare de participanți
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1990, sectorul ne-agricol este alcătuit în mare parte din angajați în instituțiile publice ale statului. Implicarea scăzută a populației în sectorul ne-agricol este explicabilă prin gradul scăzut de educație a populației din rural, prin infrastructura puțin nedezvoltată, dificultăților comunicaționale și instituționale (Davis, Douglas, 2001). În România în 2002, populația rurală ne-agricolă poate fi împărțită în câteva categorii (Sandu, 2003): * cei care lucrează în munci nemanuale, cu grad de complexitate ridicat în cadrul comunei de domiciliu (ocupații profesionale, manageriale, tehnice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și rezolvarea pe această bază a problemelor specifice cu care se confruntă În cadrul procesului instructiv-educativ. Și bineînțeles, mai mult timp pentru perfecționarea proprie. Mai mult decât până acum, el va Îndeplini un rol de coordonator, canalizând și orientând transmiterea fluxului comunicațional pe traseul profesor → elev → calculator. În nici un caz nu se pune problema Înlocuirii profesorului, ci modificarea unora dintre rolurile și funcțiile lui. IAC vine În sprijinul predării, al profesorului, nu În Înlocuirea sau diminuarea importanței acestuia. Cu siguranță, IAC este
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și notă festivă; albul înseamnă puritate, bucurie, inocență, speranță, fericire, albul înseamnă puritate, bucurie, inocență, speranță, fericire, curățenie, nevinovăției; negrul, simbol al nopții și sfârșitului, al înțelepciunii, tristeții, prudenței, mâhnirii, modestiei, întunericului, morții. Semnilficațiile unor culori folosite într-un scop comunicațional particular pot diferi de semnificațiile elaborate în decursul evoluției istorice; exemplul cel mai concludent îl reprezintă semaforul. Cele trei culori au alte semnificații decât cele enunțate mai sus: roșu înseamnă "interdicție, oprirea acțiunii " (psihofiziologic el fiind, dimpotrivă, incitant, declanșator al
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
este necesar pentru ca fiecare să înțeleagă. El trebuie să fie elaborat deoarece circumstanțele nu permit vorbitorilor să fie rezumativi. Codul restrâns este, prin urmare, foarte valoros în cazul semnificațiilor împărtășite, stabilite și statice. Dacă însă vrei să ieși din cadrele comunicaționale prestabilite, să spui ceva nou, mai ales ceva care pune sub semnul întrebării ceea ce este de la sine înțeles, trebuie să folosești un cod elaborat. Cercetările lui Bernstein au arătat că elevii din clasele muncitorești au acces doar la codul lor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cea logomorfică a politicului. Logomorficul (caracteristic discursului științific, care demonstrează logic idei) este completat magistral de mitomorfic (caracteristic basmului și discursului oracular). Platon nu se sfiește să pună pe picior de egalitate cele două abordări. Dar mitul funcționează pe registrul comunicațional la un nivel unde sensul „decolează” de pe terenul lingvistic propriu-zis. În acest sens (și nu doar în acesta) filosofia lui Platon rămâne esențialmente o filosofie a imaginii. Mitul pune în circulație valori, repere importante pentru societate pe care le ferește
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
concept tradus cu oarecare superficialitate prin „acte de limbaj” (alți autori observă că mai potrivit ar fi termenul de „acte de discurs”) scot în evidență importanța trăsăturilor iconice în interiorul procesului cotidian de comunicare. De asemenea, contextul unui enunț și spațiul comunicațional este azi într-o mare măsură iconicizat. Iconicitatea care marchează în mod tradițional semnul vizual refulează cu forță în orizontul semnului lingvistic. Înțelegând discursul ca un sistem de relații între părți angajate într-o relație de comunicare (cf. Allan Sekula
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în spații amenajate, independente sau supravegheate. II. Retardarea mentală moderată (de nivel mediu) corespunde unui Q.I. cuprins între 40-45 și 50-55 și cuprinde aproximativ 10% din întreaga populație cu retard mintal. Aceste persoane prezintă disponibilități de a achiziționa deprinderi comunicaționale în timpul primilor ani ai copilăriei. În condițiile unei instrucții adecvate și sub supraveghere sunt capabile să învețe să se autoîngrijească și pot să călătorească singure în perimetre familiare. În general, fondul lor de deprinderi și de cunoștințe nu depășește însă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a putea fi identificate acele dimensiuni psihologice care permit realizarea unor dezvoltări ulterioare ale elevului cu dificultăți școlare sau a unor compensări eficiente. Variațiile mari de ritm intelectual și stil de lucru, de rezistență la efortul de durată, de abilități comunicaționale și nevoi cognitive, existente în general între elevi, impun acțiuni de organizare diferențiată a procesului de predare-învățare, pe grupuri de elevi, în care să primeze însă sarcinile individuale de învățare (sau de lucru). Poate că nimeni n-a exprimat mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
culturale care le stimulează participarea. Această observație introduce problematica resursele pentru activism, care sunt distribuite inegal în funcție de poziția în ierarhia socială. Brady, Verba și Schlozman (1995) au arătat că statusul social corelează cu competențe civice, care se referă la capacități comunicaționale și organizaționale acumulate de-a lungul vieții și care pot fi transferate între domenii diverse. Educația formală determină, la rândul ei, competențele civice, în mod direct, prin sporirea capacității de înțelegere și de comunicare și, indirect, prin asigurarea unei poziții
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
alcătuiesc spațiile urbane. În cazul fiecărui oraș, întâlnim cartiere și spații locative, spații destinate diferitelor activități economice, de comerț, diferite tipuri de servicii, instituții publice, administrație, rețele de drumuri, transport de persoane și de mărfuri, respectiv diferite tipuri de rețele comunicaționale - elemente a căror organizare și așezare este calculabilă și previzibilă într-o oarecare măsură. Astfel, structura urbană nu poate fi privită ca una aleatorie, fiind determinată de structura geografică, concurența dintre diferiți actori pentru spațiile considerate mai bune, eficiența utilizării
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1997. Zamfir, E.; Zamfir, C., Situația femeii în România, Editura Expert, București, 2000. Consumul de alcool și publicitatea Lector univ. dr. Ioan POPOVICIU, Universitatea „Emanuel” Oradea În societatea românească de după 1989 își face treptat simțită prezența un fenomen social și comunicațional nou: publicitatea. Generată de trecerea la o economie concurențială, publicitatea este, la noi în țară, precum economia care o generează, în plin proces de structurare. Românii au cunoscut în publicitate (indiferent dacă aceasta apare la posturile de televiziune, în presa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
violență și percepția asupra ei în cazul desenelor animate și al filmelor. Pentru această problemă, o abordare pertinentă ar fi cea din perspectiva teoriilor despre comunicare, în speță teoria situațională sau contextuală a comunicării. Conform acesteia, așteptările destinatarului și arhiva comunicațională pe care o posedă sunt în măsură să contribuie la construcția conținutului comunicat. Astfel, la vârste mici, copilul pătrunde în „logica poveștii”, duce ficțiunea în spațiul fantasticului cu care este familiarizat din basme și „suportă” violența în această logică. Pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
2.3. Comunicarea din perspectiva teoriei organizaționale 11.3. Elemente ale comunicării organizaționale 11.3.1. Funcțiile comunicării 11.3.2. Direcția comunicării 11.3.3. Comunicarea formală și informală 11.3.4. Rețele de comunicare 11.3.5. Bariere comunicaționale 11.4. Informația ca resursă 11.4.1. Rolul informației în organizație 11.4.2. Clasificarea informațiilor 11.5. Sistemul informațional 11.5.1. Definiția sistemului informațional 11.5.2. Funcțiile sistemului informațional 11.5.3. Deficiențe majore ale sistemului
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
fără a neglija implicarea variabilelor situaționale în procesul de evaluare. În anul 1995, modelul descris de Murphy și Cleveland a extins explicarea mecanismelor de apreciere a performanțelor de la dimensiunile cognitive la cele sociale, tratând problema aprecierii performanțelor ca un proces comunicațional și social (ibidem). Vom prezenta în continuare ultimele două modele de evaluare a performanțelor pentru a surprinde cadrul general al evaluării dar și particularitățile individuale din evaluare. Modelul conceptual al aprecierii performanțelor profesionale elaborat de Murphy și Cleveland (1995) este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
11. 2.3 Comunicarea din perspectiva teoriei organizaționale 3. Elemente ale comunicării organizaționale 11. 3.1 Funcțiile comunicării 11. 3.2 Direcția comunicării 11. 3.3 Comunicarea formală și informală 11. 3.4 Rețele de comunicare 11. 3.5 Bariere comunicaționale 4. Informația ca resursă 11. 4.1 Rolul informației în organizație 11. 4.2 Clasificarea informațiilor 5. Sistemul informațional 11. 5.1 Definiția sistemului informațional 11. 5.2 Funcțiile sistemului informațional 5.3 Deficiențe majore ale sistemului informațional 6. Instrumentele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
managerial practicat. Alături de gradul de centralizare (determinat de rețelele de comunicare), există și alți factori de influențare a comunicării organizaționale: mărimea organizației și gradul de incertitudine determinat de condițiile externe ale organizației și de deciziile strategice. 11. 3.5 Bariere comunicaționale Comunicarea organizațională se realizează într-un mediu social. Ca urmare, calitatea și precizia ei sunt influențate de structura organizațională, de factori ce țin de relațiile umane în general și cele de putere în mod special. Cunoașterea posibilelor bariere în comunicarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
defensă. Puneți întrebări! - Acestea încurajează pe vorbitor și arată că Dv. ascultați. Încetați să vorbiți! - Este prima și ultima cerință pentru că toate celelalte depind de ea. Nu puteți efectiv asculta în timp ce vorbiți. CUVINTE CHEIE comunicare organizațională rețele de comunicare bariere comunicaționale informația - resursă conceptuală sistem informațional instrumentele comunicării organizaționale LITERATURA RECOMANDATĂ: Bogáthy, Z. (1999). Negocierea în organizații. Timișoara: Editura Eurostampa. Chirică, S. (1996). Psihologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție. ClujNapoca: Casa de Editură și Consultanță „Studiul organizării”. Radu, I., Matei
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
comunicarea organizațională și psihologia personalității, a grupurilor mici, respectiv teoria organizațională prin exemple concrete! Ce direcții poate avea comunicarea organizațională? Ce tipuri de informații sunt transmise prin comunicările de diferite direcții? După părerea Dv., care sunt cele mai dificile bariere comunicaționale? Motivați alegerile făcute! Argumentați, de ce este informația o resursă a organizației! Comparați diferitele instrumente ale comunicării, accentuând avantajele și dezavantajele acestora! Capitolul 12 MOTIVAȚIA PENTRU MUNCĂ Cristian Popescu „Motivarea este arta de a face oamenii să facă ceea ce vrei tu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]