548 matches
-
experiențele vieții. Aici nu mai este vorba atât despre acel "insondabil" al vieții, cât mai ales despre tentativa perpetuă de a lua în stăpânire, din punct de vedere teoretic, existența în ansamblul ei. În cunoaștere, un "insondabil" oarecare, imposibil de conceptualizat, reprezintă oricum ceva care rămâne de descoperit. De aceea, filozofia o ia mereu de la capăt, perfecționându-și formele prin noi și noi conținuturi. Și tot de aceea, filozofia ca Weltanschauung ne apare ca o filozofie a hiatusului repetabil. Pentru Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
1984)114 a schițat cinci caracteristici majore ale cercetării fenomenologice: a) focalizarea pe experiența trăită: cercetarea fenomenologică investighează experiența trăită (lived experience). Fenomenologul investigator studiază „lumea trăită” (In-der-Welt-Sein, lifeworld) ca experiență imediată (immediately experienced), prezumabilă și previzibilă înainte de a fi conceptualizată; el caută să trăiască și să se raporteze la un nivel mai profund și nemediat al experienței, pe care îl face accesibil, zi de zi, lumea practică. Fenomenologul caută o experiență mai directă a întâlnirii cu lumea. Aceasta este precomprehensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care li se transmite sistematic celor ce învață; d) analiza curriculumului și corectarea lui cu ceea ce se impune la un moment dat nu constituie „abordări istorice”, de perspectivă, ci schimbări și reglări punctuale, limitate la momentul respectiv; e) curriculumul este conceptualizat în termenii distincțiilor binare: „ceea-ce-se-transmite-cu-succes”/ceea-ce-nu-se-transmite-cu-succes”; profesori angajați/profesori neangajați; f) curriculumul și procesele de evaluare și corectare sunt ideologic neutre; ele sunt exerciții profesionale bazate exclusiv pe expertiză 160. Cherryholmes (1988) conchide că încercarea lui Schwab din 1983 nu
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
despre teorii deschise și adevăruri relative, sub pretextul transpunerii în „logică a învățării”, manualele școlare și universitare le prezintă trunchiat, ca adevăruri infailibile și dogme indubitabile. Elevii termină gimnaziul cu credința că spațiul și timpul sunt întocmai cum le-a conceptualizat Newton și că Ștefan cel Mare a fost un „sfânt” fără pată și fără prihană. Vor trăi, apoi, întreaga viață cu aceste prejudecăți greu de spulberat. Curriculumul retoric poate aboli spiritul critic și judecata proprie în proporție de masă - cum
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
copiii țigani să fie victime ale expectanțelor profesorilor. Întrebările la care au încercat să răspundă studiile ulterioare au fost în număr de două: 1. Ce factori influențează așteptările profesorilor? și 2. Cum sunt comunicate aceste așteptări? Unul din modelele avansate conceptualizează procesul de transmitere a expectațiilor în termeni de comportamente observabile (Cooper, 1984): 1. Profesorul dezvoltă așteptări ce prezic comportamente specifice și eșecul sau succesul fiecărui elev. 2. Ghidat de aceste așteptări, profesorul se comportă diferit față de elevi. 3. Tratamentul profesorului
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
carte, Aur sterp, îi apare în 1922. În peisajul literaturii interbelice, poezia lui P. se construiește în afara câmpului de confruntare între diferitele orientări ce caracterizează epoca. Modernismul și tradiționalismul îi sunt indiferente în latura lor exclusivistă și, fără a le conceptualiza sau fără a se angaja în dispute, poetul se definește în raport cu ele doar în măsura în care reprezintă dimensiuni organice ale liricii în general. Când teoretizează, o face în manieră „gestaltistă”, tipologizând structurile și atitudinile fundamentale ale spiritului. Definirile sunt simple și poetizante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
nominal în care apar, fiind purtători ai unei predicații semantice de tip cantitativ. 2.4.1.Cuantificatorul universal tipic, și anume adjectivul pronominal tot, alternează cu diverse adjective cvasisinonime (complet, global, integral, total). Ele indică faptul că referentul substantivului este conceptualizat ca ansamblu. Să se compare: tot volumul schimburilor comerciale și volumul total/global (sau complet, integral) al schimburilor comerciale. Adjectivele complet, global, integral, total circulă în registrul cult. Unele combinații sunt fixate în terminologia anumitor limbaje științifice: timpul total de
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
În cazul pelerinajelor ortodoxe, eu îmi permit să adaug că donațiile financiare constituie aspectul cel mai delicat, pentru a nu spune imposibil, de evaluat și studiat. Prin tot acest „joc al darurilor” este posibil, spune R. Van Dijk, să se conceptualizeze încorporarea obiceiurilor „locale” legate de acumularea bogăției și practica religioasă într-o lume din ce în ce mai globalizată și impersonală (Van Dijk, 2005 : 201-224). Într-un studiu dedicat oamenilor de afaceri din Rusia, regiunea Vladimir, cercetătorul german Tobias Köllner a evidențiat faptul că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Economia” rândului există și ea și a fost studiată de o serie de cercetători. Studiul rândului de la pelerinaje reprezintă o formidabilă provocare epistemică și de metodă. După încheierea terenului de cercetare, întreba rea care revenea aproape periodic, atunci când încercam să conceptualizez ansamblul, era următoarea : Rândul produce pelerinul ? Sau pelerinul produce rândul ? O dilemă fondatoare deci, la care nu am nici până în acest moment un răspuns precis. La un moment dat, am crezut că mă pot apropia de „esența” înțelegerii pelerinajului ca
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mare decât alte sensuri. În această linie de abordare, extinderile semantice produse asupra sensului central al unui lexem pentru a deriva sensuri noi nu sunt întâmplătoare, ci sunt bazate și pe experiența extralingvistică, sunt motivate de felul în care vorbitorii conceptualizează anumite noțiuni sau evenimente. Sweetser (1990) aplică această teorie la analiza verbelor de percepție. Autoarea explică evoluția și "lărgirea" sensurilor acestor verbe prin suprapunerile semantice dintre mai multe domenii conceptuale (vezi infra, 3.2). Deși oferă explicații viabile cu privire la legăturile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
procesul de acumulare și anulează creșterea. Numai progresul tehnic permite continuarea creșterii, păstrând randamentul capitalului. Dar acest progres tehnic este exogen în sensul în care e dat agenților ca "o mană cerească". În anii 1980, noile teorii ale creșterii vor "conceptualiza" progresul tehnic pentru a menține o productivitate marginală a capitalului constantă și a explica creșterea auto-întreținută. Dar, și mai important, în timp ce teoria tradițională are în vedere o singură sursă de creștere, și anume acumularea de capital fizic regrupând în variabila
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
creșteri demografice din care va fi extras viitorul flux de investiții în capital uman al națiunii. Motivați de aporturile lui Lucas și Romer, unii vor integra în mod explicit demersul microeconomic asupra familiei în modelele de creștere auto-întreținută. Pentru a conceptualiza comportamentul familial într-un model de creștere, fie indivizii sunt clasificați în două grupe de vârstă pentru a reprezenta raporturile dintre părinți și copii (împrumut de la modelele de generații suprapuse parțial, cf. Samuelson, 1958), fie că o legătură între generații
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
În cazul țărilor central și est-europene, putem enumera ponderea fiecărui nou intrat pe propria scenă electorală, ca și gradul de transformare în raport cu trecutul lor comunist. Dincolo de acestea, trebuie luat în considerare, în cazul PSE, un factor pe care nu-l conceptualizasem. Pe plan internațional, trebuie ținut cont de contribuția IS. Dezbaterile asupra chestiunii europene deveneau imposibile dacă IS se încăpățîna să păstreze un profil internațional. A avut așadar loc o delegare de probleme europene către UPSCE. De notat și că IS
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
se construiesc politicile în cadrul partidelor europene? Care sînt orientările pe care europartidele le propun in fine? Cercetătorii specializați în studiul federațiilor europene de partide au contribuit la răspunsul la aceste întrebări. Ca și pentru natura europartidelor, este important să se conceptualizeze politicile partidelor europene pentru a se adăuga cercetărilor empirice. Vom împărți acest capitol conceptual în patru timpi. Mai întîi, vom expune definiția pe care am dat-o politicilor partidelor europene. Apoi vom evalua domeniile de influență a europartidelor. În plus
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
generale propuse inițial de Geoffrey și Pippa Pridham. Acum mai bine de 20 de ani, cei doi cercetători britanici au observat foarte corect fenomene de descentralizare, dar mai ales de centralizare în cadrul partidelor europene 446. Pentru aprofundarea acestei analize, am conceptualizat aceste fenomene care au o incidență în cooperarea din cadrul europartidelor 447. Le-am denumit mecanisme partinice centralizate și descentralizate, două moduri de funcționare distincte și recurente în organele bine determinate ale federațiilor europene de partide. Pe plan orizontal, aceste mecanisme
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Slovaciei și prin urmare a unui nou raport între cele două națiuni, ce va favoriza separarea lor în două țări independente. Voi insista aici asupra a ceea ce Ceslaw Milosz numea "complexul geografic", combinație de elemente caracteristice pentru ceea ce eu am conceptualizat drept spațiu d'entre deux, respectiv acel spațiu în care forțele exogene sunt mai puternice decât forțele interne, în care incertitudinile prezentului conduc la neîncrederea în viitor și la valorizarea sau chiar la inventarea unor trecuturi îndepărtate și mitice și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
descoperit în Kenya în anul 2000. Craniul din Toumai (imaginea de sus) și craniul omului modern (imaginea de jos) Științele reprezintă traducerea funcției înnăscute a creierului hominid de a cunoaște. Complexitatea dezvoltării lor a condus la nașterea taxologiei științelor . Spiralogia conceptualizează evoluția cunoașterii și conștiinței cu o "spirală". Personalitățile care construiesc "spirala" evoluției științifice (oamenii de știință) se împart în două categorii: paradigmatică (personalități pe care istoria științei le mitizează) și cea care reprezintă permanenta continuitate (personalitățile rămase "în umbră"). Noțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
și de maximizarea dimensiunii întreprinderii. II.1. Teorii și modele de creștere a întreprinderii II.1.1. Modelul neoclasic: dimensiunea optimă a firmei Literatura economică a furnizat un număr mare de teorii și modele ce încearcă să explice și să conceptualizeze procesul de creștere al întreprinderii. Teoria neoclasică, despre care am vorbit în capitolul anterior, este punctul de plecare al modelelor de echilibru static al întreprinderii. Acestea sunt totuși mai degrabă modele de optim decât de creștere, preocupate nu de dinamica
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
fizice (în afară, probabil, de dimensiunea scrisului) nu au nimic de-a face cu savoarea de a le folosi. Totuși simțim nevoia să atingem. Suntem ființe care ne tragem din animale, în ciuda puterii de a ne imagina și de a conceptualiza, de a avea procese cerebrale mai complexe, de a vizualiza și de a încadra în context; suntem ființe care experimentăm lumea doar cu ajutorul celor cinci simțuri (și poate, dacă avem înclinații - cu supra-simțul, care percepe ceea ce nu se poate simți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
În cazul țărilor central și est-europene, putem enumera ponderea fiecărui nou intrat pe propria scenă electorală, ca și gradul de transformare în raport cu trecutul lor comunist. Dincolo de acestea, trebuie luat în considerare, în cazul PSE, un factor pe care nu-l conceptualizasem. Pe plan internațional, trebuie ținut cont de contribuția IS. Dezbaterile asupra chestiunii europene deveneau imposibile dacă IS se încăpățîna să păstreze un profil internațional. A avut așadar loc o delegare de probleme europene către UPSCE. De notat și că IS
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
se construiesc politicile în cadrul partidelor europene? Care sînt orientările pe care europartidele le propun in fine? Cercetătorii specializați în studiul federațiilor europene de partide au contribuit la răspunsul la aceste întrebări. Ca și pentru natura europartidelor, este important să se conceptualizeze politicile partidelor europene pentru a se adăuga cercetărilor empirice. Vom împărți acest capitol conceptual în patru timpi. Mai întîi, vom expune definiția pe care am dat-o politicilor partidelor europene. Apoi vom evalua domeniile de influență a europartidelor. În plus
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
generale propuse inițial de Geoffrey și Pippa Pridham. Acum mai bine de 20 de ani, cei doi cercetători britanici au observat foarte corect fenomene de descentralizare, dar mai ales de centralizare în cadrul partidelor europene 446. Pentru aprofundarea acestei analize, am conceptualizat aceste fenomene care au o incidență în cooperarea din cadrul europartidelor 447. Le-am denumit mecanisme partinice centralizate și descentralizate, două moduri de funcționare distincte și recurente în organele bine determinate ale federațiilor europene de partide. Pe plan orizontal, aceste mecanisme
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
o nouă profesiune, care va marca evoluția culturală și socială a umanității, bucurându-se de-a lungul vremurilor de un binemeritat prestigiu: educatorul. Începuturile au fost uniforme mai degrabă în privința stabilirii instituției care consacră profesiunea, respectiv școala, decât în a conceptualiza și denumi profesiunea ca atare. Instituția anume apare în condițiile comunităților antice și este un cuvânt cu o etimologie complexă: în grecește, skhole, însemna, ad literam, „odihnă pentru muncă” ori „răgaz”; la romani, schola sau scola a devenit „școală”, instituție
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
personaj puternic individualizat (Ciocoii vechi și noi, Tănase Scatiu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Patul lui Procust, Romanul adolescentului miop, Huliganii, De două mii de ani, Inimi cicatrizate, Întâmplări din irealitatea imediată ș.a.). Cele două direcții nu sunt conceptualizate, dar îndărătul lor pot fi identificate câteva perechi antitetice: colectivism/individualism, rural/urban, sacru/profan, mit/istorie, autohtonism/sincronism. În ciuda acestei imprecizii conceptuale și a tendinței discrete de a minimaliza filiera „sincronistă”, cartea se distinge prin finețea unor interpretări valorizând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
informațiilor exterioare, ceea ce ar lămuri frecventa sa utilizare În contexte culturale și istorice din cele mai diferite. Pentru alți autori, care scriu În spiritul aceleiași interpretări, trupul „reprezintă un parametru universal natural, invariabil și istoric al societăților omenești”, putând fi conceptualizat Într-o varietate de dimensiuni. O altă explicație, de aceeași natură, invocă o carență conceptuală. Societățile premoderne ar tinde să facă din trup principalul mediator social, Întrucât vocabularul lor ar fi prea sărac pentru o interpretare complexă a realității Înconjurătoare
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]