1,143 matches
-
o bună conceptualizare, participarea se dovedește mai puțin o resursă rară în România. Aceasta trebuie însă căutată în alte sfere ale existenței sociale decât cele propuse în literatura convențională și valorificată prin măsuri instituționale specifice. Studiul meu va începe prin conceptualizarea participării ca implicare în acțiunea colectivă și prin sublinierea importanței distincției dintre leadership și activism. Incluzând problema participării în câmpul conceptual al acțiunii colective, am realizat o sinteză a rezultatelor teoretice care reflectă rezultate din domenii aparent eterogene, precum participarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care conduc la un stil de viață participativ sau îl împiedică. O astfel de lucrare este bine cunoscuta „Cultură civică” a lui Almond și Verba (1993), care distinge între culturi civice participative, dependente și parohiale. Au fost câteva încercări de conceptualizare a sistemelor de credințe, norme, valori și atitudini care determină participarea, mai ales cu referire la domeniile politicii sau ale societății civile. Alexander și Smith (1993) vorbesc despre religie civilă, care este, se presupune, o precondiție a democrației, Bellah și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost preocupați de anxietatea existențială, au descris unele fenomene anxioase În termeni de frici incidentale și specifice, corelate cu anumiți stimuli. Observațiile asupra variațiilor În intensitate și durată a trăirilor subiective anxioase, aspecte care au o valoare discriminatorie În actuala conceptualizare a tulburărilor anxioase se regăsesc de asemenea În antichitate. Cicero diferențiază “angorul” de “anxietas”, prima fiind considerată o stare tranzitorie, cu debut brusc, iar cea de a doua o stare mai puțin severă dar persistentă. Prima Încercare de a oferi
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
optim frustrarea. Din această perspectivă, frustrarea provoacă agresivitate, În general, la oamenii care au Învățat să răspundă situațiilor adverse prin comportamente agresive (Bandura, 1977). Putem reprezenta schematic modul În care teoria Învățării sociale diferă de teoria psihanalitică (ipoteza frustrare-agresivitate) În conceptualizarea agresivității. Teoria Învățării sociale consideră că: a) agresivitatea este doar una dintre numeroasele reacții la experiențele ostile legate de frustrare și b) agresivitatea este un răspuns fără proprietăți de instinct, fiind influențată de anticiparea consecințelor unui comportament. Imitarea agresivității Una
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
ca act de „gândire a obiectului” științei, se poate separa în două momente. a) momentul denominativ și descriptiv al limbajului, care este etapa unui „cogito pre-reflexiv”, când obiectul cunoașterii continuă să rămână „exterior” în raport cu gândirea mea; b) momentul explicativ, de conceptualizare, când obiectului cercetării i se atribuie o semnificație, fiind prin aceasta „interiorizat” în sfera gândirii mele, devenind în felul acesta un concept operațional, care constituie etapa unui „cogito post-reflexiv”. În sensul acesta pusă problema, „limbajul științific” suferă aceleași transformări pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întotdeauna sensul”); puterea absolută a structurii („structura poate totul, componentele ei n-au nici o altă putere decât pe aceea de a contribui la puterea structurii”); omnipotența relațiilor structurale („toate proprietățile și funcțiile structurii sunt date de relațiile dintre componentele structurii”); conceptualizarea sistemelor și structurilor se realizează prin distincții binare („zero/unu”; „bun/rău”; „pozitiv/negativ”; „alb/negru” etc.) ș.a.m.d. - toate aceste „marote” ale structuralismului clasic și altele similare au fost identificate în Raționalul lui Tyler, taxonomia lui Bloom și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în plan ontologic și gnoseologic. Definitorii pentru p. ar fi renunțarea la credința în posibilitatea unui adevăr transcendent, dobândirea conștiinței că lumea nu poate fi reprezentată și că, de fapt, reprezentările nu reflectă realitatea, ci o creează. La nivelul de conceptualizare cel mai cuprinzător, se vorbește de lumea postmodernă, care ar fi intrat în epoca postmodernității. Așadar, termenul a devenit un concept mai ales filosofic, dar în contexte particulare continuă să aibă și semnificația de stil cultural, chiar de curent literar
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
mai publicat Împărăția sorilor (1978), Semințe de timp (1982), Litera imperfectă (1985), o antologie reprezentativă, Exerciții de melancolie, apărându-i în 2002. Încă de la debut O. se afirmă ca un poet exigent cu sine și cu poezia. În versurile lui conceptualizarea duce la maxima dăltuire a expresiei. Trăind orfic realul, ființa umană bântuită de mari viziuni cosmologice este pusă mereu în relație cu dialectica devenirii spațiului și a timpului, în balansul între imanent și transcendent. Lumea existenței materiale suferă, în această
OANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288499_a_289828]
-
cunoștințele acumulate în masa societății și, eventual, preluând inițiativa în schimbarea revoluționară a orânduielilor a căror iraționalitate a fost deja dovedită, omul are de jucat un rol important în progresul general al umanității. Un moment esențial în disputele legate de conceptualizarea dinamicii în timp a societății îl reprezintă teoria marxistă asupra progresului social. Marx reține termenul de progres. Și, de asemenea, sensul său foarte general: proces desfășurat în timp, necesar și pozitiv. El oferă însă o teorie cu totul diferită de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a behaviorismului”. Patru variante ale cognitivismului Examinând domeniul psihologiei teoretice, se pare că putem distinge patru mari variante ale cognitivismului. La nivelul formalizării modelelor, acestea se pot amesteca uneori, sau se pot diferenția cu claritate. Prima variantă a cognitivismului permite conceptualizarea mecanismelor sau proceselor intermediare dintre stimul și răspuns. Această preocupare nu este nouă, deoarece o întâlnim deja la primii behavioriști cum ar fi Hull și teoria sa cu privire la nevoi. Pentru acești cognitiviști, se pune problema elaborării unor modele complexe ale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sensibilizarea subiectului care dezvoltă mai ușor o stare depresivă și explică periodicitatea și recăderile a numeroase depresii. Aceste scheme idiosincratice nu exercită, în mod normal, decât un efect minim și ocazional asupra gândurilor unui individ: ele devin hiperactive și înlocuiesc conceptualizările mai realiste atunci când organizarea cognitivă este dizlocată, situație care poate fi observată, de exemplu, în depresie și stările paranoide. O schemă definită este activată în mod normal printr-un ansamblu specific de stimuli. Dimpotrivă, odată reactivată, o astfel de schemă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cvasi autonom în sine. Deși acest sistem este, într-o mare măsură, în interacțiune frecventă cu mediul, el poate, în alte momente, să fie relativ independent de acest mediu. Definiția depresiei La început, Beck definește cogniția depresivă ca fiind o conceptualizare inadecvată a conținutului depresiv. El descrie o „triadă cognitivă responsabilă pentru simptomele depresiei” alcătuită dintr-o imagine negativă despre sine, despre lume și în ceea ce privește viitorul. Aceste cogniții pot fi clasate în funcție de erorile sistematice subiacente logicii. Li se recunosc, însă, și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
obținut Analiză critică a rezultatelor Reanalizarea tratamentului și a ipotezelor 2. Analiza funcțională: concepte și metodologie In terapiile cognitiv-comportamentale, demersul diagnostic devine funcțional în diferite moduri și este denumit cu ajutorul a mai multor termeni: analiză comportamentală, analiză funcțională, analiză holistică, conceptualizarea cazului. Noi am preferat întotdeauna pe cel de analiză funcțională. Mai puțin vag sau reducționist decât ceilalți termeni, acest termen exprimă cel mai bine specificitatea demersului diagnostic care trebuie să analizeze și să explice funcționarea unui subiect singular în contextul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de particularitățile individuale. Unele variabile ignorate sau considerate ca fiind secundare în plan teoretic pot avea un rol preponderent la un subiect anume. Această discordanță alimentează dezbaterea clasică asupra relațiilor dintre teorie și practică. Unii cercetători afirmă faptul că o conceptualizare teoretică riguroasă a cazului constituie o fază prealabilă indispensabilă tratamentului, alții susțin că aceasta este secundară, o socotesc a fi un accesoriu. Dincolo de aceste dezbateri, terapeutul formulează întotdeauna explicații asupra modului în care se manifestă problema și asupra cauzelor care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
generalizată și să identifice direcțiile de intervenție psihologică potrivite pentru a asigura o diminuare eficientă și stabilă a simptomelor. Pentru unii terapeuți, tulburarea rămâne sinonimul unei manifestări accentuate a anxietății, cu toată importanța care se acordă stărilor de neliniște în conceptualizarea actuală. Intervențiile clinice asupra acestor tulburări se orientează spre gestiunea simptomelor somatice ale anxietății, ignorând stările de neliniște și mecanismele de menținere ale acestora. O serie de lucrări științifice care se referă la tulburarea de anxietate generalizată publicate în ultimii
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în considerație direcția de urmat în ceea ce privește antidepresivele și terapia. 11 Stresul post-traumatic Jean Cottraux∗ Introducere 1. Contribuții teoretice Criteriile stresului post-traumatic Evaluare Complicațiile Tratamentele stresului post-traumatic Rezultatele terapiilor comportamentale și cognitive 2. Studiu de caz Prezentarea cazului Analiza funcțională și conceptualizarea cazului și a terapiei Desfășurarea terapiei 3. Discuții Bibliografie Introducere ∗Stresul post-traumatic a fost identificat încă din Antichitate: pentru a ne convinge de acest lucru este suficient să citim, la sfârșitul lucrării Republica a lui Platon, mitul lui Er Pamphilianul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu soțul său, imediat ce aceștia sunt absenți. Are coșmaruri în care își vede copiii accidentați. Dacă în adolescență nu se temea de nimic și se simțea invulnerabilă, ea este în prezent obsedată de gânduri legate de moarte. Analiză funcțională și conceptualizarea cazului și a terapiei Sincronie Schema care urmează cuprinde analiza funcțională și pune în valoare aspectul circular al anxietății condiționate, aflate la baza proceselor de evitare. Această schemă demonstrează faptul că pacienta a dezvoltat o schemă cognitivă de insecuritate. Terapia
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ipoteza în funcție de care terapeutul declanșează, de asemenea, schemele sale strategice de coping. Pornind de la aceste constatări, ei lucrează împreună asupra atitudinilor sale obișnuite în ceea ce privește relațiile interpersonale. Sinteză colaborativă Iată cum arată, în acest stadiu, sinteza colaborativă a analizei funcționale conform conceptualizării lui Young. Tabel 10. Conceptualizarea cazului (după Young) Informații generale 35 de ani. Funcționar superior. Celibatar fără copii. A întrerupt recent o a treia relație cu o femeie și prezintă un episod depresiv cu abuz de alcool. Schemele pacientului - Carență
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de asemenea, schemele sale strategice de coping. Pornind de la aceste constatări, ei lucrează împreună asupra atitudinilor sale obișnuite în ceea ce privește relațiile interpersonale. Sinteză colaborativă Iată cum arată, în acest stadiu, sinteza colaborativă a analizei funcționale conform conceptualizării lui Young. Tabel 10. Conceptualizarea cazului (după Young) Informații generale 35 de ani. Funcționar superior. Celibatar fără copii. A întrerupt recent o a treia relație cu o femeie și prezintă un episod depresiv cu abuz de alcool. Schemele pacientului - Carență afectivă - Abandon/instabilitate - Exigențe crescute
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
evaluarea regulată a efectului intervențiilor sale. Insă nu este cazul ca terapeutul clinician debutant să se descurajeze: nenumărate situații simple reacționează rapid la principiile de bază ale terapiei cognitiv-comportamentale propuse de Fairburn, cu condiția ca acesta să rămână riguros în conceptualizarea cazului și să se sprijine pe cunoștințele științifice ale psihoterapiei, ale psihologiei și ale psihofiziologiei comportamentului alimentar pentru a-și adapta intervențiile. Tratament ambulatoriu și individual Cazul prezentat mai sus este acela al unui tratament ambulatoriu, deoarece majoritatea bulimiilor sunt
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sale de „fragilitate”, un context de viață dificil și produsul-alcool. Dependența unui pacient este unică și nu poate fi comparată cu aceea a unui alt pacient. Prezentare generală Cazul Sonia demonstrează complexitatea unei probleme de dependență alcoolică atât la nivelul conceptualizării cât și al conduitei de urmat. Anamneză Anamneza se centrează pe informațiile importante legate de problema alcoolului. Sonia dorește să-și trateze problema sa de dependență de alcool. Părinții Soniei sunt algerieni. Când era mică, Sonia era înconjurată de patru
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
înainte de toate de trilogia: emoții, senzualitate și, in fine, sexualitate. CAPITOLUL 16 LIPSESTE 17 Tulburarea de personalitate de limită Dominique Page, Richard Toth, Aziz Salamat∗ 1. Contribuții teoretice Definiția tulburării de personalitate de limită (trouble de personnalitș Ștat limite) (TPEL) Conceptualizarea TPEL Terapia comportamentală dialectică (TCD) Evaluări științifice ale TCD 2. Studiu de caz Prezentarea cazului Faza de angajare în terapie Grupurile psiho-educaționale Terapia individuală Consultația telefonică Supervizarea echipei Tratamentele auxiliare Concluzii Bibliografie 1. Contribuții teoretice Definiția tulburării de personalitate de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai frecvent la femei decât la bărbați. TPEL este asociată cu, în medie, alte trei diagnostice. Procentul de mortalitate prin sinucidere la persoanele suferind de TPEL este de 10%, adică de cincizeci de ori mai ridicat decât la populația generală. Conceptualizarea tulburării de personalitate de limită Abordată dintr-o perspectivă biopsihosocială, TPEL ar constitui rezultatul unei interacțiuni problematice dintre un copil al cărui sistem emoțional prezintă fragilități de origine biologică și un mediu invalidant, care prezintă dificultăți în a răspunde adecvat
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sunt avantajele a ceea ce simt, care sunt înconvenientele, care sunt riscurile? Empatia terapeutului este suficientă? Se simte acesta în voie în cadrul relației terapeutice? Este el suficient de cordial? Suficient de profesionist? Vezi p. 91. Vezi capitolul 2. Tehnici de dialog, conceptualizare comună a problemelor, definirea obiectivelor. Pentru a relua cazurile din tabelele anterioare, dacă terapeutul este iritabil, el are gândurile generate de iritabilitatea sa: "Acest individ mă enervează...", "N-are rușine...", etc. De exemplu, terapeutul poate să înțeleagă motivele pentru care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
antumă. Simplificând puțin, plutonicul este romanticul vizionar pur, comparabil cu Schelling, Novalis, Brentano, Jean Paul, Hölderlin, pe când neptunicul acoperă vârsta unei conștiințe estetice clasicizante. Diferența se măsoară prin ponderea lirismului, maximă în primul, diminuată mult în al doilea în avantajul conceptualizării și al fineții artistice. Se înțelege că vizionarismul, caracteristic zonei plutonice, izbucnește fragmentar și în spațiul neptunicului. De fapt, între cele două lumi (cu criteriile lor poetice diferite) ar exista o relație subtilă, aceea dintre dublurile unei personalități scindate. Mai
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]