690 matches
-
a contura tabloul unei vitalități senine, în care se concentrează specificul anotimpului. Amplificate de versificația evocatoare, notațiile senzoriale configurează climatul unui anotimp (În miezul verii). Deseori pastelul trece, prin personificare și alegorie, în fantezie (Ștrengarul văilor, Seara). Dar cu toată concretețea ei vie, lumea lui C. nu e numai cea din afară. Pentru că, în priveliștea naturii și în riturile ei, poetul ajunge să priceapă, „liber și de-uimire plin”, misterul sacru al „supremei orânduiri” (O. Goga). Și el i se impune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
cel al idealului fizic al feminității. Într-o piesă culeasă și publicată la 1768, iubita e „frumoasă și lată-n șele” sau „În trup mândră și grăsuță ș...ț și cu șele rotunduță”. La prima vedere, această imagine plină de concretețe ar sugera preferința pentru un tip de frumusețe rubensian, În acord cu clișeul idealului feminin țărănesc transmis până astăzi la nivelul expresiei comune: „albă, grasă și frumoasă”. Totuși, perspectiva epocii nu pare a fi prea exclusivistă și, adeseori, imaginea anterioară
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de tip puzzle: realitate cotidiană, reverie, miraculos. Trecerile sunt alunecări bruște dintr-o lume în alta, din real în poezie ori într-un tărâm al absurdului, cu pasaje onirice de un fior poetic intens. Ritmul alert al epicului, stilistica netrucată, concretețea și vibrația descripției sunt atuuri prezente și în romanul Serenadă la trompetă (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), apariție de succes în epocă, echivalând farmecul unui Alain- Fournier autohton. Proză tipică a tinereții explozive, Serenadă... captează trăirile juvenile din Șcheii Brașovului, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
ilustrația are un rol formativ-informativ. Pe de o parte, mediază formarea unei proiecții mentale a textului literar, dar are și un potențial emoțional: Dincolo de valoarea sentimentală, exploatabilă ulterior, ilustrația ajută la formarea unei proiecții mentale a textului, proiecție a cărei concretețe relativă nu blochează absoluta libertate de reinterpretare în cazul lecturilor următoare (ale maturității). Imaginea din text - vagă - este ajutată să supraviețuiească prin imaginea din preajma textului precisă. Ilustrația de carte are un dublu caracter formativ-informativ25. În scurtul eseu publicat în 1984
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
maiorul Șonțu participă la atacul asupra redutei Grivița și își pierd viața. Moartea lui Milescu încununează un eroism funciar, impresionant prin manifestările lui autodisimulative. Relatarea întâmplărilor petrecute pe front, pe parcursul câtorva zile din august 1877, este, prin sobrietatea ei, prin concretețe și autenticitate, un reportaj palpitant. Ordinul de zi, cu precizări de ordin tehnic, antiliterare prin definiție, se încorporează în narațiune, o structurează realist. Ținta ar fi fost demonstrarea, într-o probă de foc, a vitalității și resurselor morale latente ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
a crea tensiune lirică prin acumulare de impresii concrete și prin enumerare de acțiuni. Există la ea și talentul de a sugera intensitatea sentimentului fără a-l numi, ci ascunzându-l în spatele unei perdele de notații aproape exacte, selectate pentru concretețea lor senzorială: „Ascultă. Mergeam. Deodată părul ciufulit îmi căzu pe față. Țâșnise vântul, / Crengile arse de praf se căutau între ele cu foșnet moale. Era un salcâm, era și marea. / Ne-am oprit să-mi scutur nisipul strâns în sandale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
Implementarea strategiei: planificarea operațională - se referă la stabilirea unui plan operațional, întocmit pentru fiecare activitate, cuprinzând următoarele elemente: • obiectivele - au un caracter operațional. Obiectivul este un enunț referitor la un rezultat așteptat al planului operațional. Fiecare obiectiv prezintă următoarele caracteristici: - concretețe - este ușor de identificat; - pertinență - adecvare situațională; - oportunitate - adecvare temporală (acțiunea respectivă se desfășoară la momentul potrivit); - realizabilitate - adecvare la posibilitățile reale ale celui/celor care inițiază acțiunea; - măsurabilitate - ușor de evaluat cu instrumente cantitative și calitative. • resursele - pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
câte o lecție de seducție, care seamănă cu un joc al înflăFărării, iar el pare a li se supune cu docilitate. însă experiențele sale erotice contravin tuturor legilor religioase universale. Dacă și-a propus ori nu acestea, scriitorul subtilizează, prin concretețea detaliilor, crizele lumii moderne, ale acestui contondent mileniu. în mod cert, putem afirma că nici iubirea și nici emoția erotică (propriu-zisă) nu domină în acest roman. însă ceea ce fascinează sunt frazele muzicale care inundă naratologicului, dăruindu-i amprentări de jazz
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
frapează înainte de orice „ofensiva” generației ’30, insolența tinerilor, „lupta dintre generații” - după aprecierea lui Emil Cioran, „drept cheia tuturor conflictelor”, pentru Fă se dorea a se implanta, la acel timp, „cu frenezie”, o nouă morală... Minuția cercetătorului se relevă prin concretețea detaliului. șochează atitudinea critică a lui Mircea Eliade față de „admiratorul său frenetic”, Nicolae Iorga; paradoxurile din penelul lui Eugen Ionescu - „sclipitor de iscusit” și „meșter fără pereche” (N. Steinhardt), în volumul de eseuri Nu, acuzând, spre exemplu, „lipsa de subtilitate
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Europă culturală arhetipală”, cu o „clasicitate absolută”. Pe de altă parte, criticul descinde din ceea ce el numește „simbolismul” textului lovinescian, revendicându-se și dintr-o înțelegere a actului critic ca expresie intuitivă. Călinescian până la un punct este N. printr-o concretețe aproape senzuală a limbajului, prin imprevizibilitatea jubilantă a asociațiilor și comparațiilor ori printr-o anumită tehnică a citatului. Cu toate acestea, originalitatea sa rămâne frapantă, pe unele paliere chiar ostentativă. Cărțile tipărite până la plecarea din țară sunt în majoritate culegeri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
exemplele de activitate jurnalistică obișnuită se numără descrierea plină de șabloane pe care el o face inundațiilor produse de râul Ohio în 1877 (The Rising of the Waters 41). Reportajul este plin de clișee pentru că îi lipsește în bună măsură concretețea detaliului necesar într-o construcție literară specifică jurnalismului literar narativ și este alcătuit din rezumate generice ale scenelor. Un alt exemplu este necrologul scris pentru Harper's Weekly în 1885 despre Jean Montanet, marele preot voodoo din New Orleans (Last
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
întotdeauna deviat spre senzațional, așa cum unul din jurnaliștii contemporani notează: "Unele, cum ar fi revista McClure, sunt publicații care investighează prin cercetări solide și conțin articole serioase, bazate pe fapte. Altele vin cu povești senzaționale, cărora le lipsește investigarea și concretețea (Folkerts and Teeter, 323). Există aici, fără îndoială, o importantă conexiune biografică. Lincoln Steffens a încurajat activ jurnalismul literar narativ la Commercial Advertiser, numindu-l "schiță descriptivă" (242); el a adoptat apoi tehnica investigației, când a devenit reporter și redactor
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
poți da un exemplu de o asemenea...?”, aceasta poate fi un indicator al unui înalt nivel de abstractizare, iar dacă un enunț solicită o întrebare de genul „Oare ce încearcă să-mi spună acest intervievat?” este un indicator al unei concreteți extreme. Acest lucru poate fi mai bine înțeles cu ajutorul următoarelor două extrase. Sara, descriind moartea surorii ei mai mici, spune: „Și apoi doar am ăă... am mai pus și alte întrebări”. În acest caz, discursul ei este complet abstract și
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
aici? Locul tău nu-i aici”. Și apoi trebuia să explic că m-am mutat - și îmi aduc aminte de asta ca și când s-ar fi întâmplat ieri. Aici nu sunt prea sigură ce vrea să spună Sara prin descrierea ei. Concretețea cu care Sara descrie situația reflectă incapacitatea sa de a înțelege mai bine o experiență confuză și neliniștitoare. Aceste două exemple sunt cazuri extreme de abstractizare și, respectiv, de concretețe. În absența detaliilor concrete, este clar că primul pasaj e
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
prea sigură ce vrea să spună Sara prin descrierea ei. Concretețea cu care Sara descrie situația reflectă incapacitatea sa de a înțelege mai bine o experiență confuză și neliniștitoare. Aceste două exemple sunt cazuri extreme de abstractizare și, respectiv, de concretețe. În absența detaliilor concrete, este clar că primul pasaj e abstract, în vreme ce al doilea este concret, neabstractizat. În orice caz, în majoritatea situațiilor, o asemenea distincție este problematică în măsura în care ne referim la un aspect continuu al gândirii, și nu la
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în termeni mai abstracțI: „Clasele I și a II-a chiar au fost niște experiențe strașnice, chiar așa”. Din când în când, vorbitorii introduc câte o conjuncție sau o locuțiune conjunctivală pentru a semnala tranziția spre un alt nivel de concretețe. David spune, de exemplu: „Aveam o învățătoare care punea accentul pe valorile adevărate - cum ar fi onestitatea, să nu copiem la examene, și prietenia și ajutorul reciproc”, iar în altă parte: „Relațiile în familie erau calde, erau bune, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
perioadă. Acest exemplu este un model de tranziție finală - nivelul discursului n-ar putea fi mai concret decât e deja. Primul exemplu reprezintă o tranziție parțială - nivelul discursului devine mai concret, dar ar mai fi loc pentru ceva mai multă concretețe. Pentru a concluziona, am descoperit deci că numărul tranzițiilor de la abstract la concret (și viceversa) poate fi utilizat ca unitate de măsură a capacității de abstractizare. Asemenea tranziții pot fi semnalate prin conjuncții sau cuvinte de legătură, cazuri în care
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
se sprijini pe o autoritate (de exemplu, pe figuri de autoritate sau pe cărți) și capacitatea de a recunoaște legile interne ale fenomenelor, acțiunilor și proceselor. Deficiențele de gândire responsabilă sunt evidente în incapacitatea anumitor persoane de a vedea dincolo de concretețea și imediatețea unei situații date, precum și în tendința de a considera aprecierile critice venite din partea surselor de autoritate ca fiind invariabil adevărate. Am căutat dovezi ale gândirii responsabile în afirmațiile critice pe care le-au făcut intervievații. Am definit, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
un rătăcit, un pribeag spre necunoscutul care stă mereu să apară. Întâlnirea și așezarea întru relație cu cel aflat, găsit ca fiind drag nu anulează statutul de pribeag al celui care înaintează în viață ci îi conferă forța ideatică și concretețe pragmatică. Astfel, în doi, rătăcirea și proiecția spre enigma viitorului este învăluită de visarea proiectelor alături de luciditatea realistă. Planurile de viitor dețin mai multă consistență când sunt elaborate în doi iar înfruntarea realității care va să vină are, în acest
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
câmp de cunoștiințe inedit, reprezintă pentru el fereastra spre o decisivă aprofundare a celorlalți. Prin centrarea pe detaliu, pe amănunt, el sesizează adâncul de implicații, complexe, frustrări, ascendențe, prăbușiri, speranțe, deziluzii, atașări iubitoare și sfârtecări îndurerate ce se întinde peste concretețea unei prezențe umane corporale, peste un trup menit să ascundă dar care, supus analizei atente, relevă și indică. Pentru cei loviți de suferințele deficiențelor corporale, de acea durere ce nu sfredelește dar învăluie traumatizant și copleșitor, amănuntul, detaliul constituie, așadar
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
organizator și conținutul materiei dispus modelării este deplin evidențiată fiind postulată în solitudinea înaintării cu care o statuie întâmpină percepția umană. Acest tip de creație solicită o singurătate plastică învăluitoare, un gol împrejmuitor ce menține efectul distanțării de soliditatea sau concretețea altor structuri. Statuia religioasă așteaptă credinciosul din mijlocul acestei sfere vide ce-i confirmă și etalează splendoarea acceptându-i, totodată, aura sfințeniei radiante. Suspensia în golul ce scoate în prim-plan indică tendința promisiunii constante a unei plutiri peste și
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
Rolul său este de a promova acest dialog, confirmând implicarea lui Dumnezeu, în mod original, într-un raport cu penitentul. În aceste condiții, confesorul devine doar o „cale” prin care omul comunică și construiește un proces dialogic cu Dumnezeu. Prin concretețea sa, mărturisirea face posibilă crearea unui spațiu în care umanul și divinul se pot întâlni. Comunicarea realizată în mod verbal este ajutată și de alte semne și simboluri (semnul Sfintei Cruci, îngenuncherea, garantarea intimității, a securității și a anonimatului, etc.
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a comicului dacă se ține seama de tradiția clasică a genului ce presupune ca efectul de ilaritate să fie obținut prin discrepanța dintre ceea ce este și ceea ce se vrea a fi, „amestecul de dialog administrativ, metafizică de ședință și sublim”, „concretețea împinsă până la pedanterie” (Lucian Raicu), jocul scenic al personajelor-perechi, care acționează printr-o combinatorică amețitoare a apropierilor și respingerilor. Scopul urmărit consecvent nu ține de asigurarea delectării cu un spectacol umoristic facil, în pofida aparențelor genului proxim (Somnoroasa aventură este încadrată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
transistorice. M. nu putea să ignore un tip de viziune și procedee dramaturgice proprii teatrului absurd, cultivat în epocă. Intuiția și insistența în a respinge ferm apropierea de vreun model îl conduc însă spre alcătuirea de metafore scenice susținute prin concretețea unor dialoguri cu aspect de pălăvrăgeli ridicole pe teme cu pretenții, din care, brusc, se ivește simbolul purtător de semnificație existențială. În Pălăria de pe noptieră, Demeter, personajul principal, își condiționează cursul vieții de nerecunoașterea unui act de importanță minoră în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
și ajunsă egala unui partid care însuși se considera perdant, Alianța "Dreptate și Adevăr" a devenit adevăratul învingător al alegerilor locale. În orice caz, aceasta era imaginea Alianței după încheierea scrutinului. O imagine căreia Alianța avea ocazia să-i dea concretețe în ultima etapă a alegerilor, cea a desemnării președinților noilor consilii județene. Întâi, să reamintim că poziția de președinte al consiliului județean este de o importanță majoră în funcționarea administrației locale, atât din perpsectiva atribuțiilor legale, cât și din cea
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]