11,789 matches
-
2013-2020, numărul total al persoanelor condamnate pentru infracţiuni la regimul drogurilor înregistrează o tendință fluctuantă, cu cea de-a doua cea mai mare valoare înregistrată în anul 2015 (1028 persoane condamnate), după maximul istoric atins în anul 2012 (1096 persoane condamnate). Datele statistice ale ultimilor patru ani mențin aceeași tendință fluctuantă, cu o valoare absolută în creștere în anul 2019 (819 persoane condamnate), dar sub maximul perioadei de analiză, înregistrat în anul 2017 (889 persoane condamnate). Deși ponderea persoanelor condamnate la
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
mare valoare înregistrată în anul 2015 (1028 persoane condamnate), după maximul istoric atins în anul 2012 (1096 persoane condamnate). Datele statistice ale ultimilor patru ani mențin aceeași tendință fluctuantă, cu o valoare absolută în creștere în anul 2019 (819 persoane condamnate), dar sub maximul perioadei de analiză, înregistrat în anul 2017 (889 persoane condamnate). Deși ponderea persoanelor condamnate la regimul drogurilor din numărul total al persoanelor condamnate definitiv la nivel național se situează în jurul valorii de 2,64%, la nivelul tribunalelor
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
în anul 2012 (1096 persoane condamnate). Datele statistice ale ultimilor patru ani mențin aceeași tendință fluctuantă, cu o valoare absolută în creștere în anul 2019 (819 persoane condamnate), dar sub maximul perioadei de analiză, înregistrat în anul 2017 (889 persoane condamnate). Deși ponderea persoanelor condamnate la regimul drogurilor din numărul total al persoanelor condamnate definitiv la nivel național se situează în jurul valorii de 2,64%, la nivelul tribunalelor ponderea acestei categorii de persoane este în creștere, cu un maxim procentual atins
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253794]
-
legale care reglementează impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice. Totodată, capitolul VII, art. 89-94, din Legea nr. 254/2013 reglementează participarea persoanelor condamnate la activități educative, de asistență psihologică și asistență socială, instruirea școlară, învățământul universitar și formarea profesională a persoanelor condamnate. În aceste condiții, art. 94 conține dispoziții speciale privind persoanele condamnate care prezintă dizabilități, stabilind la alin. (1) că Administrația Națională a Penitenciarelor și administrația penitenciarului dispun măsuri specifice pentru protecția sănătății fizice și psihice a unor astfel de persoane
DECIZIA nr. 306 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260784]
-
se vor avea în vedere valoarea bunurilor la data dobândirii lor, precum și cheltuielile făcute de către persoana condamnată și/sau membrii familiei acesteia. Confiscarea extinsă vizează doar valoarea bunurilor dobândite în perioada sus-precizată, care excedează nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate. Confiscarea aduce atingere patrimoniului unei persoane, astfel încât poate fi considerată o măsură de siguranță patrimonială în beneficiul societății. Starea de pericol în cazul confiscării privește bunurile menționate în mod expres de dispozițiile Codului penal. Această stare trebuie întotdeauna legată
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
că autorul excepției critică, prin prisma invocării unei excepții de neconstituționalitate, dispozițiile deciziei instanței supreme în care se definește noțiunea de proces penal, utilizată în denumirea căii extraordinare de atac a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate. De asemenea, reține că folosirea procedurii redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate este limitată de legiuitor prin condiții expres prevăzute în textul procedural. Apreciază că desfășurarea procesului penal în lipsa inculpatului nu este în sine incompatibilă
DECIZIA nr. 495 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263897]
-
egalității în drepturi și nici dreptul la un proces echitabil al părților, deoarece acest drept al instanței de a verifica, în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele concrete ce pot fi constatate, dacă a survenit îndreptarea conduitei persoanei condamnate, ca urmare a executării unei părți din pedeapsa penală privativă de libertate dispusă în privința sa în cadrul unui penitenciar, corespunde însuși scopului instituției liberării condiționate. Aceasta presupune acordarea, în favoarea anumitor persoane condamnate, care au executat o parte din
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
a executa părțile rămase din respectivele pedepse în stare de libertate, cu respectarea anumitor obligații, expres prevăzute de legiuitor, în situația îndeplinirii anumitor condiții, care sunt, de asemenea, prevăzute prin lege. Liberarea condiționată nu este un drept absolut al persoanelor condamnate, ci unul a cărui acordare depinde de îndeplinirea condițiilor anterior referite, printre care și cea criticată de autorul excepției, cerință ce nu poate fi verificată decât de către organele judiciare. Prin urmare, legiuitorul a consacrat, în acest caz, dreptul judecătorului
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
decât de către organele judiciare. Prin urmare, legiuitorul a consacrat, în acest caz, dreptul judecătorului de apreciere cu privire la îndeplinirea condițiilor referitoare la liberarea condiționată, drept care se înscrie în marja sa de apreciere, in concreto, a situației persoanelor condamnate. Acest aspect nu este de natură a crea discriminare între persoanele condamnate care solicită liberarea condiționată, textele criticate aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normelor juridice supuse controlului de constituționalitate. De altfel, o eventuală enumerare de
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
Curtea a reținut că normele criticate nu încalcă principiul egalității în drepturi, deoarece acest drept al instanței de a verifica, în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele concrete ce pot fi constatate, dacă a survenit îndreptarea conduitei persoanei condamnate, ca urmare a executării unei părți din pedeapsa penală privativă de libertate dispusă în privința sa în cadrul unui penitenciar, corespunde însuși scopului instituției liberării condiționate. Aceasta presupune acordarea, în favoarea anumitor persoane condamnate, care au executat o parte din
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
de către organele judiciare. Prin urmare, legiuitorul a consacrat, în acest caz, dreptul de apreciere al judecătorului cu privire la îndeplinirea condițiilor referitoare la liberarea condiționată, drept care se înscrie în marja sa de apreciere, in concreto, a situației persoanelor condamnate. Acest aspect nu este însă de natură a crea discriminare între persoanele condamnate care solicită liberarea condiționată, textele criticate aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normelor juridice supuse controlului de constituționalitate. ... 20. Curtea a mai reținut
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normelor juridice supuse controlului de constituționalitate. ... 20. Curtea a mai reținut și că o eventuală enumerare de către legiuitor, în cuprinsul textului criticat, a tuturor conduitelor ce pot duce la concluzia îndreptării persoanei condamnate, în sensul realizării scopului pedepsei penale, nu este practic posibilă (paragraful 23). În acest sens nu pot fi reținute nici criticile formulate în prezenta cauză prin raportare la principiul legalității consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta
DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264548]
-
neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 532 alin. (3) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „În cazul prescripției executării pedepsei, nu poate depune cerere de reabilitare persoana prevăzută la art. 530 alin. (1), dacă lipsa executării este imputabilă persoanei condamnate“. ... 11. În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă prevederile constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi și ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, se constată că dispozițiile legale contestate au
DECIZIA nr. 572 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264643]
-
Cod de procedură penală prevede, la art. 532 alin. (3), că, în cazul prescripției executării pedepsei, persoana prevăzută la art. 530 alin. (1) - condamnatul, soțul sau ruda apropiată - nu poate depune cerere de reabilitare, dacă lipsa executării este imputabilă persoanei condamnate. Astfel, dispozițiile de lege criticate instituie o condiție de fond specială pentru admiterea cererii de reabilitare judecătorească, și anume aceea ca, în cazul prescripției executării pedepsei, lipsa executării să nu fie imputabilă condamnatului. Așadar, în situația în care instanța învestită
DECIZIA nr. 572 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264643]
-
din urmă intervenind, în condițiile stabilite de art. 165 din Codul penal, inclusiv în cazul în care lipsa executării pedepsei amenzii sau a închisorii de cel mult 2 ani, cu privire la care a intervenit prescripția executării, este imputabilă persoanei condamnate. Prin urmare, nu toate persoanele față de care se prescrie executarea pedepsei din motive imputabile lor sunt excluse de la reabilitare, ci doar cele care se sustrag de la executarea pedepsei închisorii de o anumită gravitate, și anume aceea care
DECIZIA nr. 572 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264643]
-
au caracter confidențial. (2) Pentru asigurarea exercitării dreptului la convorbiri telefonice, directorul penitenciarului are obligația de a lua măsurile necesare pentru instalarea de telefoane publice în interiorul penitenciarului. (3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de către persoanele condamnate. (4) Numărul și durata convorbirilor telefonice se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi. Din interpretarea legală a dispozițiilor redate anterior, Înalta Curte reține că alin. (4) al art. 65 din Legea nr. 254/2013 reglementează expres faptul că se
DECIZIA nr. 5.952 din 8 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265370]
-
a condamnat-o pe inculpata S.C. A.T. Agri - S.R.L. la 10.000 lei amendă penală și la pedeapsa complementară prevăzută de art. 53^1 alin. 3 lit. e) din Codul penal din 1969 constând în afișarea hotărârii de condamnare pe cheltuiala societății condamnate, în extras, la sediul ONRC Călărași, pe o perioadă de 3 luni. ... 2. În baza art. 396 alin. (5) din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală l-
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
la repartizarea ciclică precedentă. (4) În situația desființării unui complet, toate cauzele repartizate acestuia, inclusiv cele suspendate, vor fi repartizate prin sistemul ciclic. Articolul 104 Cauzele având ca obiect luarea, revocarea sau înlocuirea unei măsuri preventive cu privire la inculpatul condamnat, după pronunțarea hotărârii asupra fondului cauzei, până la sesizarea instanței de apel, în condițiile art. 399 alin. (10) din Codul de procedură penală, se soluționează de completul care a pronunțat hotărârea asupra fondului cauzei, dacă judecătorul care a intrat în
REGULAMENT din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263130]
-
2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1176 din 26 noiembrie 2024 ) (2) În cazul urmăriților - cetățeni străini, revenirea se va face astfel: dacă aceștia au reședința în România, la unitatea teritorială de poliție pe raza căreia își are reședința persoana condamnată (precizată în mandat); dacă nu are reședința în România sau nu este cunoscută o asemenea reședință, la unitatea teritorială de poliție pe raza căreia își are sediul instanța de executare. (3) În celelalte situații, precum și în cazul neconfirmării primirii
REGULAMENT din 22 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263130]
-
și în suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 91 și următoarele din Codul penal. Se arată că ambele instituții prevăd stabilirea unui termen de supraveghere, termen pe perioada căruia, prin măsurile și obligațiile impuse, se controlează conduita persoanei condamnate, și că, în ambele situații, săvârșirea unei noi infracțiuni în termenul de încercare este de natură să producă consecințe juridice care, în esență, vizează pierderea beneficiului neexecutării cu privire la pedeapsa anterioară. Se susține că, în ciuda acestor premise/ipoteze identice
DECIZIA nr. 603 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267349]
-
Partea I, nr. 64 din 24 ianuarie 2014. ... 16. În considerarea diferenței mai sus arătate, Curtea a constatat că legiuitorul poate reglementa, în materia executării pedepselor, o procedură specială de soluționare a căilor de atac referitoare la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate, stabilite prin Legea nr. 254/2013, procedură care să nu mai implice în mod necesar prezența persoanei condamnate, fără ca în acest mod să fie încălcate dispozițiile constituționale privind dreptul la un proces echitabil. În acest sens, relevantă este jurisprudența Curții
DECIZIA nr. 591 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266775]
-
constatat că legiuitorul poate reglementa, în materia executării pedepselor, o procedură specială de soluționare a căilor de atac referitoare la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate, stabilite prin Legea nr. 254/2013, procedură care să nu mai implice în mod necesar prezența persoanei condamnate, fără ca în acest mod să fie încălcate dispozițiile constituționale privind dreptul la un proces echitabil. În acest sens, relevantă este jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că garanțiile consacrate în materie penală de prevederile
DECIZIA nr. 591 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266775]
-
stabilire a regimului de executare a pedepsei privative de libertate/hotărârii de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate se judecă, în ședință publică, cu citarea persoanei condamnate și a administrației penitenciarului. ... 18. Așa fiind, câtă vreme persoana condamnată are dreptul de a se adresa unei instanțe de judecată, după ce plângerea sa a fost examinată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate, putând depune memorii și concluzii scrise, Curtea nu a putut reține pretinsa încălcare prin textul
DECIZIA nr. 591 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266775]
-
și disuasive, luând în considerare gravitatea acestora. Aceste sancțiuni vor include, după caz, sentințe implicând privarea de libertate care pot duce la extrădare. ... 2. Părțile pot adopta alte măsuri în legătură cu agresorii, cum ar fi: – monitorizarea sau supravegherea persoanelor condamnate; ... – retragerea drepturilor părintești, dacă interesul superior al copilului, care poate include siguranța victimei, nu poate fi garantat în niciun alt mod. ... ... Articolul 49 - Obligații generale 1. Părțile vor lua măsurile legislative sau alte măsuri necesare pentru a asigura faptul că
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
pedepselor privative de libertate și au următoarea redactare: – Art. 39 - Stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate: „(16) Persoana condamnată este adusă la judecată doar la solicitarea instanței, în acest caz fiind audiată. “ ; ... – Art. 56 - Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate: „(12) Dispozițiile art. 39 alin. (14)-(19) se aplică în mod corespunzător. “ ... ... 13. Prevederile constituționale indicate în motivarea excepției sunt cele ale art. 24 alin. (1) privind garantarea dreptului la apărare, drept protejat, prin prisma art. 20 alin. (1) din
DECIZIA nr. 587 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267221]