2,979 matches
-
a scris; și numai o fărîmă din ce s-a scris și a rămas'. Și n-avem sentimentul că s-ar fi înșelat grosolan... "Supărarea' autorului Marelui Alpha crește cu încă un grad din impresia că ar fi fost, sub condeiul nostru, "ridiculizat prin formule inadecvate', prezentat "ca un Mitică de cafenea și ca un "balcanic"'. Drept care d-sa se sumețește în protest, își bombează pieptul "european', relevînduși spiitul "liberal și europeist în exclusivitate' (sic!), care, "în condiții ostile', i-a
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
a obiecțiilor ce ni le face, în raport de care să ni se permită a avea, la rîndul nostru, obiecții. Îi gustăm ironiile, căci sîntem de părere că pînă și persiflarea unui om inteligent e mai interesantă decît lauda unui condei anost, evident pînă-n pragul etichetării contondente, sub pragul onorabilității, ce s-ar cădea a avea o mai precisă suspensie analitică, de tipul "glume neroade" (?) sau "aberațiile d-lui Grigurcu despre mine" (care sînt, mă rog?). Truculența nu-l prinde pe
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
subprodus al tristeții noastre". Radu Cosașu, un scriitor atît de stenic cu ironia și autoironia lui niciodată răutăcioase, atît de îndrăgostit de viață (un anume gen de viață din care nu trebuie să lipsească mătușile, prietenii, mai ales cei de condei, Kafka, Tolstoi, Dostoievski, Balzac, Malraux, dar și Marin Preda, Labiș și Sonata op. 111 de Beethoven, plus redacțiile, plus iubirile, plus...) reproduce în una din cărțile lui intitulată, nu întîmplător ,,Sonatine", următorul citat dintr-un autor mai degrabă necunoscut: ,,Absența
Angoase by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15644_a_16969]
-
Palat, în 23 august, arestîndu-l. Și cum, din păcate, lipsind grupa de luptători penețiști conduși chiar de Ilie Lazăr, s-a apelat la echipa condusă de comunistul Bodnăraș. Amintirile lui Ilie Lazăr trebuie citite, chiar cu acele inevitabile scăpări de condei ale bătrînului bărbat politic. Ilie Lazăr, Amintiri. Editor Romulus Rusan. Prefață de Dan Radosev. Fundația Academia Civică. Biblioteca Sighet, 2000.
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
bolnav și vrăjitoarea, călători prin (cyber)spațiu și timp, într-un univers guvernat de un dumnezeu informatician. Dacă ansamblul are de suferit uneori din cauza aspirației spre exhaustivitate, în schimb, la nivel de detaliu, proza Alinei Nelega atinge virtuozități demne de condeiul (tastatura?) oricărui mare scriitor postmodern: Masca bunicii o știi, o mai am și-acum, fragilă, delicată, nu e un obiect. E la granița dintre obiect și ființă, își aparține sieși mai mult decît celor care au purtat-o. Din lemn
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
fi de vină?! Un lucru a scăpat, însă, polemiștilor români. Și anume, faptul că există un "stil" Tony Judt și o marcă permanent combativă a personalității sale. Se vede treaba că partea indignată a "boborului" care-a pus mîna pe condei a citit pentru prima oară un rînd ieșit de sub pana profesorului de la New York University. Poate că vocile lor ar fi fost mai puțin sugrumate de furie dacă ar fi fost familiarizate cu concepția mai largă a lui Tony Judt, un
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
cu simpatie de problema evreiască și de mărețul ideal care împinge astăzi spre Sion toate inimele evreiești. Și cu toate acestea punțile între evidența intelectuală și realitatea existentă sub soare sînt totdeauna rupte! Printre oamenii noștri de carte și de condei găsești mai mulți răuvoitori și antisemiți, decît prieteni dispuși să priceapă și să ajute". Și pleda pentru izbăvirea prin sionism a evreilor care să-și creeze, după îndemnul cutezător al lui Herzl, un stat al lor. "Evreii, stăruie Galaction, trebuie
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
din universitate, care-mi puseseră "note mari", ca și de redactorii ce mi se înfățișau nimbați de glorie ai foarte puținelor pe atunci reviste literare, în speță al uneia din ele, care-mi publicase cîte ceva, în schimb atacat de condeiele critice în vogă ce găsiseră de cuviință a-și ascuți vigilența revoluționară pe seama rîndurilor puțin numeroase pe care le tipărisem, găsindu-le "idealiste", "mistice" sau vădind o "critică de salon". Adică nocive, punînd în grea primejdie ordinea socialismului, biruitor, totuși
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
Datul cu părerea... altora Tot în 22, dar în partea neliterară, Rodica Palade comentează Conferința Națională a Scriitorilor. Mai bine zis, își dă cu părerea despre ce a fost acolo. Datul cu părerea e o specie de gazetărie cunoscută, sub condeie mai puțin boante decît al d-nei Palade, ca reportaj ori chiar comentariu politic. Particularitatea (ori păcatul) acestei specii nu e că-și dă cu părerea. Ce altceva ar putea face? Particularitatea este că pune opinii personale (întemeiate ori nu, valabile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16182_a_17507]
-
unei "mese rotunde", la postul de radio Europa liberă, de către Monica Lovinescu, Șerban Cristovici, Paul Goma și Alain Paruit, a constituit picătura ce a făcut să se reverse paharul mîniei autorităților totalitare. Autorități slujite însă, cu sîrguință, de colegii de condei ai prozatorului: Imediat am fost chemat telefonic la Uniunea Scriitorilor. Cînd am intrat în biroul strîmt al președintelui Uniunii Scriitorilor, Dumitru Radu Popescu, am constatat că erau convocați toți cei din conducerea operativă: Ion Hobana, Traian Iancu, Constantin Țoiu, Alexandru
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
picior greșit în decembrie 1989, Securitatea depune de atunci încoace eforturi de imaginație considerabile pentru a-și reface prestigiul. Basmele cu priză la prostime ale lui Pavel Coruț sunt cel mai bun exemplu, dar nu singurul. Că securiștii iuți de condei și-au impus punctul de vedere se observă chiar în aceste zile: competiția grotescă între Ion Iliescu și Adrian Năstase, dar și între diverși generali de armată ce și-ar dori uitat trecutul de mânuitori docili de roabe pe șantierele
Ordine, jurăminte, pseudonime by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16268_a_17593]
-
senzația terapeutică a unui câștig real, concret - ca și cum printr-un simplu abonament ai încheia suplimentar o asigurare de sănătate. E adevărat totodată că editorialistul Toma Roman se arată șocant de civilizat în limbaj și în aprecierile sale. Nu știu ce marcă de condei sau de computer va fi folosit domnia sa - cert e că ambele cunosc, la modul frapant, limba română, fiind familiarizate totodată cu grafia apuseană. Și toate acestea fără nici un rabat de la normele obiectivității - care în publicistica românească iau foarte adesea expresia
Cronica unui deceniu by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16273_a_17598]
-
la îndemînă, cea a despărțirii taberelor: "denigratorii", damnați să se perpelească veșnic în flăcările iadului, "apărătorii", ce vor locui, iarăși veșnic, în grădinile Edenului. Acum ne putem arăta mulțumiți: eternitatea a fost salvată. Revin asupra unei afirmații scăpate anterior de sub condei. Pomeneam de o "cultură dinamică, debarasată de spaimele identitare". Se pare că tocmai aici se ascunde călcîiul lui Ahile. M-a frapat de la începutul dezbaterii că, în rîvna cu care diverși combatanți săreau "în ajutorul" poetului, se străvedea neîncrederea în
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
socialist, ca și fratele său Anton. Apoi a fost redactor respectat la Lupta lui G. Panu și, din 1895, prim redactor la Adevărul, apoi la Dimineața. Spre sfîrșitul vieții a trecut la Universul, ziar de dreapta, el, fostul socialist, unde condeiul lui a scris pînă l-a găsit moartea, la 79 de ani. Trăind atîția zeci de ani în lumea presei, a găsit cu cale să evoce Bucureștiul de odinioară, inițial în foiletonul săptămînal al Adevărului și Universului, adunînd, apoi, materia
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
evaluare din interior a fenomenului: I. Negoițescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Pop, Marin Mincu, Florin Mugur, Barbu Cioculescu, C. Abăluță, Nora Iuga. Ceea ce nu înseamnă că nu persistă încă, la noi, preconcepția scolastică a "incompatibilității" poeziei cu critica sub același condei și, în temeiul acesteia, întristătoarea tendință de punițiune a unora din propozițiile mele critice, care se pare că nu pot fi combătute ușor cu ajutorul contraargumentelor, prin respingerea, uneori extrem de iritată, de-o duritate suspectă, a producției mele poetice. Însă am
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
al inadaptării pe care poezia Anei Blandiana ne-o înfățișează ca pe un stigmat. P.S.: Se pare că Nicolae Breban a preferat să reacționeze indirect la articolul meu, apărut în România literară, sub titlul Răspunsul unui "căruțaș", slujindu-se de condeiul coechipierului d-sale, Dumitru Țepeneag. Acesta, la rîndu-i, a preferat a se sluji de elementul anecdotic-pitoresc, cîtuși de puțin la obiect (Contemporanul-Ideea europeană, nr. 9/2001). Nu e posibil să revenim la obiectul discuției, d-le Breban? Întrucît, deocamdată, eseistul
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
Vitraliile din același număr, semnate de Nicolae Iliescu, alt prozator al generației '80, promițător, și el, cîndva, și care astăzi e complet uitat în ipostaza sa literară, oricît s-ar strădui el să ne aducă aminte că mai ține un condei în mînă. Compunînd, de exemplu, un pamflet săltăreț ca o capră, îndreptat contra "subculturii" de pe la televiziuni, "un fel de moft, ca și manualele alternative". Chestia cu moftul se poartă, s-ar zice, pe la Iliești: unul cînd cu proprietatea particulară, altul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]
-
ideea originală" a fost a interpretului rolului principal, omniprezentul Tom Hanks, care e și co-producător. Din această combinație a rezultat un remake nedeclarat despre un Robinson Crusoe din zilele noastre, în care canoanelor unei construcții scenaristice, asigurate de profesioniști ai condeiului, i s-a substituit documentarea pe o insulă nelocuită a "doi experți ai perioadelor primitive", rămași anonimi. Cu aportul lor, s-au cumulat incontrolabil datele și s-a ajuns la două ore și un sfert (144 minute) de proiecție. Morala
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
dedicat lui Eugen Ionesco. Este cel mai decis "împotrivă" din toată cartea și în el se simte un anume parti pris. Prima ispită ar fi să sărim în ajutorul "românului nostru" - nu este cazul atunci cînd e vorba despre un condei atît de fin precum cel al lui Susan Sontag. Și, ca să fiu sincer, am citit cu plăcere această demitizare a unui autor pe care critica românească este tentată de multe ori să-l "violeze" cu comentarii reverențioase, fără discernămînt, fără
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
polemic de la Timpul. Iar cel care se lua în bețe cu puterea era chiar poetul național, modelul exemplar. Gonța nu-și propune să problematizeze, să rezolve anume ceva. El fixează o perioadă - atît de actuală prin fondul problemei - unul din "condeiele" lui Eminescu, și încarcă totul de atmosfera purtată de personalitățile politice și, nu numai, de atunci cu care Eminescu avea contacte. Sigur că femininul nu poate lipsi și capătă două ipostaze: Veronica Micle și Mite Kremnitz, obsesii și nevoi, rezolvate
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
pe lângă reproducerea unor inedite și secvențe memorabile, linii de portret ale celor evocați, iar amintirea capătă virtuți literare. Stranietatea comportării unei poete, astăzi uitată, Ecaterina Pitiș, cu pasiunea creșterii pisicilor într-o încăpere inundată de mizerie este făcută cu un condei memorialistic remarcabil, așa cum paginile calde despre mai tinerii săi prieteni, Dimitrie Roman sau Ermil Rădulescu sunt pledoarii pentru înțelegerea literaturii lor atât de puțin cunoscute. Așa cum notează și Ion Topolog Popescu "căutarea e către profilul spiritual al numelui pus în
Album sentimental by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16429_a_17754]
-
dl Caramitru și nici nu a declarat că a găsit haos în minister. Ceea ce nu exclude posibilitatea ca dlTheodorescu să facă toate acestea de aici încolo. Să spunem de la bun început că academicianul istoric a dovedit nu o dată că are condei și verb mușcător, încît declarațiile sale de bine față de fostul ministru al Culturii nu vin din partea unui sfînt incapabil de răutăți. Să fi observat d-sa că ministeriatele vin și apoi se duc, în vreme ce pentru ștergerea adversităților personale în lumea
Un exemplu care nu se ia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16478_a_17803]
-
pagini pentru a comenta dezbaterile de idei în jurul temei specificului național. Fără îndoială, deceniile interbelice ating punctul de sus al acestor dezbateri. Și ele sînt multe, afirmate de personalități de prim ordin. Viața Românească are bărbăția de a anunța, prin condeiul autorizat al lui Ibrăileanu, sfîrșitul poporanismului, datorită împlinirii marilor reforme postbelice, dar arată că din toate cîte a afirmat din 1906 încoace a rămas în picioare doar conceptul specificului național, pe care continuă să-l apere. M. Ralea își asumă
Formula sufletească a românului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16508_a_17833]
-
reconstituită și comentată dintr-o perspectivă atît de interioară, încît te întrebi dacă nu cumva fermecătoarea ziaristă a stat mai puțin decît declară în luxosul hotel și mai mult în palatul neterminat de alături. Portretul regelui Mihai e demn de condeiul marilor biografi, din frînturi de știri, dintr-o plimbare în trei (regina-mamă, tînărul rege și mareșalul) pe Calea Victoriei, autoarea desenează un personaj de neuitat. E un continuu și inspirat blow-up realizat de o ziaristă americană care ne aduce istoria atît
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
de cei doi cărturari, atît de deosebiți temperamental, dar care au în comun pasiunea pentru cultura română și patriotismul în sensul cel bun, neostentativ. Filele de jurnal ale lui Leca Morariu citite în acest număr consemnează zile din 1917-18, cu condeiul unui jurnalist talentat, care imprimă paginilor toată savoarea scenelor trăite, detalii din viața mondenă a Bucureștiului acelor ani, frenezia tinereții lacome deopotrivă de lecturi și delectări artistice, cît și de plăceri, să le zicem, mai lumești (unele pasaje sînt cifrate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]