403 matches
-
în acest pîntece protector se bălăceau tot felul de figuri și de personaje, scriitori de toate vîrstele și de toate calibrele, adevărați poeți și falși artiști, iluminați ai cuvîntului și mercenari literari ai sistemului, tineri avizi de glorie literară și condeieri bătrîni roși de alcoolism, oameni de spirit și adevărate brute cu creierul deja evaporat din cauza cantităților de vodcă îngurgitate. Ceea ce m-a frapat de la bun început în acest stabiliment a fost caracterul său de arcă a lui noe, unde se
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
care aspiră și ridică apa prin presiune, au canalizat toate rîurile, toate pîrîiașele opiniilor particulare înspre marele bazin al opiniei publice. Acesta crește tot mai mult iar apa lui e în permanență împrospătată. Ei au debutat modest, precum cronicari sau condeieri care exprimau părerile locale ale unui parlament, ale unei curți, povestind despre bîrfele și slăbiciunile potentaților epocii. Și au sfîrșit prin a dirija totul după bunul lor plac, "impunînd majoritatea subiectelor lor cotidiene conversațiilor și discursurilor"306. Balzac deja compara
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
oratori pentru a pune în mișcare 20 000 de cetățeni, în Franța zilelor noastre nu e nevoie decît de 10 jurnaliști pentru a agita 40 de milioane de indivizi"315. Indefinita extindere a cîmpului de acțiune al conducătorilor și al condeierilor lor accelerează rotația celebrităților și a prestigiilor. Pe cît de rapid îi propulsează la zenitul modei, pe atît de iute îi dărîmă. În domeniul guvernării oamenilor, ca și în acela al producerii de bunuri, mișcarea de creație este la fel de intensă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
În Evul Mediu acestea reprezintă narațiunea simplă, lungă, care dezbate problematica iubirii, plecând de la experiența unor personaje distincte.” Robert O. Payne, op. cit., p. 2. 630 Ibidem, p. 21. 631 „și erau scrise-n cărțulie,/ știți, fabule în stihuri puse/ De condeieri în vremi apuse,/ și oamenii aminte luau,/ Cât legea firii o-ndrăgeau.” Geoffrey Chaucer, Legenda femeilor cinstite și alte poeme, Editura Cartea Românească, București, 1986, p. 33. 177 distinctă, o voce aparte 632, așa cum se remarca și la Boccaccio, dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
universale, în sensul modern al cuvântului, și unul dintre cele mai bune.” George Lyman Kittredge, Troilus, în Chaucer and His Poetry, Harvard University Press, 1915, p. 109. (trad. n.) 258 inconfundabil 957. „Originalitatea temei nu era socotită o calitate de către condeierii și auditoriul Evului Mediu. Cea mai mare virtute a unei producții literare era pentru publicul vremii autenticitatea.”958 Scriitorul englez „are meritul de a plasa acțiunea într-un spațiu medieval și de a invita cititorii pe de o parte să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
În Evul Mediu acestea reprezintă narațiunea simplă, lungă, care dezbate problematica iubirii, plecând de la experiența unor personaje distincte.” Robert O. Payne, op. cit., p. 2. 630 Ibidem, p. 21. 631 „și erau scrise-n cărțulie,/ știți, fabule în stihuri puse/ De condeieri în vremi apuse,/ și oamenii aminte luau,/ Cât legea firii o-ndrăgeau.” Geoffrey Chaucer, Legenda femeilor cinstite și alte poeme, Editura Cartea Românească, București, 1986, p. 33. 177 distinctă, o voce aparte 632, așa cum se remarca și la Boccaccio, dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
universale, în sensul modern al cuvântului, și unul dintre cele mai bune.” George Lyman Kittredge, Troilus, în Chaucer and His Poetry, Harvard University Press, 1915, p. 109. (trad. n.) 258 inconfundabil 957. „Originalitatea temei nu era socotită o calitate de către condeierii și auditoriul Evului Mediu. Cea mai mare virtute a unei producții literare era pentru publicul vremii autenticitatea.”958 Scriitorul englez „are meritul de a plasa acțiunea într-un spațiu medieval și de a invita cititorii pe de o parte să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dar și de personal, se mai și stochează tocmai când ai mai mare nevoie pentru documentare... Înainte, dar și după august 1944, presa a fost un mijloc de descoperire a celor cu talent de la cenaclurile literare, iar mulți dintre acești condeieri, odată formați, au stăr uit a rămâne prin creația lor în paginile respective, înnobilându‐le prin semnătura, autoritatea și crezul lor. Lista ziarelor și revistelor de la Bârlad poate fi un ajutor suplimentar pentru cei dornici de noutate... Pe mulți, nădăjduim
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu oricare număr din „Dacia literară” ori „Convorbiri literare” de la Iași, chiar dacă unele materiale sunt prezente la Bârlad prin împrumut. Cum Baaadul literar este realizat din banii bârlădenilor, înseamnă că redacția rămâne datoare ca în timp să asigure autorităților locale condeierii locali de mâine, formându-i, așa cum au făcut de fiecare dată revistele locale prin conducătorii lor. Cenaclurile literare locale dar și cele din împrejurimi, aici trebuie să-și găsească loc de confruntare publicistică iar o poștă a redacției încredințată unui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a apărut sub îngrijirea prof. Constantin Clisu și dr. Ștefan Bucevschi, coperta de prof. Gheorghe Alupoaiei. * Într-un curiculum vitae, Constantin Clisu afirmă: „am inițiat o revistă cu profil literar „Coordonate bârlădene” în care au fost publicați o serie de condeieri deveniți cu timpul cunoscuți în lumea literelor românești: Cezar Ivănescu, Mircea 301 Coloșenco, Sandu Tacu, George Irava, Gruia Novac, Mihai Sultana Vicol și mulți alții.” Și tot el adaugă: „Am condus timp de 10 ani cenaclul literar „Alexandru Vlahuță” din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
muncitor poet” Th. Călin (octombrie 1946 - semna Th Călin Delapraja n.n.): ...” Am publicat la domnul Peiu „Istoria literară a Bârladului”, „Tecuciul literar”, atâtea alte ar ticole și versuri din atâtea reviste și ziare imprimate acolo, toate culese de Călin. Toți condeierii Bârladului aveau o mare încrede re în priceperea și conștiinciozitatea lui. Eram liniștiți știind că el nu ne poate trăda și că el numai ne putea prezenta o corectură ușoară, cu greșeli de tipar puține. Asta era mândria lui și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
târziu, o carte specială, rară: TV.V. 15 în explozia cultural informațională din județul Vaslui. Autorul ei este prof. dr. Dumitru V. Marin, fondator (în decembrie 1990), martor și actant al studioului de televiziune Vaslui, dascăl cunoscut și în ipostază de condeier (între altele, monografia despre Liceul centenar „Mihail Kogălniceanu", precum și scrierile dedicate folcloristului antebelic Tudor Pamfile). Masivul volum cuprinde documente, fotografii, reacții (de toate felurile, de la președinții României la texte diverse, publicate în presa locală), cu gândul, explicit, de a lumina
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
au ilustrat valorile cele mai răsărite ale momentului. Din lista de 57 periodice identificate după 1990 (fără Adevărul de Vaslui, Monitorul, Obiectiv, care au dat știri, uneori, despre cultură, MERIDIANUL cu pagini consacrate) doar câteva sunt de menționat pentru ceva condeieri de valoare sau realizări artistice ori contribuții științifice. Să zicem Vlăstarul (I, 1990), ESTԛ(2001), Est expres (I, 2001), Baad (I, 2007), "Ecouri literare" (An I, 2008) restul sunt revistele liceenilor (sau de la școli generale) și ale profesorilor ambițioși. Dacă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
prin viața lor "socială" (adică la vedere) să pună mai mult preț pe 152 valoare. Din păcate, alături de profesioniști sunt destui "încălțați" care umblă cu bocancii prin sufletele oamenilor în numele transparenței... și pentru setea de adevăr. * Pentru o nominalizare a condeierilor locali, adică dintre cei care scriu, relatează sau filmează cu ceva talent... sau interes. Apelul la 5 CINCI surse înlătură sentimentalismul imediat. * Ierarhizarea jurnali știlor locului devine fapt împlinit pentru că: a) votează redacții; b) instituții; c) personalităț i; d) sondaj
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de operă Viorica Cortez - Guguianu și că artistul face cinste unei epoci culturale naționale. Alt artist plastic, Corneliu Vasilescu, cu reprezentant "comercial" în Stuttgart de mulți ani de zile, este evident recunoscut peste hotare, dar rămâne de-al nostru. Dintre condeieri de cea mai înaltă valoare selectați de București dar foarte prezenți în județ, Valentin Silvestru (n. 1924), e ca și Guguianu, adevărat exemplu dar imposibil de urmat datorită complexității activităților desfășurate în județ. Mircea Coloșenco, autor cu aproximativ 400 de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
s-a ratat un dialog ce părea interesant și util pentru ambele părți, iar frustrarea oaspetelui englez a fost mai mult decât evidentă. La fel au stat lucrurile și în cazul simpozionului „Literatura română sub semnul integrării”, la care majoritatea „condeierilor” autohtoni au excelat prin absență, ca de altfel și la recent încheiatul seminar internațional de teatru, unde aparențele au fost salvate tot de studenți. Ce fac, cu ce se ocupă scriitorii? sunt îndreptățiți să se întrebe toți acei care manifestă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
orice caz, sunt greu de găsit prin Chișinău. Și mai greu e să obții de la cineva un rând scris. S-a spus că împroprietărirea scriitorilor cu pământ este o subtilă diversiune agricolă a puterii, care i-a îndepărtat astfel pe condeierii noștri de foaia de scris. Nu știu dacă e vorba chiar de o diversiune, însă ceea ce știu este că un prozator basarabean și-a amânat colaborarea la Contrafort până la sfârșitul toamnei, atunci când se cam termină recoltatul sfeclei de zahăr. August
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
care să-și afle loc scriiturile tinerilor talentați. Din păcate, unele periodice literare s au transfo rmat într un fel de feude cu porțile ferecate în care p ătru nderea cuiva din afară ar echivala cu străpungerea zidului chinezesc. Multor condeieri înzestrați cu reale aptitudini li se blochează posibilitățile de afirmare și rămân necunoscu ți. Aerisirea și deschiderea publicațiilor cultu ral-l iterare prin înlăturarea spiritului de gașcă ce s-a înstăpânit în unele dintre ele ar constitui un reviriment pentru
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
kilometri de orașul Botoșani - centrul actual administrativ al județului - 45 kilometri de Suceava, 36 kilometri de Dărăbani, Dorohoiul, poate cu mult înainte de 6 octombrie 1407, când îl găsim atestat documentar în geografia așezării, este localitatea care a îndemnat pe mulți condeier i să scrie despre el și oamenii care i-au întreținut viața. „Dorohoiul la peste șase sute de ani” este titlul volumului care îl semnează ca autor Gheorghe Gh. Covatariu, lansat cu prilejul sărbătoririi evenimentului în localitate și în județul Botoșani
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
În gândirea abisală, cei doi mari scriitori se întâlneau, deși în plan ideologic, privitor la români, Dostoievski, ca și Pușkin, urma idiosincrasia panslavistă. Cu deosebirea că Eminescu avea dreptate și-n plan doctrinar. Dar să revin la oficiosul din Petersburg. Condeierul asigura pe ziaristul de la Timpul că jertfele aduse de România pe teatrul de război sunt neînsemnate comparativ cu ale Rusiei: Nu voim să relevăm întrebarea care din cele două state e datornic celuilalt; dar i-am sfătui pe confrații noștri
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ceea ce scrie. Așa cum un arbore are nevoie de sol pentru a se prinde cu rădăcinile-n el, ca să nu-l ia vântul, un poet n-ar putea supraviețui fără cerul unei patrii concrete. Turnul de fildeș în care se închideau condeierii odinioară a devenit un anacronism în acest secol zbuciumat; poetul poate exista numai în raport cu celelalte lucruri din jurul său, numai având tainice legături cu tot ce-l înconjoară (...). Poezia e o realitate mai reală decât realitatea însăși. Cu ajutorul ei deprindem a
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fotografii ale feței nevăzute a lunii. Nu știu dacă, știind limba lui Gogol și Dostoievski, Alexa Visarion a schimbat vreun cuvânt cu Soljenițin, sau cu Eftușenco, poetul care l-a convins pe Brejnev să-l elibereze de la închisoare pe un condeier guraliv, care, mai târziu, luând un premiu internațional, pentru biografia sa cu zile de închisori și nu pentru cărțile sale, a găsit de cuviință să-l demaște, ca turnător, pe cel care-l eliberase de la pârnaie, vorbind cu Brejnev!.. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tip de fixație la codul jumătăților de măsură, resimțite în cele din urmă drept dureri fantomatice, califică evoluția lui Ov. S. Crohmălniceanu, așa cum apare ea atât în "Amintiri deghizate", cât și în corespondența cu S. Damian. Numindu-l staroste al condeierilor și al frondei bunului gust, recunoscând meritele unor volume despre expresionism sau "Cinci prozatori în cinci feluri de lectură", precum și inițiativa reeditării unor interbelici anatemizați (plătind totuși prețul grilei marxiste), S. Damian nu uită să-i reproșeze apărarea "Delirului" lui
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
bonzi ai regimului. Aceiași ce nu pregetaseră să-l pedepsească (umilească) pe profesor pentru mai vechi acte de erezie (cosmpolitism ș.a.). Confidentul maestrului, tânărul S. Damian ce aderase pripit la utopia revoluției, va realiza treptat manipularea la care erau supuși condeierii și primejdia "schizoidiei" în cazul celor ce n-aveau puterea să demisioneze de la amvonul ideologic. Fapt e că în anul plecării din țară, 1976, S. Damian era deja "copt" în privința convertirii tacite, dovadă cărțile sale amintite în preambulul comentariului nostru
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Kogălniceanu și Eminescu, ambii convinși că presa lipsită de valoare nu rezistă prea mult și că profesionalismul în domeniu presupune echilibru moral, cuviință, fermitate. Cât privește ecoul, "orice revistă are publicul de care știe să se facă vrednică", opina un condeier, la finele secolului trecut, dar se înțelege că acesta e cazul presei în genere. Un public matur impune un anumit nivel, o ținută publicistică, o morală a profesiei. Dimpotrivă, un public neexigent sau inert plafonează indiscutabil presa. Gazeta nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]