1,810 matches
-
un instrument de capitaluri proprii pentru o altă entitate. Principalele tipuri de instrumente derivate sunt contractele ferme de schimb la termen (forward), contractele swap de devize sau de rată a dobânzii, contractele FRA (Forward Rate Agreements), contractele futurs Și instrumentele condiționale (opțiunile cumpărate sau vândute). Una dintre caracteristicile definitorii ale unui instrument derivat este faptul că necesită o investiție netă inițială a cărei valoare este mai mică decât cea care ar fi necesară în cazul altor contracte de la care se așteaptă
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
aceeași valoare justă se încadrează în definiție deoarece acesta presupune o investiție netă inițială de valoare zero. Înregistrarea în contabilitate a instrumentelor derivate se face în funcție de următoarele criterii: în funcție de tipul instrumentelor: instrumente ferme (ex. Contracte la termen, futures, swap), instrumente condiționale (opțiuni cumpărate Și vândute) Și alte instrumente, în funcție de variabila care determină modificarea valorii instrumentelor: instrumente de curs de schimb, instrumente de rată a dobânzii, instrumente pe acțiuni Și indici bursieri Și alte instrumente derivate; în funcție de scopul operțiunii: instrumente care nu
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
vârstă de trei ani, un copil albinos, un pic sașiu, un mic filosof cu ochelari cu lentile groase, Îmbrăcat Într-o salopetă de cosmonaut american, cu o insignă strălucitoare pe care scria CHALLENGER. Micuțul se dovedi capabil să compună propoziții condiționale complicate și să evite Întrebările delicate. Fima se Îndrăgosti pe loc de micul Dimi Tobias. Regretând Împotrivirea sa de mai Înainte, le oferi pe loc Yaelei și lui Ted divorțul și prietenia sa. Însă În ochii Yaelei divorțul religios nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
poziționare față de dezbaterile asupra politicilor PSE și ale europartidelor. Va fi important de determinat dacă studiul nostru va confirma cadrul partinic național al lui Geoffrey și Pippa Pridham, lectura sceptico-transnațională a lui Newman, teza lui Hix și Lord privind puterea condițională a PSE, interpretarea transnațională a lui Johansson, abordarea prin comparative politics a lui Hix și Lord sau teza eficacității rețelei a lui Ladrech. 1.1.2. Întrebări pentru cercetare După ce am justificat pertinența problematicii, trebuie să evidențiem seria de întrebări
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
le schimbă. Dacă se răzgîndesc și confirmă informațiile, totul intră în ordine. Dacă se mențin pe poziții, se va putea reveni la unul sau altul dintre intervievați. Cînd n-am putut decide, am lăsat opțiunile ca atare, folosind, din prudență, condiționalul. 1.3.3. Planul lucrării După explicitarea principalelor reguli pe care se întemeiază dezvoltarea cadrului nostru conceptual, precum și a surselor utilizate, vom prezenta planul pentru analiza europartidului social-democrat. Atenția acordată celor două problematici evocate determină structura acestei cărți. Prima parte
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
politic socialist din Parlamentul European a ajutat financiar PSE; b) partidele membre ale PSE sînt interesate de evoluția europartidului; c) o chestiune care divizează nu paralizează obligatoriu dezvoltarea transnațională; pot fi găsite soluții de compromis. 10.1.2.2. Puterea condițională a PSE Rolul partidelor extraparlamentare în sistemele democratice naționale este să reunească partidele membre, să se pună de acord asupra unui program comun și să-l lege de exercitarea puterii publice 686. Hix și Lord arată totuși că o serie
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
și pe d. mi-nistru de esterne, cari amândoi acuzaseră opoziția de lipsă de argumente. D-sa a dovedit că a fost un moment, acela al demisionărei cabinetului roșu, în care majoritatea Adunării, precum și noul cabinet Brătianu, erau pentru proiectul revizioniștilor condiționali, deci a majorității delegaților. D-sa a rezumat din nou toate argumentele opozițiunii, a arătat că în proiect, fiind vorba de exercitarea de drepturi, acest cuvânt "exercițiu" cuprinde în sine ideea emancipării, ideea unor drepturi preexistente reformei de față, de la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care asigură unitatea semantică a unui text. La nivelul formei textului, identificăm forme logice, mijloace retorice și suprastructuri specifice fiecărui tip de discurs. Termenul de forme logice trimite la structurarea unui text pe anumite tipare, definite ostensiv ca silogisme, raționamente condiționale, inducții. Mijloacele retorice sunt acele tehnici care organizează textul prin formule și proceduri precum ritm, rimă, melodicitate, slogan etc. În sfârșit, termenul suprastructură este folosit de Van Dijk pentru a propune o schemă a compoziției textelor: "suprastructurile sunt forme convenționale
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
mari categorii: deductive (logic necesare) și inductive (probabile). Deducția Deducția este o formă de raționament în care dintr-un număr de premise rezultă, în mod necesar, o concluzie. Argumentarea de tip deductiv utilizează anumite tehnici precum silogismul, raționamentele disjunctive sau condiționale. Silogismul a fost definit de Aristotel într-o formulă care a rămas celebră până astăzi: "silogismul este o vorbire în care, dacă ceva a fost dat, altceva decât datul urmează cu necesitate din ceea ce a fost dat"63. Structural, un
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sau neagă una din propoziții, rezultând o concluzie care neagă sau afirmă adevărul celeilalte propoziții. Alte forme de raționamente disjunctive sunt dilemele, care pornesc de la o premisă care realizează o disjuncție între două propoziții, dar care cuprind alte două premise condiționale, iar în funcție de conformația acestora se afirmă sau se neagă o propoziție sau o disjuncție. Raționamentele condiționale pleacă de la o premisă constituită ca o implicație (dacă..., atunci...), iar cea de a doua premisă afirmă sau neagă unul dintre membrii implicației. Decurge
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
forme de raționamente disjunctive sunt dilemele, care pornesc de la o premisă care realizează o disjuncție între două propoziții, dar care cuprind alte două premise condiționale, iar în funcție de conformația acestora se afirmă sau se neagă o propoziție sau o disjuncție. Raționamentele condiționale pleacă de la o premisă constituită ca o implicație (dacă..., atunci...), iar cea de a doua premisă afirmă sau neagă unul dintre membrii implicației. Decurge o concluzie care afirmă sau neagă celălalt membru al implicației. Fie exemplul următor: "În linia preocupărilor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
singure față cu noi... Față cu o astfel de comisiune (mixtă) nu voi face concesiunea ce aș face-o Comisiunii Europene și aș revendica sus și tare dreptul de a aplica regulamentul pe teritoriul meu. Iată dar modul cu totul condițional în care d. Carp înțelege a ceda colectivității puterilor europene, în schimbul declarării de neutralitate, garantată de aceeași colectivitate. "Romînul" schimbă această declarare ipotetică în una categorică, imperativă chiar: "Să renunțăm la suveranitate pe Dunăre! ". Aceasta n-a spus-o nimeni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acestea constituie bazele ideii noastre, argumentul c] tot ceea ce ține de mediul natural constituie un criteriu al valorii morale este lipsit de fundament. Mai exist] o posibilitate care nu trebuie trecut] cu vederea. Caracterul natural ar putea fi un determinant condițional, si anume, ar mai putea presupune prezența unei alte propriet]ți: complexitatea. Deci, nu obiectele naturale sunt valoroase din punct de vedere moral, ci acelea care sunt in acelați timp complexe. S] ne referim la existența unei diversit]ți de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
concesiv se îmbogățește cu valoarea unui cuantificator universal de liberă alegere (oricare, orice, oricine, oricât, oricum). Clișeul indiferent + relativ are o distribuție similară cu a compuselor pronominale sau adverbiale, însă formula cu relativ tolerează atât modul indicativ, cât și modul condițional, spre deosebire de compusele cu ori-, care preferă condiționalul. Observ cu surprindere si indignare ca se încearcă implicarea mea într-o afacere, indiferent care ar fi aceea ("Adevărul", august 2002). Indiferent ce se întâmplă, întotdeauna se găsește cineva care știa că așa
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
universal de liberă alegere (oricare, orice, oricine, oricât, oricum). Clișeul indiferent + relativ are o distribuție similară cu a compuselor pronominale sau adverbiale, însă formula cu relativ tolerează atât modul indicativ, cât și modul condițional, spre deosebire de compusele cu ori-, care preferă condiționalul. Observ cu surprindere si indignare ca se încearcă implicarea mea într-o afacere, indiferent care ar fi aceea ("Adevărul", august 2002). Indiferent ce se întâmplă, întotdeauna se găsește cineva care știa că așa se va întâmpla (www.forum.top-solutions.ro
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
subordonare (circumstanțiale situative) temporal local când unde atunci.. când acolo...unde subordonare (circumstanțiale procesuale) modal cantitativ cum cât așa...cum pe cât... pe atât cu cât... cu atât de ce... de ce subordonare (circumstanțiale care redau raporturi logico-semantice stabilite de locutor) cauzal final condițional concesiv consecutiv fiindcă ca să dacă deși încât de aceea... fiindcă de aceea... ca să dacă... atunci deși... totuși atât de... încât subordonare (circumstanțiale care centrează informația nouă pe anumite secvențe ale enunțului) cumulativ pe lângă că pe lângă că... mai și La nivel
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
contribuie..." (singura care ar justifica enunțul din punctul de vedere al Maximelor Cantității și ale Manierei). Fenomenul este deosebit de prezent în presă și tinde să-și creeze tipare de expresie specializate, cu propriii conectori, pentru care am propus denumirea de "condiționale ale indiferenței"18. 5.2. Alte modalități de virtuală conversie discursivă privitoare la conectarea copulativă sunt cele în care relația logico-semantică între elementele conectate rămâne aceeași, doar se modifică complexitatea logico-semantică (prin supraelaborare a relației pur conjunctive) ori pragmasemantică (prin
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
conflictual fictiv între expectațiile induse destinatarului și informația asertată). Recursul excesiv la atare procedee creează premisele pentru pierderea caracterului marcat comunicativ și chiar pentru desemantizarea parțială a conectorilor utilizați, care tind să devină simple variante stilistice clișeizate ale conectorilor substituiți. "CONDIȚIONALELE INDIFERENȚEI": STRUCTURI STANDARDIZATE ȘI HIBRIZI ADRIANA GORĂSCU 1. PRELIMINARII În cele ce urmează, vom urmări o serie de procese de hibridizare a unor raporturi sintactico-semantice, care au loc prin contaminarea reciprocă a trei categorii de structuri (și a conectorilor aferenți
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
STRUCTURI STANDARDIZATE ȘI HIBRIZI ADRIANA GORĂSCU 1. PRELIMINARII În cele ce urmează, vom urmări o serie de procese de hibridizare a unor raporturi sintactico-semantice, care au loc prin contaminarea reciprocă a trei categorii de structuri (și a conectorilor aferenți): structurile condiționale, cele concesive și cele disjunctive (cu subspeciile disjuncție simplă și disjuncție strictă/exclusivă); contaminarea este favorizată de o serie de "factori de risc", ținând, pe de o parte, de natura semantică a raporturilor sintactice instituite de conectorii respectivi (mai exact
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
redundantă comunicativ; se mai constată că această opțiune comunicativă și-a specializat deja anumite forme de expresie, altele fiind în curs de fixare. Un obiectiv suplimentar al lucrării este, așadar, acela de a propune recunoașterea unui tip distinct de circumstanțial, "condiționalul indiferenței" (CI), nesubsumabil riguros nici condiționalelor, nici concesivelor. Pentru a descrie detaliat și coerent procesele de hibridizare și rezultantele lor, va trebui să pornim de la descrierea naturii logico-semantice1 și pragmasemantice a conectorilor/tipurilor de conectivitate care intră în metisaj 2
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
această opțiune comunicativă și-a specializat deja anumite forme de expresie, altele fiind în curs de fixare. Un obiectiv suplimentar al lucrării este, așadar, acela de a propune recunoașterea unui tip distinct de circumstanțial, "condiționalul indiferenței" (CI), nesubsumabil riguros nici condiționalelor, nici concesivelor. Pentru a descrie detaliat și coerent procesele de hibridizare și rezultantele lor, va trebui să pornim de la descrierea naturii logico-semantice1 și pragmasemantice a conectorilor/tipurilor de conectivitate care intră în metisaj 2. 2. CONECTORII CONDIȚIONALI 2.1. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
nesubsumabil riguros nici condiționalelor, nici concesivelor. Pentru a descrie detaliat și coerent procesele de hibridizare și rezultantele lor, va trebui să pornim de la descrierea naturii logico-semantice1 și pragmasemantice a conectorilor/tipurilor de conectivitate care intră în metisaj 2. 2. CONECTORII CONDIȚIONALI 2.1. Dacă (în utilizarea sa propriu-zis condițională 3) instituie, intre cele două propoziții conectate, un raport de implicație logico-semantică, la nivelul aserțiunii*: Dacă A,B B dacă A Implicația funcționează, de cele mai multe ori, în plan factual, ca în: (1
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
descrie detaliat și coerent procesele de hibridizare și rezultantele lor, va trebui să pornim de la descrierea naturii logico-semantice1 și pragmasemantice a conectorilor/tipurilor de conectivitate care intră în metisaj 2. 2. CONECTORII CONDIȚIONALI 2.1. Dacă (în utilizarea sa propriu-zis condițională 3) instituie, intre cele două propoziții conectate, un raport de implicație logico-semantică, la nivelul aserțiunii*: Dacă A,B B dacă A Implicația funcționează, de cele mai multe ori, în plan factual, ca în: (1) Dacă vrei cu tot dinadinsul, te pun la
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
cele mai multe ori, în plan factual, ca în: (1) Dacă vrei cu tot dinadinsul, te pun la curent (dar o să-ți pară rău), dar și în plan metadiscursiv, argumentativ: (2) Dacă luminile sunt aprinse, e acasă. Din considerente de relevanță discursivă, condiționalul este interpretat de obicei ca antrenând o implicație strictă ("dacă și numai dacă"), dar atare interpretare este o simplă implicatură conversațională generalizată 4, anulabilă atunci când expresia ori contextul lingvistic nu o impun explicit 5; astfel, (2) poate continua cu: (2
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
luminile stinse, după cum putem avea și: (3) Dacă-i spun, dacă nu-i spun, el tot ce știe face, sau (4) Dacă sunt întrebat, sau/ori dacă văd că lucrurile se complică, spun tot ce știu; dacă nu - să vedem. Condiționalul dacă nu este factiv (și nici contrafactiv 6) și nu are caracter presupozițional: implicația este postulată în momentul aserțiunii, acceptarea acesteia din urmă nefiind condiționată de vreun consens al colocutorilor asupra unei relații oarecare între propozițiile conectate; ca dovadă, putem
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]