288 matches
-
cei doi poli ai secțiunii se individualizează fascicule cotiledonare. La nivelul nodului cotiledonar conturul secțiunii transversale este aproximativ dreptunghiular, cu două laturi convexe. În epidermă se observă atât peri tectori cât și stomate, iar stratul cortical hipodermic este colenchimatizat. Țesuturile conducătoare rămân sub forma a două inele concentrice, de grosime asemănătoare, separate de o zona cambială pluristratiticată. În axila cotiledoanelor, în concavitățile de pe laturile epicotilului, se observă muguri care au 2 sau 4 primordii foliare. Pețiolul cotiledonului prezintă epidermă cu peri
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de colenchimatizare este mai precoce. În figurile 5 și 6 sunt redate scheme ale secțiunilor transversale prin organele vegetative ale plantulei, de la vârf spre bază. Se poate urmări traiectul țesuturilor conducătoare, structura nodurilor de tip unilacunar, modul în care fasciculele conducătoare (urme foliareă pătrund din tulpină în pețiolii frunzelor. De asemenea, se poate observa formarea mugurilor axilari, atât în axila cotiledoanelor, cât și în cea a frunzelor opuse. La planta matură, tulpina prezintă în regiunile superioare structură primară, iar spre bază
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
a lor proprie. Structura adevărată a unei societăți este definită de distribuția bogăției acesteia, iar cultura este pur și simplu un produs al acelei structuri economice. Structura economică (socială) este compusă dintr-o clasă conducătoare și o clasă subordonată. Clasa conducătoare reprezintă grupul care deține mijloacele de producție și clasa subordonată reprezintă oamenii care muncesc pentru clasa conducătoare. Membrii clasei conducătoare vând produsele acestei munci peste costul lor și obțin un profit, o plus valoare, așa cum a numit-o Marx. Datorită
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
conducătoare. Deoarece structura socială este în mod fundamental una a inegalității și exploatării, clasa conducătoare se confruntă totdeauna cu riscul unei răzvrătiri din partea clasei subordonate. Funcția ideologiei ori a suprastructurii ideaționale este tocmai să prevină acest lucru. Altfel spus, clasa conducătoare creează ideologia, iar aceasta justifică relația ei de exploatare cu clasa subordonată. Dar trebuie să arătăm că nu numai clasa conducătoare creează și promovează o ideologie, dar și clasa subordonată o acceptă. Ceea ce l-a făcut pe Marx să spună
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în mod obișnuit un grup subordonat, a unor credințe, idei sau valori care lucrează împotriva intereselor acelui grup. Aceasta a devenit un concept crucial în teoriile conflictualiste despre cultură și structura socială deoarece reprezintă cheia înțelegerii modalității prin care clasa conducătoare previne protestul sau revoluția. Dar se pune întrebarea: De ce grupurile subordonate acceptă așa de des ideologiile care sunt împotriva intereselor proprii? Potrivit lui Marx, răspunsul se găsește în puterea clasei conducătoare asupra instituțiilor cheie și a surselor de informații. 4.5
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nu se identifică. Ele definesc identitatea și dinamica oricărei instituții. Cultura organizațională se referă la un set mai mult sau mai puțin coerent de norme, valori, ritualuri, povestiri, mituri, rutine zilnice, care-i țin pe membrii unei organizații împreună, credințe conducătoare și ordonatoare, percepții, reprezentări, înțelesuri, modele de gândire, comportamente și practici organizaționale specifice. Pe scurt, cultura organizațională se referă la "întreaga filosofie care ghidează angajații unei organizații" (Pânișoară, G., Pânișoară, I. O., 2005, p. 207). Înțeleasă și practicată în mod
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
unei masive și rapide infecții (ore). Leziunile oaselor datorate efectului termic pot merge de la necroze parcelare la carbonizare directă. Clasic se considera că țesutuirle au rezistență electrică diferită, ceea ce explică degajarea mai mare de căldură la nivelul unor țesuturi bune conducătoare (de ex. osul la nivelul căruia sunt leziunile cele mai importante chiar și în absența unor leziuni de suprafață). Disiparea energiei calorice pe unitatea de suprafață face ca leziunile structurilor superficiale să fie mai reduse față de cele profunde. Nu există
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
un antagonism profund între credința în universalitatea sa, care disimulează un europocentrism dominator, și potențialitatea sa într-adevăr universalizantă, deschisă asupra tuturor indivizilor și culturilor, care demască și critică europocentrismul. Ceea ce este important în cultura europeană nu sunt doar ideile conducătoare (creștinism, umanism, rațiune, știință), ci aceste idei și contrariile lor. Geniul european nu rezidă doar în pluralitate și schimbare, ci se manifestă în dialogul pluralităților care produce schimbarea. Nu rezidă în producerea noului ca atare, ci în antagonismul dintre vechi
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și bolnavi, unii au dispărut prin pădurile înzăpezite ori au fost trimiși de sovietici în tabere de muncă. Douăzeci și unu dintre ei au dispărut definitiv. Întreaga acțiune a încetat după intervenția doamnei Slachta Margit, șefa Asociației "Frăția Socială" (Szociális Testvérek Társulata), conducătoarea de mai târziu a Taberei Femeilor Creștine, calitate în care i-a înfruntat și pe comuniști, și a avocatului Pál Gábor, deputat de Miercurea Ciuc în Parlamentul ungar de atunci. Cu toate acestea, atât la Miercurea Ciuc, la Gheorghieni (Gyergyó), cât și
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Paști, des-dimineață, mai multe fete, În etate de la 5 sau 6 ani În sus, la un loc și apoi, Împărțindu-se, după etate, În două sau mai multe cete și alegându-și fiecare ceată câte o superioară, un fel de conducătoare, să facă un om mic de lut, mai ales un copil, iar În unele sate chiar și două de aceste chipuri mititele, și anume: unul bărbătesc, iar celălalt femeiesc. După ce au făcut ele acest om, care se numește În cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
antice de tipul saturnaliilor” - R. Caillois, 1975, p. 233). Ceea ce Înseamnă că elementele de ambivalență și contestare Încă prezente În carnavalul contemporan nu ar reprezenta altceva decât ecoul confruntării dintre arhaic și modern, rural și urban, masele populare și grupurile conducătoare (D. Fabre, 1984; D. Gilmore, 1998, pp. 11-15; M.J. Goldwasser, 1987, vol. III, pp. 98-101; M. Grinberg, 1985, p. 283; S. Kinser, 1999; P. Riggio, 2004, pp. 20-21; P. Stallybrass, A. White, 1993, pp. 280-290). Carnavalul este alcătuit din numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În luna august 1982, o expediție științifică a revenit În pustiul Koolbura situat În peninsula Cape York (statul Queensland) anunțând descoperirea urmelor unei splendide civilizații aborigene, care Înflorise acum mai bine de 6000 de ani În extremul nordic al Australiei. Conducătoarea expediției Josephine Flood, a refuzat să dea detalii asupra vestigiilor găsite (case, unelte, schelete), dar a declarat:„ Picturile rupestre din zona Koonalda sunt probabil cele mai interesante descoperite până acum În lume și vor avea un ecou mondial. După aceste
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Tiranda, Todosia, Trandafira ș.a., a stabilit și numărul lor 3, 7, 9. În ultima variantă, trei dintre ele desfigurează pe cei ce le privesc, următoarele trei fac vrăji de dragoste și de urât, ultimele trei ursesc copiii. Au și o conducătoare, Irodia, mama vrăjitoarelor și de aceea Ielele, Drăgaicele, Sânzienele sau Șoimanele se mai numesc și Irodițe. Știma Apei. Nimfele și sirenele au drept corespondentă, în folclorul mitic românesc, și pe Știma Apelor. Este reprezentată ca o femeie frumoasă, cu corpul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]