KorAP: Find »[drukola/base=conductoare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...22 >

532 matches

Corola-website/Law/183444_a_184773

de prindere al conductorului la stâlpul adiacent. 2.39. Deschidere la încărcări verticale, a(g) [9] - semisuma deschiderilor virtuale adiacente unui stâlp. De marimea acestei deșchideri depind încărcările verticale care acționează asupra stâlpului, provenite din greutatea conductoarelor și din greutatea conductoarelor acoperite de chiciură; se determina astfel încât la încărcări verticale efortul admisibil în stâlp să nu fie depășit. 2.40. Deschidere la încărcări din vânt, a(v) [9] - semisuma deschiderilor adiacente unui stâlp. De marimea acestei deșchideri depind încărcările orizontale care

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
ansamblu și elementele sale componente, fără a fi afectate prin ruperi, deformări, etc. se găsesc în stare de funcționare. 2.45. Regim de avarie al unei LCA [9] - regim în care apar deformări ale elementelor componente, ruperi sau topiri ale conductoarelor, ruperi de izolatoare, cleme și armaturi, ruperea sau pierderea stabilității stâlpilor sau fundațiilor etc., urmate în general de întreruperea funcționarii LCA. Regimul de avarie al unei LCA, considerat că ipoteza de calcul, este regimul în care izolatoarele și lanțurile de

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
întreruperea funcționarii LCA. Regimul de avarie al unei LCA, considerat că ipoteza de calcul, este regimul în care izolatoarele și lanțurile de izolatoare, stâlpii și fundațiile LCA sunt solicitate în mod diferit de regimul normal de functionare în urmă ruperii conductoarelor sau izolatoarelor. 2.46. Rezistență mecanică normata și sarcina mecanică normata [9] - valorile acestor mărimi care se realizează cu o certitudine de cel putin 95%. Sunt stabilite statistic că valori caracteristice normate, corespunzătoare unui coeficient de variație normat, care are

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
zece ani. 3.1.1.1. În tabelul 3.1 din [9] sunt precizate presiunile dinamice de bază, date de vânt (corespunzătoare vitezei mediate pe două minute), la înălțimea de 10 m deasupra terenului și grosimea stratului de chiciură pe conductoarele LEA cu tensiuni nominale U(n) ≤ 110 kV. TABELUL 3.1 Presiunea dinamică de bază, data de vânt (corespunzătoare vitezei mediate pe două minute) la înălțimea de 10 m deasupra terenului și grosimea stratului de chiciură pe conductoarele LEA, [9

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
chiciură pe conductoarele LEA cu tensiuni nominale U(n) ≤ 110 kV. TABELUL 3.1 Presiunea dinamică de bază, data de vânt (corespunzătoare vitezei mediate pe două minute) la înălțimea de 10 m deasupra terenului și grosimea stratului de chiciură pe conductoarele LEA, [9] ┌───��───┬─────────────┬───────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┐ │ │ │ Presiunea dinamică de bază [daN/mp] │ Grosimea stratului de │ │ Zona D*1) *1) Zona meteorologică cu condiții deosebite de vânt, pentru care se vor cere date de la Administrația Națională de Meteorologie - R.A. *2) În zone cu altitudini mai

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
și depuneri de chiciură pe conductorul de protecție principal. ... 3.2. Condiții constructive, [9] Pentru realizarea conductorului de protecție principal se va utiliza conductor funie fabricat cu fire componente din același material sau din materiale diferite. Condițiile constructive generale ale conductoarelor utilizate trebuie să fie cel putin cele indicate în standardele: [1]-[6]. Sârmele de oțel folosite la realizarea conductoarelor de oțel sau de otel-aluminiu vor fi protejate împotriva coroziunii cu un strat gros de zinc având caracteristicile cel putin corespunzătoare

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
principal se va utiliza conductor funie fabricat cu fire componente din același material sau din materiale diferite. Condițiile constructive generale ale conductoarelor utilizate trebuie să fie cel putin cele indicate în standardele: [1]-[6]. Sârmele de oțel folosite la realizarea conductoarelor de oțel sau de otel-aluminiu vor fi protejate împotriva coroziunii cu un strat gros de zinc având caracteristicile cel putin corespunzătoare clasei a doua de zincare, indicate în [4], [9]. 3.3. Caracteristicile fizice ale conductoarelor utilizate la realizarea conductorului

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
oțel folosite la realizarea conductoarelor de oțel sau de otel-aluminiu vor fi protejate împotriva coroziunii cu un strat gros de zinc având caracteristicile cel putin corespunzătoare clasei a doua de zincare, indicate în [4], [9]. 3.3. Caracteristicile fizice ale conductoarelor utilizate la realizarea conductorului de protecție principal 3.3.1. Secțiunea reală a conductorului, [14] Secțiunea reală (efectivă) a conductorului cu fire componente din același material Sc [mmp] este suma secțiunilor firelor din care este fabricat conductorul. Secțiunea reală a

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
de protecție principal față de sol: H = 10 m, pentru deșchideri mai mici de 100 m; i) La calculul curbelor utilizate la amplasarea stâlpilor pe profilul căii ferate, în faza de proiectare, se va considera starea finală a tracțiunilor și săgeților conductoarelor. Că stare finală se va lua starea existența după 10 ani de funcționare, ținând seama de fluaj; ... j) La calculul săgeților de montaj ale conductorului de protecție principal se va considera starea inițială, ca stare dinaintea apariției fenomenului de fluaj

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
99,9%. NOTĂ: Se pot adopta valori mai mici pentru rezistentele mecanice maxime de calcul la cele trei stări de mai sus, cu condiția ca săgețile rezultate să asigure distanță minimă a conductorului de protecție principal față de sol și față de conductoarele active ale LCA. 5.3. Ecuația de stare Ecuația care leagă valorile eforturilor în două stări de solicitare a conductorului pentru un panou având deșchideri inegale, cu denivelări este: u x p(0,n)-[a(med)x a(n)/p

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
este necesar să se efectueze pentru fiecare deschidere din panou, calculandu-se apoi lungimea totală a conductorului de protecție principal în panoul de întindere. 5.15. Calculul aproximativ al fluajului conductorului de protecție principal Fluajul este o deformare plastică a conductoarelor care apare lent, în timp, sub acțiunea sarcinilor mecanice aplicate, sarcini care sunt inferioare limitei de curgere a materialului din care sunt fabricate conductoarele. În general fluajul unui conductor al LCA depinde de materialul din care se fabrică conductorul, de

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
5.15. Calculul aproximativ al fluajului conductorului de protecție principal Fluajul este o deformare plastică a conductoarelor care apare lent, în timp, sub acțiunea sarcinilor mecanice aplicate, sarcini care sunt inferioare limitei de curgere a materialului din care sunt fabricate conductoarele. În general fluajul unui conductor al LCA depinde de materialul din care se fabrică conductorul, de tracțiunea ce se aplică, de timp și de temperatură. Deoarece tracțiunea și temperatura variază în timp se va raporta fluajul conductorului de protecție principal

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
fluajului unui conductor se poate face doar în urma unor încercări în condiții de laborator asupra unor epruvete din conductorul respectiv (încercările se efectuează în condițiile precizate de [2]), rezultatele încercărilor fiind extrapolate pentru o durată de 10 ani. În cazul conductoarelor cu fire componente din materiale diferite, de exemplu din otel-aluminiu creșterea diferită a alungirilor de fluaj pentru cele două metale determina un transfer al eforturilor de la mantaua de aluminiu la inimă de oțel. Fluajul conductorului are ca efect o creștere

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
conduce la apariția unor forțe portante și a unor vibrații instabile cu viteze mai mari de 7 m/s, care pot suprasolicita clemele de prindere și pot micșora distanțele reale de izolare în aer dintre conductorul de protecție principal și conductoarele active până la străpungerea acestora. Mișcarea unui conductor supus acestui fenomen este o compunere de mișcare de torsiune simultan cu o oscilație verticală. Experimental s-a determinat că, într-o secțiune transversala pe conductor, curbă descrisă de acesta este cuprinsă în interiorul

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
oscilație verticală. Experimental s-a determinat că, într-o secțiune transversala pe conductor, curbă descrisă de acesta este cuprinsă în interiorul unei elipse. Stabilirea relațiilor de calcul pentru determinarea distantelor de amplasare pe stâlpii LCA, între conductorul de protecție principal și conductoarele active se efectuează în următoarele ipoteze de calcul: - înfășurătoarea punctelor în care se deplasează conductorul (în plan transversal axei conductorului) în timpul galopării are forma unei elipse alungite, având axa mare de aproximativ 2 ori mai mare decât axa mică, si

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
mai mare decât axa mică, si o înclinație față de axa verticală că în figură 5.2; - săgeată de referință a conductorului, în timpul galopării, se consideră la -5°C simultan cu chiciură [notata cu "f(ch)"]; - între elipsele de galopare ale conductoarelor active și elipsa de galopare a conductorului de protecție principal se va menține distanță minimă de izolare în aer d(min3), determinată la punctul 5.18; - pentru verificarea distanței minime de amplasare pe verticală și pe orizontală între conductorul de

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
izolare în aer d(min3), determinată la punctul 5.18; - pentru verificarea distanței minime de amplasare pe verticală și pe orizontală între conductorul de protecție principal și celelalte conductoare, la stâlp, se vor compune elipsele de galopare ale perechilor de conductoare, adunandu-se lungimile axelor acestora și d(min3); elipsa rezultată se va translata astfel încât centrul ei se va afla în punctul de susținere al conductorului de protecție principal la stâlp; dacă punctul de prindere al conductorului de protecție principal este

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
de protecție principal la stâlp; dacă punctul de prindere al conductorului de protecție principal este pe elipsa translatata, rezultată din compunere sau în afara ei, se considera că între conductoare nu este posibilă o apropiere periculoasă. Parametrii elipselor de galopare a conductoarelor se calculează cu următoarele formule: Axa mică a elipsei de galopare a unui conductor "a" a = K(a) x f(ch) - pentru cazurile de galopare redusă (K(a) = 0,3); a = K(a) x f(ch) - pentru cazurile de galopare

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
și intensă. 5.18. Montarea conductorului de protecție principal pe stâlpii LCA. Distanțe. Gabarite, [9] 5.18.1. Montarea conductorului de protecție principal pe stâlpii LCA se va realiza astfel încât să se respecte distanțele minime admisibile între acest conductor și conductoarele active și între conductorul de protecție principal și nivelul superior al șinelor. 5.18.2. Determinarea distanței minime admisibile a conductorului de protecție principal față de conductoarele active ale LCA, în poziții nedeviate de acțiunea vântului, după condiția apropierii în deschidere

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
se va realiza astfel încât să se respecte distanțele minime admisibile între acest conductor și conductoarele active și între conductorul de protecție principal și nivelul superior al șinelor. 5.18.2. Determinarea distanței minime admisibile a conductorului de protecție principal față de conductoarele active ale LCA, în poziții nedeviate de acțiunea vântului, după condiția apropierii în deschidere, sunt calculate cu formulă empirica: d(min1) = k x f^0,5 + U(n)/150 [m], unde: f [m] - săgeată maximă în deschidere, a conductoarelor LCA

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
față de conductoarele active ale LCA, în poziții nedeviate de acțiunea vântului, după condiția apropierii în deschidere, sunt calculate cu formulă empirica: d(min1) = k x f^0,5 + U(n)/150 [m], unde: f [m] - săgeată maximă în deschidere, a conductoarelor LCA inclusiv a conductorului de protecție principal în două ipoteze: - temperatura maximă, vântul și chiciură lipsesc; - temperatura de formare a chiciurii și depuneri de chiciură pe elementele componente ale liniei, vântul lipsește; U(n) [kV] - tensiunea nominală a LCA; k

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
vântul și chiciură lipsesc; - temperatura de formare a chiciurii și depuneri de chiciură pe elementele componente ale liniei, vântul lipsește; U(n) [kV] - tensiunea nominală a LCA; k - coeficient care depinde de tensiunea nominală a liniei, de materialul și secțiunea conductoarelor și de poziția lor pe stâlp, coeficient calculat cu formulă: k = k(h) + [k(v) - k(h)] x b^2/(a^2 + b^2) unde: k(h) - coeficientul la așezarea conductoarelor pe orizontală; k(v) - coeficientul la așezarea conductoarelor pe

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
de tensiunea nominală a liniei, de materialul și secțiunea conductoarelor și de poziția lor pe stâlp, coeficient calculat cu formulă: k = k(h) + [k(v) - k(h)] x b^2/(a^2 + b^2) unde: k(h) - coeficientul la așezarea conductoarelor pe orizontală; k(v) - coeficientul la așezarea conductoarelor pe verticală, cu valorile din tabelul 5.2; a, b - sunt distanțele între axele conductoarelor pe orizontală respectiv pe verticală. TABELUL 5.2 Valorile coeficienților k(v) și k(h) [9] Materialul

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
secțiunea conductoarelor și de poziția lor pe stâlp, coeficient calculat cu formulă: k = k(h) + [k(v) - k(h)] x b^2/(a^2 + b^2) unde: k(h) - coeficientul la așezarea conductoarelor pe orizontală; k(v) - coeficientul la așezarea conductoarelor pe verticală, cu valorile din tabelul 5.2; a, b - sunt distanțele între axele conductoarelor pe orizontală respectiv pe verticală. TABELUL 5.2 Valorile coeficienților k(v) și k(h) [9] Materialul conductoarelor │ Tensiunea nominală a liniei: Notă 1: Pentru

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]
k(v) - k(h)] x b^2/(a^2 + b^2) unde: k(h) - coeficientul la așezarea conductoarelor pe orizontală; k(v) - coeficientul la așezarea conductoarelor pe verticală, cu valorile din tabelul 5.2; a, b - sunt distanțele între axele conductoarelor pe orizontală respectiv pe verticală. TABELUL 5.2 Valorile coeficienților k(v) și k(h) [9] Materialul conductoarelor │ Tensiunea nominală a liniei: Notă 1: Pentru conductoare din materiale sau secțiuni diferite se va lua în calcul conductorul pentru care săgeată

NORMATIV FEROVIAR din 23 noiembrie 2006 "Infrastructură feroviară. Instalaţii fixe. Tracţiune electrică. Conductor de protecţie principal. Partea 1: Calcul mecanic". In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/183444_a_184773]