488 matches
-
regie etc., am chemat și periferia la noi. Am ținut ședințe multe, întruniri restrânse și întruniri publice. Am organizat aproape în fiecare an câte un congres în toate colțurile României Mari. Membrele noastre, prezidentele filialelor noastre și prezidenta generală au conferențiat în săli arhipline în: Cernăuți, Câmpulung (Bucovina), Burdujeni, Fundul-Moldovei, Suceava, Cetatea Albă, Chișinău, Dorohoi, Botoșani, P. Neamț, Bicaz, Bacău, Iași, Huși, Vaslui, Focșani, Buzău, R. Sărat, Tulcea, Constanța, Mangalia, Silistra, Galați, Brăila, București, Craiova, Tg. Jiu, Slatina, Carei, Severin, Brașov
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
o armă, un sprijin și o nădejde"22. Primul cerc cultural în care a fost membru se numea chiar "Baia". La 3 ianuarie 1910, membrii cercului "Baia" s-a întrunit la școala din satul Dumbrăvița unde a Gheorghe Rădășanu a conferențiat pe tema " Cum își poate câștiga învățătorul autoritatea morală asupra școlarilor și sătenilor"23. Tot la 1910 a avut o altă inițiativă lăudabilă. A comandat lucrarea "Boalele de urechi și vegetațiile adenoide din școală" și a demarat o campanie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Perfecționarea învățătorilor era concretizată prin inspecții, participarea la conferințe generale ale dascălilor și prin organizarea de cercuri culturale. Încă din 1926, pe 23 octombrie participa la o acțiune de perfecționare la școala din Baia, unde revizorul școlar Ioan Zota a conferențiat pe tema modificărilor din legea învățământului. Totodată s-a hotărât o inspecție la școala din Bogata pentru 3 aprilie, anul următor 46. El a devenit în anii interbelici președintele Cercului cultural "Baia" coordonând activitățile din satele Baia, Bogata, Sasca, Păișeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
februarie 1930 a participat la Congresul anual al Corpului didactic din județul Baia unde s-au dezbătut diverse teme, precum: rolul învățătorilor în mișcarea culturală, salarizarea corpului didactic, politica în școală. Pe tema "Cum trebuie să se organizeze învățătorimea" a conferențiat Gheorghe Rădășanu 50. O lună mai târziu, în cadrul Congresului Federației Coprului Didactic din județ, Gh. Rădășanu a adus în discuție alte probleme ale învățământului: starea de mizerie a învățătorilor, scăderea prestigiului școlii, scăderea nivelului de pregătire a elevilor!51. El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
m-a făcut optimistă. Nu cred că lucrurile sunt fără ieșire și cred că avem destule calități pentru ca, de la un moment dat, să fim în stare a nu ni le mai distruge singuri" Revenind la tematica bășcăliei despre care ați conferențiat la Pogor, mie nu mi-a fost foarte clar dacă priviți bășcălia ca pe un dat ontologic, ceva "înșurubat" în genă, sau ca pe ceva dobândit. Eu cred că și una și alta. Sigur, este dobândită, fiind în definitiv vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
apele mele. Locul are realmente blazon, este așa de încărcat de istorie, faimă și aură, încât dâmbovițeanul ludico-logoreic, mai ales când este un cvasi-diletant ca mine, se simte ușor stânjenit. Cu toate că nu sunt chiar lipsit de contacte cu publicul (am conferențiat la Teatrul Național din București și la "Cuvântul", am vorbit la multe întâlniri cu liceeni și studenți din Sibiu, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Craiova, Timișoara, București), la Iași am avut emoții în plus din pricina asistenței, pe care am simțit-o foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
să-l socotească Mircea Eliade și Mircea Vulcănescu, care i-a fost prieten. A întemeiat Societatea de Estetică (1925-1928), de ale cărei activități s-a ocupat împreună cu Lucian Blaga și O.W. Cisek. Înălțat pe coturnii unei megalomanii în proces, conferenția adesea la Fundația „Regele Carol I”, la Asociația Studenților Creștini din România și în alte locuri, intrigând auditoriul cu înfățișarea lui stranie și mimica răvășită, sugerând o insuportabilă combustie lăuntrică, de om mistuit de idei. De la o vreme, apelul la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
Gary" în vest și "Chateaubriand" în est, ale căror bugete au de suferit de pe urma etanșeității sufletelor colective. Intelectualii și romancierii francezi invitați la Salonul Cărții israelian care vin la centrul cultural din Tel-Aviv, "urcă" a doua zi la Ierusalim să conferențieze la Centrul "Romain Gary", dar nu le-ar trece prin cap să traverseze bulevardul pentru a face același lucru și la instituția similară din Ierusalimul arab. Subiectele conferințelor nu pot fi întotdeauna aceleași de o parte și de alta, dar
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
își regândește principiile, riscă, se recalibrează. La noi, capitalismul e în faza bolilor infantile. E zglobiu și iresponsabil. Imită un model care nu mai există decât în închipuirea întreprinzătorilor locali. Kjell Nordström și Jonas Riddersträle, doi experți suedezi care au conferențiat și la București, definesc această imitație provincială a capitalismului drept „capita lism karaoke“: muzica e a altuia, cuvintele sunt ale altuia, tu te mă rginești să cânți (fals), cu ochii la adevărații protagoniști. Rezultatul acestui exercițiu periferic e lumea în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și să profeseze ca Notar Public în Sibiu, și tot de aci din sat s-au ridicat și cei doi copii isteți, Nini și Florin Moțoc ai Silvicăi Măriuții Neti. Primul dintre ei, obține titlul de doctor în chimie și conferențiază în multe centre universitare din lume, ca să se așeze în final ca profesor la Universitatea din St. Louis (S.U.A.), al doilea, profesor titular de chimie la liceul «A.T.Laurian» din Agnita se afirmă în domeniul didactic, făcând parte din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Români din Lețcani, refăcută de Societatea „Ginta Latină” care a așezat o placă comemorativă și a făcut demersuri pentru refacerea și protejarea cimitirului. În luna iunie a apărut numărul 3 al Buletinului „Ginta Latină”; la Muzeul Unirii din Iași au conferențiat: Prof. Teohar Mihadaș - Cluj Napoca - AromâniiKurzii Balcanilor, Prof. Al. Andronic - Românii de peste Nistru și tot d-sa a vorbit despre Valahii din Moravia. În cursul lunii iulie s-a făcut o excursie la mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna. Miting
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din zona munților Pindului, după mulți ani petrecuți În Închisorile din țară, a desfășurat după eliberare o bogată activitate de scriitor și de susținere a Societății Aromânilor ”Andrei Șaguna ”. La scurt timp după decembrie 1989 la invitația Societății ”Ginta Latină” conferențiază la muzeul Unirii din Iași despre contribuția Aromânilor În cultura țării . Ne-a trimis mai multe cărți pentru bibliotecă și consideră o acțiune meritorie demersurile noastre de a deschide o bibliotecă În localitatea Veria din nordul Greciei. Konstantin Kalongos medic
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
În tratate europene cu valabilitate reciprocă. Este o sărbătoare pentru aromânii din Bulgaria când au prilejul să viziteze frumoasa și ospitaliera țară România. 1994 Agenda activităților: 22-I Aniversarea a 130 ani de la Unirea Țărilor Române. La Muzeul Unirii au conferențiat Gh. Clipeti, Gh. Lupu,I. Agrigoroaie. Programul cultural artistic a fost susținut de grupul instrumental Trio Arsis, elevi ai liceului C. Negruzzi, Emil Racoviță și liceul industrial nr. 5 Împreună cu elevi din Basarabia. 26-27-II Participare la Simpozionul de la Vidin (Bulgaria
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Performanțe spirituale românești”. Sala Pașilor Pierduți 24 ianuarie La biblioteca Gh. Asachi „EVOLUȚIA IDEEI DE UNITATE LA ROMÂNI”. 22 februarie Participare la FORUMUL UNIT(ȚII NAȚIONALE organizat la Timișoara. Lorin Fortuna - Tratat ul cu Ucraina 22 februarie Prelegerile „Ginta Latină”. Conferențiază Prof. Adrian Turculeț: ROMÂNII DIN ALBANIA. 24 martie Editarea volumului XLI cuprinzând lucrările Comisiei de ECOLOGIE UMANĂ, prezentate În cadrul A.O.Ș. oct. 1996. 27 martie Conferința Prof. Gh. Platon. BASARABIA ÎN ISTORIA MODERNĂ A ROMÂNIEI. 7 - 9 aprilie Vizită
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
minuțioasă. În privința conferințelor, Între 22-26 noiembrie sunt invitat la Oradea, așa Încât aș putea veni la Dv. În cursul celei de a 2-a decade a lunii decembrie. Cum anul acesta se comemorează 300 ani de la moartea cronicarului Ion Neculce, aș conferenția despre: Un renascentist român: Cronicarul Ion Neculce. Dacă va fi În asentimentul Sucevei și Fălticenilor, vă rog chemațimă urmând ca Dv. să suportați toate cheltuielile (transport, cazare, diurna). E bine să fiu anunțat În timp util. În privința materialelor Matei Millo
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să o fac Între zilele de 20-28 februarie, sau 3-10 martie 1973, dar, pentru a fi cât mai util 833 culturii, să fiu chemat oficial de către Comitetul de Cultură pentru 2-4 conferințe cu orice subiect mi s-ar propune. Aș conferenția la Suceava, Fălticeni ș.a. Îmi pare bine că noul Președinte al Comitetului de Cultură este tov. Hreciuc. Ca unul ce este atât de legat de Fălticeni , socot că va adera cu entuziasm la proiectul nostru de a se Înființa - chiar
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
adresă. M-am mutat la cca. 200 m. de unde ședeam (În spatele restaurantului „Izvorul Rece”). Ce mai faceți? Mi-a comunicat telefonic d.vice Marcel Mureșean că, probabil, Între 25-30 ianuarie 1974 voi fi invitat la Suceava, Câmpulung, Fălticeni, spre a conferenția. Voi veni bucuros și aș dori să ne revedem. Acum 2 zile mi-a apărut volumul: Octavian Goga: Poezii , cuprinzând 70 poezii inedite (necunoscute). Ceva senzațional. Dacă veți găsi cartea acolo, luați-o, căci aici s-a și epuizat, deși
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
2 zile mi-a apărut volumul: Octavian Goga: Poezii , cuprinzând 70 poezii inedite (necunoscute). Ceva senzațional. Dacă veți găsi cartea acolo, luați-o, căci aici s-a și epuizat, deși are 25.000 tiraj. La Fălticeni țin neapărat să mai conferențiez. Cred că lumea nu m-a uitat . Vă rog scrieți-mi noutăți! Pentru noul an 1974 vă rog să primiți, Dv. și distinsa Dv. familie, cele mai desăvârșite urări de sănătate și prosperitate. La mulți ani! Dan Smântânescu </citation> <citation
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
v-ați gândit la mine și asta răscumpără totul. Eu și soția mea, de asemenea, vă dorim familiei Dv. un rodnic și Îmbelșugat an, plin de sănătate și triumfuri. Pe când cartea ulițelor Fălticeni? Ce face d. Bălan? Oare mai pot conferenția și la Fălticeni? Vă aștept la București. La mulți ani! Dan Smântânescu </citation> <citation author=”SOLACOLU Barbu ” loc=”(București)” data =”8 oct. 1971”> Stimate domnule E. Dimitriu, Spre regretul meu vă răspund cu Întârziere la scris. Dvs. din 14 sept
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la Suceava acum. Și eu am fost activ și oarecum sunt și acum... pentru sertar. Unii germaniști și-au mai adus aminte și de mine și m-au invitat, ca unul care am fost de 2 ori la Weimar, să conferențiez. Prof. Roman, Îmi spune d-na Ungureanu, primește felicitări pentru reușita acestui simpozion, iar eu reproșuri de la rudele din Buc. și prieteni, că nu i-am anunțat, dar, pe de o parte nu era asta datoria mea (publicitate) și apoi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Întruna că n‑am ajuns membru al societății filozofice Phi Beta Kappa. Deși aveam note foarte mari. Pentru admiterea la cursurile societății respective erau suficiente notele B și C. Totuși, oricâte succese aș fi avut, - faptul că eram invitat să conferențiez la Yale și la Harvard - pentru taică‑meu nu conta și Îmi arunca Întotdeauna În față că n‑am intrat la Phi Beta Kappa. Mintea lui era un soi de mlaștină Okefenokee, cu luminițe neurotice care‑i jucau la suprafață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
soția fondatorului departamentului unde lucra Ravelstein, i‑a spus cândva să nu se aștepte să‑l mai invite vreodată la masă. Era o doamnă foarte bogată, care făcea mare caz de cultură și invita la ea acasă toate celebritățile care conferențiau la universitate. Îi avusese ca oaspeți pe R.H. Tawney, Bertrand Russel, pe câțiva tomiști francezi de vază al căror nume Îmi scapă (Maritain?), și o sumedenie de literați, mai cu seamă francezi. Abe Ravelstein, pe atunci un tânăr membru al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
lume nu e cu adevărat un eveniment atâta timp cât nu e Înregistrat, apreciat și certificat de Paris. Totuși, frumoasele zile de altădată apuseseră. Țarinele și regii nu‑și mai importau poeții sau filozofii de la Paris. Când străini de talia lui Ravelstein conferențiau În fața unei audiențe franceze despre Rousseau, aula universitară era Înțesată. S‑ar fi spus că geniul era Încă bine primit În Franța. Dar foarte puțini intelectuali francezi se bucurau de aprecierea lui Ravelstein. El nu se sinchisea de nebunescul curent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
prezență era ciudat semnificativă. Pargiter se număra printre prieteni mei apropiați. Prin mine citise faimoasa carte a lui Abe, asistase la prelegerile lui publice și participase la unele dintre seminariile noastre reunite. Aprecia mult părerile și glumele lui Ravelstein. Când conferenția la universitate, Ravelstein, având În spate o pancartă mare pe care scria „Fumatul interzis”, Își aprindea o țigară cu bricheta Dunhill și declara: - Celor care pleacă pentru că detestă fumatul mai mult decât iubesc ideile nu li se va simți lipsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
felul de a mânca, de a bea, de a se bărbieri, de a se Îmbrăca, de a‑și hărțui jucăuș studenții. Dar toate astea nu alcătuiesc decât istoria lui naturală. Unii Îl vedeau ca pe un excentric, pervers - rânjind, fumând, conferențiind, copleșitor, nerăbdător, dar pentru mine a fost un om strălucit și fermecător. Mereu gata să submineze științele sociale și alte specialități universitare. Era condamnat să moară din cauza vieții sale sexuale dezordonate. În legătură cu acest aspect a fost total sincer față de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]