6,839 matches
-
poate spune că au avut ceea ce Mariana Marin numea "curajul de a lucra la rădăcina Răului", de a rămâne cu o uimitoare consecvență și cu o încrâncenare sufocantă într-un spațiu al delimitărilor etice, unde "cucerirea de sine" recurge la confesiunea denunțătoare și la nemiloasa autoscopie. Poezia Marianei Marin este oglinda unei conștiințe neconcesive, care, puse în dificultate de asaltul necruțător al istoriei (individuale și colective), secretează, spre a se apăra, roiuri de imagini disperat-patetice. Este la mijloc acea stare de
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
articulate, furnizate de studiul Istoria vieții private, coordonat de Aries Phillipe și Duby Georges. Astfel, salonul, ca spațiu care găzduiește disputele din "societatea privilegiaților", este orizontul de contact dintre public și privat; camera este simbolul vieții intime, un spațiu al confesiunii; loja este o extensiune a salonului. "Spațiul salonului își găsește o prelungire ce pare paradoxală, deoarece este vorba de un loc public, care este tratat însă ca un spațiu privat: această prelungire este loja, la teatru sau la Operă. (...) Loja
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
nu sunt îngăduite. Cititorul e provocat să descopere adevărul din minciună sau din iluzie: lucru care poate fi pasionant în cazul unei povestiri bine conduse. Naratorul din Remember e, cum am spus, creditabil "pînă la proba contrarie" chiar și în confesiunea lui inaugurală că-i este greu să distingă între realitate și vis; el ne asigură totuși că poate face această distincție, că amintirea pe care o va povesti e destul de recentă, au trecut de la întîmplare "numai șapte ani", și suntem
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
personajele total necunoscute cititorului mediu din România este posibil ca ele să nu fie pe gustul tuturor. Mai ales că acoperă 2/3 din carte. În mod sigur apariția acestei cărți nu va bucura pe toată lumea. Dezarmant de sincer în confesiunile sale, memorialistul nu ezită să arate cu degetul unele cucoane "răle de muscă" din propria sa familie sau să denunțe afinitățile (ce se doreau tăinuite) dintre fostul și actualul președinte Ion Iliescu și fostul președinte al PNL, Radu Câmpeanu. Nici
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
însuși pentru a scăpa de demonii lumii, dar unde nu reușește să scape de demoni proprii. Singur în mijlocul unui decor fabulos, Thiérrée pune în mișcare toate mașinăriile teatrale, care dau naștere unei lumi fermecate. Zic criticii: Frumos și tulburător precum confesiunea unui om singur în inima vieții.- Le Monde Singur pe scenă, James Thierrée ține sală cu sufletul la gură prin vechea magie a spectacolului complet.- Le Figaro James Thiérrée, este incarnarea iluziei, inventatorul unui teatru oniric, fizic, animal. Burlesc și
Teatru, magie, dans și nebunie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82508_a_83833]
-
dacă ne-am rezolva problemele de ordin psihologic, nu am mai simți nevoia nici de recompense alimentare, nici de zahar în exces, și nici nu am transmite mai departe “anomaliile” noastre copiilor noștri. Acestea fiind spuse, poate că după aceasta confesiune a unei persoane obeze, data viitoare când veți întâlni o persoană supraponderala, vă veți gândi să o acceptați așa cum este în loc să o judecați, ajutand-o astfel să se accepte la rândul ei și să se iubească și să se prețuiască
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
cu texte asemănătoare de înșelători. cred că ăștia iau lista cu cei care au firme sau ceva de genul ăsta. m-am uitat mai demult pe site-ul tău la o emisiune TVR pe vimeo. colega ta a făcut o confesiune cu dormitul. și citind relatarea ta, poveștile s-au combinat, iar poza asta mi s-a părut relevanță: http://twitpic.com/rg9mx ce imaginație...ai plantat până la urmă cu nitoiu și caragea... brilliant Din păcate, mai grav e când nu
Telegraf by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82673_a_83998]
-
este construit, în fond, în jurul unei enigme, aceea a prezenței absentului, enigmă comună imaginației și memoriei: o ființă a fost odată prezentă, a fost absentă, a revenit. Oscilând între tentația înregistrării realului prezent și aceea a resuscitării realului trecut, această confesiune de o sinceritate absolută (și de aceea, poate, greu sesizabilă), reușește în cele din urmă să dea o nouă viață - fie ea și una fantomatică - inflexiunilor unor voci pierdute. Emanație stranie a realului trecut, mărturisirea poetului provoacă vibrații ascunse care
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
Stimulată de prețuirea și afecțiunea pe care i-a dovedit-o o cunoscută editoare, Dina Georgescu a trăit înaintea sfârșitului o miraculoasă renaștere. A scris o seamă de articole despre volume recent tipărite și a tradus o bună parte din confesiunea lui Alain Malraux Le pčre introuvable. Părea că, fulgerător, destinul ei luase un alt curs. Pe Dina Georgescu am condus-o pe ultimul drum într-o zi înfrigurată de ianuarie, când cel care oficia despărțirea, auzind că defuncta fusese o
Dina Georgescu, finalul by B. Elvin () [Corola-journal/Imaginative/10922_a_12247]
-
și pe la casa în care copilărise. Zis și făcut. Din acest moment începe acțiunea romanului, surprizele ținându-se lanț. Astfel, Ștefan Itu va recunoaște în noua locatară pe Sanda, fosta lui colegă de liceu de care fusese îndrăgostit fără speranță, confesiunea ei târzie confirmându-i firea egocentrică și bilanțul aventuros al unei eredități. Se conturează deci romanul de familie în care Paul Eugen Banciu și-a mai încercat talentul, cu rezultate notabile (vezi romanele Remora, 1998, și Marii fericiți, 2000). Fapt
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
livrescă. Capitole paralele și totuși interferente cu romanul de dragoste și ieșire din marasm a contemplativului Ștefan aduc în scenă încă trei cupluri: Wolfi-Slavița, Wolfi-Sanda, Magda-Ștefan, personajele feminine reușind să întrupeze o tipologie credibilă. Slavița, de pildă, agrează idila și confesiunea telematică, fiind ea dezamăgită de perversiunea realului și năzuind, pe cale de consecință, spre virtual și castitate, spre o relație onirică asexuată. Sanda, în schimb, este femeia coaptă și divorțată, care vrea să-și trăiască plenar și cu orice preț viața
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
adversar al "formulelor fericite". Anii petrecuți în Franța pentru pregătirea doctoratului în Drept adaugă un definitiv accent european culturii sale, oricum de mare complexitate și acuratețe. Între nebuloasele polemice stîrnite de apariția romanului De două mii de ani, compus în stilul confesiunii totale după model Gide, se detașează vocile libere de prejudecăți ale lui Șerban Cioculescu și Pompiliu Constantinescu, critici preocupați doar de realizarea estetică a prea sincerei "descărcări personale". Cel din urmă surprinde perfect cadrul și îl expune cu înțelegere: "Cazul
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
Dumitriu, deși acest lucru se știa încă de pe atunci în mediul literar. Pavel }ugui ar trebui să dezvăluie secretul acestei tăceri, pe care susține că îl deține de la Henriette Yvonne Stahl, dacă nu cumva el a și fost divulgat în confesiunile testamentare ale scriitoarei: această extraordinară traducere a fost iscălită de Dumitriu, "ca să poată fi încasați banii" care au fost apoi "înmînați, toți, lui Ion Vinea. Spun toți banii, pentru că au existat voci clevetitoare și neștiutoare care vorbeau că Petru Dumitriu
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
Chiar Ion venea la noi și ne ruga insistent să tăinuim suma încasată, ca să facă ce vrea cu ea, fără a ști soția lui". Cine a citit cu atenție anumite pasaje din Lunatecii, ca și altele din romanele postbelice și confesiunile Henriettei Yvonne Stahl, își dă seama că prozatoarea spune adevărul: Ion Vinea fantaza cu multă ușurință și, cel mai adesea, în chip năstrușnic. E timpul să mă reîntorc la "autodafeul" lui Vinea. Cum am spus, cred că e legat de
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
mult cu cît Ioana își împarte de fapt istorisirea cu alte cîteva personaje, cărora Ťle dă cuvîntulť fie într-o manieră directă, cum procedează reproducînd mai multe scrisori primite de la Iustin, soțul ei, fie indirect, refăcîndu-le ea spusele - replici, explicații, confesiuni, reflecții. Așa se și explică de ce, cu excepția corespondenței de la Iustin, romanul este unitar, omogen stilistic, un roman pe o singură voce, vocea Ioanei. Nefiind scriitoare de profesie, ci translatoare, ea nu avea cum fi preocupată de respectarea individualității stilistice a
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
într-o bună zi, toată minciuna se va risipi, mesajul de adio romanesc transmis Europei indiferente și paginile scrise noaptea în caiete, cu translarea unor personaje (Moșul, Napocos, Limpi, Sommer, Tutilă I, Tutilă II...) din spațiul ficțiunii în cel al confesiunii: toate aceste fragmente de viață și de literatură se completează și se contopesc, la temperatura înaltă a spiritului. În prezentul trist al redactării, scrisorilor și operelor de sertar le rămâne șansa de a fi citite, peste umărul autorului și al
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
Soția mea mă definește, ea fiind o deșteaptă ŤGaițăť olteancă, eu transcriu părerea ei despre mine: ŤAi fi, îmi spune Lizi, un fel de scriitor nenorocit ce debutezi mereu (fără succes), un socialist fără ideologie și program, un creștin fără confesiune, un filosof fără �sistemă' și memorie, un semicetățean tolerat, transilvan refuzat la Cluj, dar neasimilat în Oltenia, un biet român austro-ungar, un filorus antistalinist, un biet comunist contemporan cu fluturii și cu Iosif din Arimatheia, un estetician est-ethic, un liberal
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
sa poetică, remarcăm că în urma unei experiențe intelectuale și a unei bogate creații artistice, poeta se află în perioada de maturitate spirituală și a expresiei poetice care și-au pus o puternică amprenta lirică pe creația sa. Poeziile sale sunt confesiuni prin rememorare. Chiar dacă se nasc din propriile trăiri, ele depășesc caracterul personal, căci în ele ne regăsim fiecare din noi. În versurile în care Domnița Neaga rememorează clipele când a ars pe rugul iubirii, asemenea ei, cuprinși de fiorul celei
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
situații în care alții s-ar feri să spună adevărul • înțelegere reciprocă • compasiune mutuală • încredere reciprocă • putința indivizilor de a se adresa unul altuia pentru suport, ajutor în situații de cumpănă • bucurie de prezența celeilalte persoane • putința de a face confesiuni celuilalt, fără teamă de reprobare Comparativ, între relațiile personale, prietenia presupune o mai mare deschidere și afinitate decât asociația și cunoștința, iar între acestea trei există continuitate.” Și atunci vin din nou și mă întreb... este constructiv ca după o
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380729_a_382058]
-
așadar, arăta altfel decât restul anului pe care îl „încorona“. Solitar și respins de mulți (chiar de membri ai propriei familii), regele a continuat tradiția Crăciunului cu aceeași pricepere cu a înaintașilor lui. Primul rege născut pe pământ românesc, în confesiunea ortodoxă, Carol al II-lea era un excepțional cunoscător al tradițiilor noastre populare și un perfect vobitor al limbii literare române. De asemenea, Curtea Regală din vremea sa era organizată cu pedanterie, cu grija detaliului, cu infinit orgoliu și cu
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
izbînzi spirituale. Victimă a holocaustului, a trăit direct infernul lagărelor naziste, scăpat ca prin minune - singurul, de altfel, din familia sa - și socotind această întîmplare drept miracolul celei de-a doua nașteri s-a convertit la creștinism și a îmbrățișat confesiunea catolică, a crezut, apoi, pentru o clipă, în pseudomesianismul comunismului incipient pentru ca, nu după multă vreme, dezamăgit și revoltat să se retragă în atelier, în singura sa lume adevărată, aceea a închipuirii și a visului neîntrerupt. între timp a făcut
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]
-
vor crede că este vorba doar de o meșteșugită modestie, ceea ce-i fals, pentru că eu nu am fost modest niciodată. Eu, dimpotrivă, pretind că sînt unul dintre cei mai mari poeți care au existat vreodată..." Dosariada Cronicarul n-a comentat confesiunea lui Sorin Antohi, atunci cînd a apărut în Cotidianul și în 22. I s-a părut o mărturisire cam tîrzie (,acum, că i-au luat foc pantalonii", spunea cineva), dar, nu-i așa, mai bine mai tîrziu decît niciodată (,numai
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
în Zodia scafandrului Zare Popescu își capătă profilul de personaj tradițional. Relațiile sale cu textul sunt clasice. Ar fi un personaj și atât dacă nu i-am ști istoria romanescă zbuciumată. În general, acest roman autobiografic folosește rețete consacrate de confesiune (jurnalul, metatexte cu efect lămuritor, și nu ambiguizant). Primul, Zare Popescu, schimbă perspectiva acestui tip de biografism - el atrage atenția că experimentul nu a dispărut, ci s-a transformat în sondare calculată, cu arme tradiționale." (pp. 100-101). Acesta fiind nivelul
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
scriitori, turnători dovediți, se dădeau ca prieteni ai mei, asupra soției mele se făceau presiuni de la Securitate pentru a mă da în gît, ca informatoare, sau pentru a mă convinge să intru și eu în rîndul naratorilor la instituția literaturii confesiunilor sub pseudonim.
Turnătorie tîrzie,dar de neiertat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10300_a_11625]
-
ușor, imperceptibil deraiată, sînt de găsit aici. Un decor de griuri tînjind la culori tari, și la precizia de-altădată a conturilor care, îmbătrînind, se lasă. Ceea ce, oricît te-ai fi îndepărtat, citind, de manierisme delicate, ca acest început de confesiune - "Mi-e veche inima: un menuet/ închis în ceasul unei jucării", sau ca despărțirile îngînate piano: Cînd voi pleaca, - povestea-i la ultimele file, - / voi ține minte-odaia și pianul de eben/ și fruntea ta-nclinată prin moartea unei zile/ pe
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]