1,131 matches
-
trebuie făcut pentru a evita păcatul de moarte, arată că are „o mentalitate de sclav” și că nu se va putea bucura niciodată de libertate, pentru că Evanghelia încă nu a devenit modul său autentic de a trăi. În acest sens, confesorul va conduce procesul dialogic cu intenția de a-i arăta penitentului că este necesar să persevereze în căutarea înțelegerii mai profunde a vieții sale religioase și morale spre împlinirea voinței divine. În al doilea rând, confesorul poate să îl ajute
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trăi. În acest sens, confesorul va conduce procesul dialogic cu intenția de a-i arăta penitentului că este necesar să persevereze în căutarea înțelegerii mai profunde a vieții sale religioase și morale spre împlinirea voinței divine. În al doilea rând, confesorul poate să îl ajute pe penitent să înțeleagă valoarea unui adevărat discernământ, prin care să poată distinge între ceea ce este bine și ceea ce este rău. El este învățat să se deprindă să evalueze corespunzător calitatea morală a actelor sale și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ceea ce este bine și ceea ce este rău. El este învățat să se deprindă să evalueze corespunzător calitatea morală a actelor sale și să își formeze în viitor un mod corect de a-și judeca propriile fapte. În al treilea rând, confesorul îl poate conștientiza pe penitent că vina, pe care el o simte pentru păcatul comis, nu este doar o vină trăită față de Dumnezeu, ci și față de întreaga comunitate eclezială. Legătura dintre viața credinciosului singular și viața comunității din care face
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu. Este necesar însă ca, prin acest dialog, să nu se divagheze, prin modalitate și tematică, spre zone în care se poate greși. 2.7 Pericole ale unui dialog greșit Există riscul ca în celebrarea sacramentului reconcilierii, între penitent și confesor să se deruleze un dialog incorect, pentru că atât confesorul, cât și penitentul se pot folosi în mod greșit de el. Uneori, acest lucru se întâmplă conștient, alteori, inconștient; uneori, este intenționat, alteori, din ignoranță. Depinde de context și de atenția
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nu se divagheze, prin modalitate și tematică, spre zone în care se poate greși. 2.7 Pericole ale unui dialog greșit Există riscul ca în celebrarea sacramentului reconcilierii, între penitent și confesor să se deruleze un dialog incorect, pentru că atât confesorul, cât și penitentul se pot folosi în mod greșit de el. Uneori, acest lucru se întâmplă conștient, alteori, inconștient; uneori, este intenționat, alteori, din ignoranță. Depinde de context și de atenția celor doi în a respecta structura și regulile cerute
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și de atenția celor doi în a respecta structura și regulile cerute de celebrarea sacramentului. Și chiar dacă se urmăresc regulile unei relaționări eficace și ale unui dialog sincer, rămâne prezent și riscul căderii în anumite „capcane”. Atât penitentul, cât și confesorul, pot manifesta atitudini necorespunzătoare celebrării: afișarea din partea unuia a unui comportament pasiv sau dependent afectiv față de celălalt, încercarea unuia de a-l domina pe celălalt, abordarea cu superficialitate a momentului, sau etalarea de atitudini ambigue. Este posibil ca, datorită schimbărilor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
perioadă, mai ales în etapa postconciliară, cu privire la implicarea laicilor în Biserică și cu privire la noile posibilități pastorale, să se înțeleagă în mod greșit raportul dintre preot și laic în general. Acest lucru duce uneori și spre construirea eronată a raportului dintre confesor și penitent. Ideea unei relații penitent-confesor cu aspect mai mult prietenesc poate fi riscantă și poate deveni nepotrivită cu celebrarea sacramentului. Se poate întâmpla ca, în loc de dialog, între confesor și penitent să se desfășoare doar o simplă conversație sau o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Acest lucru duce uneori și spre construirea eronată a raportului dintre confesor și penitent. Ideea unei relații penitent-confesor cu aspect mai mult prietenesc poate fi riscantă și poate deveni nepotrivită cu celebrarea sacramentului. Se poate întâmpla ca, în loc de dialog, între confesor și penitent să se desfășoare doar o simplă conversație sau o discuție generică, cu o anumită încărcătură și împărtășire afectivă, ignorându-se oferirea unui ajutor spiritual, specific sacramentului. Un alt pericol este acela de a aborda sacramentul reconcilierii doar prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care le-ar avea penitentul. Aceasta atacă în mod direct scopul reconcilierii sacramentale; se crede că numai datorită „colocvialității” sacramentului, este importantă spovada și nu pentru adevărata sa semnificație. Ea este adesea considerată „bună” doar dacă penitentul găsește în persoana confesorului un sprijin intimist și sentimental, lucru ce este, evident, eronat. Prin aceasta se ignoră menirea adevărată a dialogului dintre penitent și confesor. Or, dialogul este justificat numai de motive clare: fie este o nevoie a penitentului, mai ales atunci când riscă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
spovada și nu pentru adevărata sa semnificație. Ea este adesea considerată „bună” doar dacă penitentul găsește în persoana confesorului un sprijin intimist și sentimental, lucru ce este, evident, eronat. Prin aceasta se ignoră menirea adevărată a dialogului dintre penitent și confesor. Or, dialogul este justificat numai de motive clare: fie este o nevoie a penitentului, mai ales atunci când riscă să greșească în ceea ce privește evaluarea actelor proprii sau a modalității de sfințire, fie este o exigență a confesorului, mai ales atunci când nu este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a dialogului dintre penitent și confesor. Or, dialogul este justificat numai de motive clare: fie este o nevoie a penitentului, mai ales atunci când riscă să greșească în ceea ce privește evaluarea actelor proprii sau a modalității de sfințire, fie este o exigență a confesorului, mai ales atunci când nu este sigur de dispoziția penitentului. Prin mărturisire și prin dialog, penitentul supune propria sa experiență, propriile sale acțiuni, comportamentul său și atitudinea sa judecății lui Dumnezeu și a Bisericii, care se materializează prin persoana confesorului. Penitentul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a confesorului, mai ales atunci când nu este sigur de dispoziția penitentului. Prin mărturisire și prin dialog, penitentul supune propria sa experiență, propriile sale acțiuni, comportamentul său și atitudinea sa judecății lui Dumnezeu și a Bisericii, care se materializează prin persoana confesorului. Penitentul poate fi condiționat în mărturisirea sa și de anumite limite sau carențe ce îi caracterizează personalitatea, așa cum sunt: timiditatea, superficialitatea, sensibilitatea excesivă, introversiunea, lipsa motivațiilor adevărate, stimă de sine scăzută sau construită greșit, așteptări deformate cu privire la confesor, etc. La
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prin persoana confesorului. Penitentul poate fi condiționat în mărturisirea sa și de anumite limite sau carențe ce îi caracterizează personalitatea, așa cum sunt: timiditatea, superficialitatea, sensibilitatea excesivă, introversiunea, lipsa motivațiilor adevărate, stimă de sine scăzută sau construită greșit, așteptări deformate cu privire la confesor, etc. La rândul său, confesorul poate obstacula formarea unui dialog corect cu penitentul, prin greșelile pe care el însuși este susceptibil să le facă: - graba nejustificată, care poate împiedica penitentul să facă o mărturisire integrală, sau prin care îl poate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fi condiționat în mărturisirea sa și de anumite limite sau carențe ce îi caracterizează personalitatea, așa cum sunt: timiditatea, superficialitatea, sensibilitatea excesivă, introversiunea, lipsa motivațiilor adevărate, stimă de sine scăzută sau construită greșit, așteptări deformate cu privire la confesor, etc. La rândul său, confesorul poate obstacula formarea unui dialog corect cu penitentul, prin greșelile pe care el însuși este susceptibil să le facă: - graba nejustificată, care poate împiedica penitentul să facă o mărturisire integrală, sau prin care îl poate lăsa pe acesta în neclaritate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sau în ignoranță cu privire la păcate; - ritualismul exagerat, răceala, generalizarea, așteptările nepotrivite, atitudinea de plictiseală, care pot crea în penitent sentimentul că este tratat ca un „număr”, ca un obiect, nemaifiind convins de autenticitatea mesajului primit prin dialog; - oboseala reală a confesorului, care poate face ca momentul reconcilierii să nu fie trăit cu implicarea cuvenită din partea sa, sau a penitentului; - atitudinea dură, care poate naște în sufletul penitentului o teamă de a-și deschide sufletul și de a-și mărturisi păcatele înaintea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care poate face ca momentul reconcilierii să nu fie trăit cu implicarea cuvenită din partea sa, sau a penitentului; - atitudinea dură, care poate naște în sufletul penitentului o teamă de a-și deschide sufletul și de a-și mărturisi păcatele înaintea confesorului; - blândețea excesivă și greșită, nefondată pe învățăturile lui Cristos, ci pe teama de a nu „supăra” penitentul, care face să se creeze în inima penitentului o concepție greșită despre sacramentul reconcilierii, fiind tentat de un anumit grad de permisivitate față de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fiind tentat de un anumit grad de permisivitate față de indicațiile morale pe care preotul i le-ar oferi; - permisiunea ca penitentul să vorbească despre orice și oricum în momentul mărturisirii, care poate induce în mod fals ideea unei psihoterapii. Deși confesorul trebuie să îl asculte cu atenție pe penitent, el poate să îl și întrerupă în momentul în care divaghează de la actul mărturisirii și vorbește despre alte lucruri nesemnificative. Niciun confesor nu poate să dialogheze cu penitentul sau să îi pună
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care poate induce în mod fals ideea unei psihoterapii. Deși confesorul trebuie să îl asculte cu atenție pe penitent, el poate să îl și întrerupă în momentul în care divaghează de la actul mărturisirii și vorbește despre alte lucruri nesemnificative. Niciun confesor nu poate să dialogheze cu penitentul sau să îi pună întrebări, dacă penitentul însuși nu dorește acest lucru și dacă nu dorește sincer să găsească calea adevărată prin care să poată să crească. Întreg dialogul sacramental trebuie trăit la lumina
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dorește acest lucru și dacă nu dorește sincer să găsească calea adevărată prin care să poată să crească. Întreg dialogul sacramental trebuie trăit la lumina Duhului Sfânt, cel care mișcă inimile și inspiră gândurile, atât ale penitentului cât și ale confesorului, dar care respectă libertatea amândurora. Un lucru particular, care poate denatura dialogul sacramental, este vestimentația neadecvată a confesorului și lipsa reverendei în momentul celebrării reconcilierii. Purtarea reverendei și a stolei în confesional este o cerință pe care Biserica o exprimă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Întreg dialogul sacramental trebuie trăit la lumina Duhului Sfânt, cel care mișcă inimile și inspiră gândurile, atât ale penitentului cât și ale confesorului, dar care respectă libertatea amândurora. Un lucru particular, care poate denatura dialogul sacramental, este vestimentația neadecvată a confesorului și lipsa reverendei în momentul celebrării reconcilierii. Purtarea reverendei și a stolei în confesional este o cerință pe care Biserica o exprimă în mod decis, reamintind prin aceasta că, în celebrările liturgice, confesorul acționează în persoana lui Cristos. Acest aspect
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
denatura dialogul sacramental, este vestimentația neadecvată a confesorului și lipsa reverendei în momentul celebrării reconcilierii. Purtarea reverendei și a stolei în confesional este o cerință pe care Biserica o exprimă în mod decis, reamintind prin aceasta că, în celebrările liturgice, confesorul acționează în persoana lui Cristos. Acest aspect este și în favoarea penitentului, pentru că i se confirmă în mod nonverbal că el se află în fața unui slujitor al Bisericii, lucru ce îi inspiră o încredere mai mare în a-și mărturisi păcatele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
că el se află în fața unui slujitor al Bisericii, lucru ce îi inspiră o încredere mai mare în a-și mărturisi păcatele înaintea acestuia. Dialogul sacramental are șanse să fie mai profund și să fie împlinit cu o calitate deosebită. Confesorul va încerca, așadar, să evite orice eroare și să nu denatureze acțiunea lui Dumnezeu, Ființa cu care penitentul vrea să intre în dialog. Fiind un dialog secret, într-un ambient discret, acest moment este profund și bogat, pentru că penitentul percepe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
încerca, așadar, să evite orice eroare și să nu denatureze acțiunea lui Dumnezeu, Ființa cu care penitentul vrea să intre în dialog. Fiind un dialog secret, într-un ambient discret, acest moment este profund și bogat, pentru că penitentul percepe cuvintele confesorului ca venind din partea lui Dumnezeu. Aceasta face ca dialogul sacramental să fie fructuos și să sădească în inima penitentului speranța unei vieți noi, lucru care se împlinește urmărind o anumită structură și procesualitate, așa cum este indicat de Ritualul Penitenței. 3
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
face ca dialogul sacramental să fie fructuos și să sădească în inima penitentului speranța unei vieți noi, lucru care se împlinește urmărind o anumită structură și procesualitate, așa cum este indicat de Ritualul Penitenței. 3. Structura sacramentului reconcilierii și procesualitatea dialogului confesor - penitent Dialogul dintre confesor și penitent, deși este sincer și flexibil, nu este deloc un dialog dezorganizat. Atât confesorul, cât și penitentul urmăresc o anumită structură clară, elaborată și stabilită de Biserică. În anul 1973, a fost promulgat Ritualul Penitenței
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să fie fructuos și să sădească în inima penitentului speranța unei vieți noi, lucru care se împlinește urmărind o anumită structură și procesualitate, așa cum este indicat de Ritualul Penitenței. 3. Structura sacramentului reconcilierii și procesualitatea dialogului confesor - penitent Dialogul dintre confesor și penitent, deși este sincer și flexibil, nu este deloc un dialog dezorganizat. Atât confesorul, cât și penitentul urmăresc o anumită structură clară, elaborată și stabilită de Biserică. În anul 1973, a fost promulgat Ritualul Penitenței (în latină, Ordo Paenitentiae
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]