1,143 matches
-
de la Viena (1815) și debutul primului război mondial (1914) -, Marile Puteri au reușit în general să găsească modalitățile de a păstra securitatea internațională. Conflictele din această perioadă au fost mai degrabă limitate, atât în distrugeri, cât și în consecințe politice. Conflagrația generalizată din 1914-1918 a produs, în schimb, un număr imens de victime, pagube greu de cuantificat și schimbări majore la nivelul sistemului internațional. „Marele Război” a reprezentat, din acest punct de vedere, sfârșitul unei epoci și limitele mecanismelor folosite până
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
celui din care lumea abia scăpase. Printre alte măsuri, statele învingătoare au hotărât crearea Societății Națiunilor, organism în al cărui document fondator apăreau în mod explicit principiile securității colective. În ciuda câtorva succese, Liga a eșuat în efortul de a preveni conflagrația din 1939-1945, mai mulți factori contribuind la acest fapt: Mari Puteri precum Statele Unite și Uniunea Sovietică nu făceau parte din sistem; state revizioniste precum Japonia, Italia sau Germania au rămas nepedepsite în acțiunile lor expansioniste; statele membre, mai ales principalii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
De ce au loc războaie?” poate genera o întreagă panoplie de explicații. În timp ce istoricii tind să favorizeze o abordare descriptivă, concentrându-se pe cauzele specifice directe care au declanșat războiul - de pildă, asasinarea în 1914 a arhiducelui Ferdinand în cazul primei conflagrații mondiale -, politologii preferă perspective mai generale cu privire la cauzele războaielor, care s-ar aplica la o varietate de situații și contexte, cum ar fi modificarea balanței de putere pe continentul european (Goldstein, 1999, pp. 193-194). Fără a confirma sau infirma veridicitatea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Japonia - gândirea strategică americană considera arma nucleară un tip de armă convențională cu o putere de distrugere mult mai mare. Guvernul Statelor Unite inițiază Proiectul Manhattan, cu singurul și declaratul scop de a produce o armă care să le permită câștigarea conflagrației în care se implicaseră din 7 decembrie 1941. La început, s-a dorit crearea unei arme cu o putere de distrugere mult mai mare decât cea a armelor disponibile deja statelor beligerante. Așa s-au realizat planurile celor două categorii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
război mondial (1939-1945), care culminează cu încheierea „războiului rece” (1989-1990). Cât privește limitele spațiale, termenul mondial se referă inițial la Europa de Vest, ale cărei model și principii politice, economice și militare de organizare se extind gradual la scară globală. Cele două conflagrații mondiale și procesul de decolonizare lansat ulterior în Africa și Asia desăvârșesc procesul de expansiune a ordinii de origine europeană, conferindu-i acesteia un caracter global. Cu siguranță, inițial, ordinea europeană are ca limită spațială o dimensiune regională - Europa -, aceasta
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mici, prin care oferă garanții de securitate și își asumă obligația de a interveni în caz de război cu blocul opus. Ambele blocuri sunt angajate într-o competiție acerbă pentru supremația comercială și navală, care în final degenerează într-o conflagrație generalizată care implică cele două alianțe militare (Holsti, 1992, pp. 28-35). Un precedent mai recent de ordine bipolară poate servi perioada „războiului rece” (1945-1990), în care Statele Unite și Uniunea Sovietică - ultima compensând inferioritatea economică prin paritate nucleară - în ciuda rivalităților, au
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
al XIX-lea și Încheierea Primului Război Mondial, chiar dacă Între 1914 și 1918 mișcările de populație au fost determinate de considerente care nu aveau numaidecît o legătură cu stabilirea În alte zone geografice. Al doilea val de emigrare a Început după Încheierea conflagrației din 1914-1918. „Răsboiul, notau Șerban Drutzu și Andrei Popovici, a avut un efect stăvilitor asupra emigrărei, pentru că cifrele din 1921 indică o scădere a procentului lucrătorilor fără ocupație, așadar a plugarului emigrant, la aproximativ 39%”. „După sfîrșitul marelui război, mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o problemă, Înainte de a Încerca să stabilim caracteristicile emigrației. „Emigrările din Europa de Est și Uniunea Sovietică către Statele Unite după al Doilea Război Mondial - observa un specialist al temei - au debutat În anul 1945, În urma restructurărilor majore, teritoriale și demografice, aduse de conflagrație și ca o consecință a participării directe a SUA la rezolvarea problemei internaționale a persoanelor strămutate În anii războiului (The Displaced Persons)”. Instaurarea prin forță a comunismului, după ocuparea României de armata rusă, a transformat-o Într-o țară predispusă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Comunist din România, 1930-1944”, ni se oferă o microistorie a acestei formațiuni politice În primele două decenii de existență. Se (re)afirmă că PCdR a fost o formațiune marginală În viața politică românească pînă la sfîrșitul celei de-a doua conflagrații mondiale. E definitoriu că practicile utilizate de partid În această perioadă aveau să determine inclusiv intervalul de aproape jumătate de veac În care s-a aflat la putere. Partidul a fost strict dependent de Moscova, avînd În vedere că era
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
prin cartele etc.). Societatea interbelică cu aspectele ei negative și pozițiile extreme este conturată prin două mărturii de sens contrar, să zicem, cele ale evreului și legionarului, amîndouă despre politica de discriminare pe motive antisemite. Perioada celei de a doua conflagrații mondiale ocupă un loc Însemnat, fiind parte din viața ostășească a multor intervievați. Relatarea campaniilor de război, prizonieratul, lăsarea la vatră, (re)integrarea În structurile de partid, armată și de Securitate dau seamă de un curs contorsionat al biografiei, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
p. 534. noastră economică [...]. Dimpotrivă, Rusia înfrântă însemnează redobândirea Basarabiei. E adevărat că frații noștri din Ardeal suferă, dar mai mult încă suferă cei din Basarabia și mai mult sunt amenințați în existența lor“. Curentul antantofil, mai puternic la începutul conflagrației, aducea argumente proprii, considerând războiul pornit de Austro-Ungaria ca „un război de negațiune a principiului naționalităților“. Trebuia să se țină seama de „instinctul maselor“, ce se manifesta cu acea putere elementară care aduce marile izbânzi sau provoacă marile catastrofe. Lozinca
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1917 și martie 1918, în cotidianul „România”, scos la Iași de Mihail Sadoveanu. Sunt gândurile unui intelectual modern, căruia evenimentele tragice nu-i întunecă dreapta judecată. Note disparate, așternute sub imperiul actualității, se transformă pe neștiute într-un eseu dedicat conflagrației mondiale, coerent, scris cu eleganță și înălțime a perspectivei, cu multe observații profunde. Dintr-o eventuală istorie a eseului nu vor putea lipsi nici Călătorul romantic (1938) sau Cartea prieteniei (1939). Glosele din primul volum încearcă să desprindă semnificațiile, mai
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
Demostene Botez ori despre literatura lui G. Topîrceanu, G. Marinescu realizează retrospectiva V. Alecsandri, poet liric, iar Paul I. Papadopol este autorul unei ample exegeze, Forma poeziei populare, în timp ce Corneliu Moldovanu îi evocă pe unii dintre confrații căzuți în prima conflagrație mondială, ca în articolul O lacrimă pentru un poet: Săulescu. Proză semnează Ioan Slavici (un fragment din Închisorile mele), Al. Lascarov-Moldovanu (Dragoș banditul), Carol Ardeleanu (Funcționarii), Al. Cazaban (Un drum la Snagov). Mihail Sorbul dă o parte din actul al
SAGETATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289429_a_290758]
-
Densusianu în Limba descântecelor, studiu apărut în anii ’30. Umanismul este termenul ce a definit în totalitate ființa în opera lui Al. Rosetti. Nu umanismul tocit și demonetizat prin aplicări calpe, ci acela care anima, la cumpăna anilor de după prima conflagrație, numeroase spirite europene și românești. De aici interesul - nu doar peisagistic - pentru Elada, căruia Al. Rosetti i-a închinat prima sa creație literară, expresie a unui liric nemărturisit, frânat în efuziunile sale de cenzura unei erudiții, ea însăși dozată cu
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
carte a lui S., romanul La poarta nr. 3, apare în 1961 și ilustrează mai toate poncifele realismului socialist. Autorul trasează evoluția protagonistului, Anghel Dușe, electrician la Uzinele Sinești, comunist în devenire în anii imediat următori celei de-a doua conflagrații mondiale: experiența închisorii, implicarea în viața sindicatelor, politica vremii ș.a.m.d. Personajele, mai toate schematice, întruchipează, totuși, o lume în schimbare, tulbure. Dacă teza nu ar fi atât de simplist urmărită, s-ar reține observația atentă, structurată prin acumulări
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
Averea societății se mărise, grație subvenției anuale, unui legat de 10 000 de lei al regelui Carol I, precum și cotizațiilor ori încasărilor provenite de la șezători literare și spectacole teatrale. Societatea inițiase comemorarea unor scriitori, ridicarea de monumente etc. Pe durata conflagrației mondiale activitatea S.S.R. diminuează. Președinți devin Duiliu Zamfirescu (1916) și Mihail Sadoveanu (1917-1919), ștafeta fiind preluată apoi de Mihail Dragomirescu (1919-1921). Sub conducerea lui, adunarea generală din 21 martie 1920 hotărăște excluderea scriitorilor „care se vor fi dovedit că au
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
medicina la Iași. Era căsătorit cu fiica folcloristului Moses Schwartzfeld, directorul ziarului „Egalitatea” (la care a colaborat în 1904-1905), iar poetului B. Fundoianu, care îi era nepot, i-a fost un adevărat îndrumător. Împământenit în 1913, ia parte la prima conflagrație mondială. În 1918, la puțin timp după întoarcerea din război, cu nervii zdruncinați, se sinucide, administrându-și o doză de morfină. S.-R. a publicat câteva cărți de poezie - Sărăcie (1897), Lirice (1898), Spini (1915) - și culegerea O toamnă la
STEUERMAN-RODION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289929_a_291258]
-
susținută de redactorul-șef, conține mici proze cu și despre ardeleni. Alte rubrici permanente: „Știri din Ungaria”, „Ellis Island”, „Munca și muncitorii”, „Ocolul Americii”, „Mica publicitate”. În timpul războiului paginile abundă în informații referitoare la front și problemele românești în conjunctura conflagrației, iar în 1917 se publică Lista scrisorilor din patria veche. Spațiul rezervat literaturii este acoperit cel mai adesea cu versuri și proză populară. În primul număr sunt reproduse poezii de Octavian Goga, apoi se includ în sumar, sporadic, versuri de
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
fost un proces previzibil, ireversibil și inevitabil, anunțat de decenii prin forța de nezdruncinat a faptelor. E de înțeles simpatia traducătoarei pentru Austro-Ungaria dar aceasta nu justifică o interpretare istorică abuzivă și nedreaptă. Oricum ar sta lucrurile, una dintre consecințele conflagrației mondiale a constat în principiul politic al autodeterminării națiunilor, dorit și impus de W. Wilson, președintele american în exercițiu. Acest principiu a favorizat națiunile din artificialul conglomerat etnic și politic reprezentat de Imperiul austro-ungar, care au primit dreptul (câștigat, de
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
pătrundă în întreaga țară, atrăgînd pe cei din cursul superior spre acest sport atît de compatibil cu tineretul școlar.”. Iată lotul acestei echipe: Dragomirescu, Middleton, Apostolescu, Breyer, Bărbulescu, Salay, Gebauer, Roman, Davila, Viereck, Enescu, Anton, Obody. Pe perioada celor două conflagrații mondiale, informațiile cu privire la subiectul acestui capitol lipsesc aproape cu desăvârșire. Trebuie totuși menționată echipa de fotbal a studenților ISEF. Totuși, după cel de-al doilea război mondial, prima informație în ceea ce privește jocul de fotbal în școlile noastre o reprezintă participarea echipei
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Macabre și viceversa (1915). În 1913 „Ziarul călătoriilor și al științelor populare” începe să îi publice „romanul astronomic” Un român în Lună, ce va fi tipărit în 1914. Participant la campania din Bulgaria și, cu gradul de căpitan, la prima conflagrație mondială, în timpul căreia este rănit, S. va transpune experiența în cărțile Spion (1925; Premiul Editurii Cartea Românească) și Cu Parlamentul în URSS (1916-1918) (1941). „Expert judiciar” în probleme de scriere, profesor la Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie (1925-1940), mai
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
falsele rădăcini ale celor trei capete” - aluzie neîndoielnică la Dan. 8,8, unde se vorbește de nimicirea celor trei regi potrivnici marelui tiran. Ultimul fragment important referitor la Nero‑tiran eshatologic (versurile 361‑370) relatează cucerirea Romei, preludiu al unei conflagrații universale. Nici un popor nu va fi cruțat. Sângele va umple râurile și se va revărsa peste câmpii. Cerul va scutura ploaie de foc. Flăcările se vor amesteca haotic „cu sângele, cu apa, cu noaptea, cu vijelia”. La capătul acestei regresii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
odată cu adăugarea anilor), reprezentanții elitelor sociale românești (trecerea timpului - care ar însemna aici consumarea secolului al XVIII-lea - face să sporească numărul testamentelor aparținând păturilor înstărite ale țăranilor, orășenilor bogați și clericilor), alcătuiau testamente grijulii când plecau la război (în conflagrațiile frecvente dispariția era cu putință) sau îi cuprindea teama de răufăcători ori de evoluțiile politice incerte, față de soarta patrimoniului și de traseul sufletelor lor după Marea Trecere. Arhivele noastre nu păstrează foarte multe astfel de documente (după datele cărora istoricii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cele „de cunoștință”, când studenții luau contact cu colegi de alte naționalități. S-a înființat și un cabinet de lectură, mai ales pentru presa curentă, care, prin ajutoare și donații, a ajuns să aibă abonamente la multe publicații. În preajma primei conflagrații mondiale biblioteca număra aproximativ trei mii de volume și peste o mie trei sute de fascicole de publicații periodice, societatea fiind abonată la treizeci și șase de gazete în limbile română, maghiară și germană. Un moment important îl constituie numirea profesorului
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
proces ocult pe care Dominic Matei, profesor de liceu la Piatra-Neamț, În noaptea de Înviere din 1938 (același 1938...), Îl suportă și descoperă fără vrere este ulterior extras din sensul său ocult și secret Într-unul direct exterior - dar camuflat: conflagrația atomică. O Însemnare din jurnalul secret al lui Dominic Matei (pattern care continuă tehnica lui Zerlendi, Înlocuind caracterele sanscrite cu un safe american) Începe și se termină astfel: „Nu sunt un clairvoyant, nici ocultist, și nu fac parte din nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]