392 matches
-
ales În școală - locul de frunte, deoarece istoria cuprinde toate la un loc: limba, cultura, tradițiile... oamenii, și cei de ieri, și cei de azi, dar și cei ce mâine vor veni” (Alexandru Odobescu) Învățătorul nu trebuie să fie un conformist, el trebuie să adopte strategii activ participative, care să pună copilul În situația de a lua anumite inițiative, de a pune Întrebări și de a propune soluții personale. El trebuie să țină seama de recomandările lui J.J Rousseau: “Apropie
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adriana Munteanu, Marieana Lucianu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93555]
-
pozitie activă pe piața muncii și valorizează puternic profesia; profesorii valorizează instrucția școlară, cultura și moralitatea. * Tipul de profesor: adolescenții Își doresc profesori Înțelegători, apropiați, deschiși la dialog, empatici, capabili să personalizeze relația pedagogică; profesorii Își doresc elevi linistiți și conformiști . că Nedreptatea profesorului: adolescenții doresc din partea profesorilor să aplice egalitatea de tratament În raport cu ceilalți colegi; când În aplicarerea sancțiunilor nu se respectă echitatea de tratament, avem de-a face cu o formă de violență psihologică din partea profesorului Împotriva elevilor. d
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
din nevoia de compensare în fața lucrurilor și a locurilor comune obscure, cât și din bucuria/nevoia de a fantaza. Unele texte sunt de proveniență bogumilică, dar au fost integrate într-un imaginar mai relaxat ideologic, pe alocuri chiar mai puțin conformist față de canon. În legendele și epistolele apocrife (Căderea îngerilor; Cuvânt despre viața și moartea lui Avram; Legenda despre Adam și Eva, despre Moise, Solomon, Ieremia, Cuvânt despre lemnul crucii etc.), în Evangheliile lui Iacob și Nicodim (toate aceastea cu privire la Vechiul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
potențialului creativ, ca titlu informativ, deoarece rezultatele cercetărilor sunt contradictorii: - primul născut și copiii unici beneficiază de mai multă încurajare și asistență educativă, ceea ce sugerează că ar fi mai creativi; - primul născut și copilul unic sunt mai puțini creativi, anxioși, conformiști; cu teamă de eșec și pasivi; - frații mijlocii ar fi creativi într-un mediu politic, deoarece știu să negocieze și să facă compromisuri. 5. Plasarea cât mai timpurie a copilului într-o formă de învățământ - este benefică pentru completarea educației
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
lor deformată contaminează și restul elevilor (chiar și pe cei creativi) care vor manifesta și ei o atitudine rezervată față de manifestările divergente ale colegilor. Profesorii în general (excepție fac profesorii creativiă agreează și promovează mai mult elevii foarte inteligenți (dar conformiști) decât pe cei foarte creativi (dar nonconformiști). A lăsa “potențialul creator” al persoanelor să se manifeste spontan este ineficient. V.V., Feier își exprimă părerea că sunt foarte dăunătoare pentru creativitate acei profesori care prezintă lecția ca pe un ansamblu “perfect
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
plate să fie mai eficiente, cei care vor să se autorealizeze implicându-se mai creator în sarcinile lor, în timp ce structurile piramidale s-ar putea asocia cu o eficiență scăzută, cei animați doar de nevoia de securitate fiind, în general, mai conformiști. O asemenea ipoteză trebuie însă verificată. Se pare că structurile ierarhice sunt folosite în situațiile în care deciziile ce trebuie luate angajează organizația într-o direcție deja acceptată de subordonați sau când decizia nu afectează semnificativ distribuția puterii, recompensei, controlului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
crearea moralului orientat spre producție, acordă atenție atât organizării formale, cât și celei informale; în comunicare are rol de conciliator, este realist, încearcă să găsească soluțiile aplicabile care dau satisfacții parțiale, nu totale; nu favorizează spiritul de creație, inovație, este conformist, face apel la reguli, la tradiții. e) Stilul de tip 9.9 se caracterizează prin interes mare atât pentru problemele umane, cât și pentru problemele producției. Conducătorul care practică acest stil obține participarea salariaților la exigențele producției asociindu‑i la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sta altminteri ar fi o dovadă de naivitate sau de nerealism. S-au propus mai multe grile de analiză. Să luăm mai Întâi paradigma funcționalistă și să studiem, În acest sens, tipologia expusă de Robert Merton În Elementele sale. Astfel, conformistul se mișcă Între limitele a ceea ce este recunoscut oficial și utilizează metode licite În acest scop, În vreme ce inovatorul Își propune obiective Încărcate de valoare din punct de vedere social, dar recurge la procedee, dacă nu condamnabile, cel puțin heterodoxe. Cât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reacțiilor celorlalți la aceste acțiuni. Prin urmare, deviantul este cel căruia i se aplică această etichetă, iar comportamentul deviant este cel pe care colectivitatea Îl etichetează ca atare. De fapt, avem de-a face cu o interacțiune Între marginali și conformiști. Din această perspectivă, pentru a Înțelege natura Însăși a acestui proces, este necesar să cunoaștem mai Întâi motivele care ne permit să explicăm de ce anumite persoane sunt desemnate astfel. Se Întâmplă uneori ca reprezentanții forțelor de ordine să impună definiția
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
referă analiza lor comparată (Austria, Marea Britanie, Olanda, R.F.G. și SUA) în cinci tipuri: Tipuri de participanți a) inactivii sînt cei care cel mult citesc despre politică în jurnale și sînt dispuși să semneze o petiție, dacă li se cere; b) conformiștii sînt cei care se angajează numai în forme convenționale de participare; c) reformiștii se angajează în forme convenționale de participare, dar repertoriul lor politic cuprinde și forme de protest, de-monstrații sau boicoturi; d) activiștii merg pînă la implicarea în forme
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
supun normei majoritare, fie ea și exagerată), pentru a argumenta convingător "cît de răspîndit" este procesul conformării în societate. De fapt, inițiatorul cercetărilor din domeniu, S. Asch, a vrut să sublinieze contrariul, și anume faptul că subiecții nu sînt deplin conformiști și, mai mult, majoritatea lor (2/3) judecă și evaluează corect stimulii din mediu, în pofida presiunii majorității numerice. Ne aflăm deci în fața unui tip de reinterpretare a rezultatelor originare, care ne îndeamnă să lecturăm cu mai multă precauție astfel de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
aplicată în cadrul ESS și în România, unde s au înregistrat următoarele rezultate convenționale, înfățișate în figura 5. Pentru eșantionul românesc, cele mai pregnante valori prețuite sînt, în ordine, tradiționalismul, securitatea, conformismul, universalismul, românii fiind europenii cei mai tradiționaliști și mai conformiști, alături de ruși, polonezi, bulgari, precum și de cetățenii din Republica Moldova. Pe de altă parte, în privința celorlalte categorii valorice supraordonate, atît în privința stimulării, cît și a hedonismului, românii se plasează, alături de acest cluster de țări, în zona cea mai precară a continentului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interdependența rezultă din obiective corelate negativ, apare conflictul. Cînd nu se poate însă proba nici o legătură între obiectivele personale și grupale, atunci se impune individualismul. Individualiștii sînt socializați în vederea autorealizării și a independenței, pe cînd colectiviștii sînt educați să fie conformiști și dependenți (Triandis, 1995). în ultimii ani s-au publicat foarte multe studii care examinează dinamici sociale prin grila de lectură a acestor patternuri culturale. De exemplu, Bornstein (1999, apud Triandis, Suh, 2002, p. 140) a realizat o serie de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
deschiderea față de experiențe și este asociată negativ cu agreabilitatea. Culturile naționale și europene "produc" indivizi sociologic majoritari caracterizați prin scoruri mari la deschiderea spre experiențe și mai antagoniști, iar cei din culturile asiatice și africane sînt predominant introvertiți, tradiționaliști și conformiști. Subiecții din culturile "occidentale" (Europa, America de Nord) au o distanță față de putere mai scăzută (conform modelului Hofstede, de exemplu, ei resping în mai mare măsură statutul și ierarhiile) și mai degrabă potențează individualismul (de exemplu, interesul propriu este superior interesului grupului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unor standarde înalte, stilul autoritar, asumarea riscului, spirit modern, independent, progresist, înclinat spre schimbare și evoluție, precum și voluntarismul, combativitatea, puterea de a învinge obstacolele erau și sunt caracteristici pe care le-am văzut la mama mea. Tatăl meu întruchipează spiritul conformist, conciliant, destul de rezistent la schimbare, sensibil, analitic-contemplativ și conservator-nostalgic, foarte atașat de modelul comunist de organizare a muncii și a societății, care prin comparație cu experimentele social-politice din tranziția românească îi dădeau sentimentul de stabilitate și echilibru. Foarte posibil ca
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
lansează pe piață. Astfel, renumitul analist al psihologiei kitschului, Abraham Moles (1976/1980, 162) susținea că moda poate fi definită ca "zona de inflexiune a densităților de repetare a gusturilor sau motivația cumpărării", adeziunea la curentele modei ilustrând un comportament conformist (Keep up with the Joneses!) și dorința de posesie a unor bunuri materiale deținute de indivizii poziționați superior în ierarhia socială. Pornind de la aceleași caracteristici definitorii, Morris B. Holbrook și Dixon Glenn (1985) afirmau că "moda reprezintă consumul public prin intermediul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
-0,09 -0,20* Egocentric 0,31** -0,08 0,16 -0,10 Sociabil 0,20 -0,19 0,03 0,02 Popular 0,31 -0,20* 0,13 -0,04 Supus 0,14 -0,11 0,05 -0,04 Conformist 0,25** -0,05 0,14 -0,12 Fotografiile care înfățișau persoane îmbrăcate lejer, comod, cu tendințe sport au fost caracterizate ca sincere, adaptabile, de încredere, temperate. Ținuta elegantă a corelat pozitiv cu atributele "inspirată", "sociabilă" și "grijulie" și negativ
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în afara lumii sensibile pentru a se cufunda în Unul; * misticul creștin simte că pentru el, Dumnezeul Iubirii se dezvăluie în Trinitate; datorită lui Cristos, a Cuvântului încarnat, el crede că omul, ca trup și suflet, se poate transfigura; * misticul non conformist caută trezirea la o realitate, adesea nedefinită, care însă îl depășește; individualist, el este câteodată consumator de droguri ca mijloc de a accede în Absolut, dar tot el poate fi obiectul unui delir mistic; în aceasta ultimă categorie se găsesc
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mă simțeam ca un pui căzut din cuib, tremurând din aripile abia pudrate cu puful credinței, iar pe Valeriu îl simțeam ca pe un vultur care plutește în înalt, trăgându-mă și pe mine după el. * Valeriu nu era un conformist. Spărgea formele cu cutezanța duhului, fără să sacrifice adevărul cu închipuiri personale, vinovate de călcarea hotărârilor canonice. În libertatea duhului său toate se includeau firesc în tiparul arhetipal al Hristosului, Om și Dumnezeu. Acest urcuș direct la Hristos, ca intrarea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
atâtea proveri, există și aceea de a nu ne putea ierta pe noi înșine. Cât suntem în cultură avem mereu un sens, avem un drum. Se întâmplă să ne afundăm în gânduri și să nu mai putem trăi obișnuit și conformist viața. Ce binecuvântare! Să ne putem retrage în lumea noastră sufletească și să ne regăsim cu pustiul și cu plinul nostru, cu tăcerile și cu strigătele noastre... Probabil că, treptat, nu ne vom mai considera un om printre oameni, ci
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
mai Întâi. În ciuda faptului că vânătoarea de dușmani ai poporului și socialismului continuă, În Basarabia aveau loc evenimente izvorâte din conștiință națională, inteligent și cu prudență concepute, desfășurarea lor fiind de regulă precedată sau succedată de slogane oratorice marxiste. Limbajul conformist, propriu unor moldoveni cu responsabilități oficiale, se impunea pe de o parte pentru a masca intenția reală, iar pe de altă parte pentru a conferi În ochii oficialităților o anumită credibilitate demersului național de care realizatorii erau sincer animați. Dintr-
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
cota de 7%. Restul norodului este compus din: misoneiști (conservatorii nativi, intransigenții, adversarii înnoirii de orice fel - 33%); filoneiști (promotorii schimbării cât mai frecvente și cu orice preț, activiștii, animatorii, tâmpiții cu inițiativă - 8%) și partea ce mai numeroasă - expectativii (conformiștii, centriștii, căldiceii - 52%). Unioniștii constructiviști pornesc de la un obiectiv strategic: readucerea acasă a teritoriilor naționale înstrăinate. Obiectivul strategic condiționează resursele și mijloacele tactice, iar acestea, la rândul lor, determină activitatea operativă. Nu importă că masele largi nu au obiective naționale
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
excluși puteau să scrie și dacă nu erau membri de partid: "Trebuie să le explicăm că și în Uniunea Sovietică sunt scriitori care nu sunt membri de partid ca [Ilya] Ehrenburg și alții"7. Vulnerabilizarea scriitorilor, chiar și a celor conformiști, și inducerea sentimentului de nesiguranță, erau parte a unei ample strategii de control și manipulare a conștiințelor. Mihai Ralea consemna mulțumit la finalul anchetei sale că "în comparație cu ceea ce se petrece în țările de democrație populară, scriitorii noștri sunt în mare
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
eseul său difuzat, în 1984, la postul de radio Europa Liberă coordonatele complicității intelectualilor români cu puterea politică. În Frig sau frică? Despre condiția intelectualului român de astăzi, scriitorul identifica patru categorii de intelectuali: "cazul" (criticul/opozantul), "omul de bine" (conformistul), "agentul de influență" (duplicitarul) și "omul de înțeles" (culturnicul), ultimele două categorii diferențiate prin funcții și privilegii 74. Referindu-se la cele câteva cazuri izolate de opoziție față de puterea atotcuprinzătoare, Dorin Tudoran constata amar că demnitatea individuală a câtorva nu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nescris, ceva asumat implicit. Actul - sau mai bine zis aceste calități oficiale, puse împreună - îl plasează undeva aproape de sferele înalte politice și de aici decurg două tipuri de acțiuni contradictorii. Pe de o parte, Ion Ianoși rămâne mai degrabă un conformist ideologic, plasându-l pe N. Ceaușescu - chiar dacă naționalismul lui îi repugnă - în descendența lui Marx și Lenin; pe de altă parte, Ianoși subminează cenzura agresivă: în calitate de referent salvează cărți, opere esențiale pentru cultura română, contribuind astfel la păstrarea aparențelor unui
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]