3,203 matches
-
pentru că nu comisesem absolut nimic ce ar fi putut fi considerat vreodată ca o atitudine anticomunistă". Evident. Vina e, desigur, a altora, o vină colectivă, aidoma celei ce ne-o pun acum în cîrcă "apoliticii" și "echidistanții". Drept care veninul împotriva confraților din aceeași tagmă nomenclaturistă se revarsă fără opreliști: "cu metodele specifice lui, a luat cuvîntul Zaharia Stancu, vorbind așa cum, după cîte am aflat din scrierile lui Sadoveanu, care este un om foarte decent, vorbesc numai țiganii de la Dunăre, iar ca să
O struțo-cămilă ideologică (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17105_a_18430]
-
eventual să primească opurile acestora ori să le poată consulta la bibliotecă. Dacă e vorba de autori străini, între pîine și carte, pînă și scriitorul va alege, în cele din urmă, pîinea. Am văzut, în ultima vreme, o puzderie de confrați prin librării: neputînd să cumpere cărțile, ei le răsfoiesc ceasuri întregi. S-ar prea putea, de altfel, ca și cititul să se transforme de-acum înainte sau să devină răsfoit de cărți. Există, însă, și confrați care refuză să mai
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
vreme, o puzderie de confrați prin librării: neputînd să cumpere cărțile, ei le răsfoiesc ceasuri întregi. S-ar prea putea, de altfel, ca și cititul să se transforme de-acum înainte sau să devină răsfoit de cărți. Există, însă, și confrați care refuză să mai intre în librării, pentru simplul fapt că vederea cărților pe care nu le pot achiziționa le provoacă un simțămînt stînjenitor, de rușine. Dar chestiunea mizeriei nu se reduce la neputința de a cumpăra cărți. Atunci, cînd
Sărăcia scriitorului by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17137_a_18462]
-
cel mai bun îngrășământ chimic. Fraza aceasta, subliniată, a fost cenzurată de răposatul V.N., slujbaș superior al partidului, pus la cenzură. Deunăzi, în aprilie a.c., i-am văzut mormântul la Belu, din întâmplare... În loc să mă reculeg ca în memoria oricărui confrate, mie îmi țâșnește brusc în cap fraza cenzurată, prin care terminam un reportaj, pe vremuri. Țin minte că V.N., cenzurându-mi fraza, mă privise zâmbind, cu blândețe, cu o duioșie, inexplicabilă. N-am zis nimic. N-am protestat, doar m-
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
-l faci director ori academician pe Fănuș, decât pe... scuze. Și E. Simion care tuna și fulgera prin '90 împotriva politicii. Și uite, periindu-l pe Iliescu... Dar, să nu se creadă că... Sigur, normal e să iei întotdeauna partea confraților înjurați. În acest caz însă este vorba de cu totul altceva. Și, îndeosebi, chiar în interesul real al lui Fănuș, care mă va înțelege. Cu simțul său justițiar, înnăscut, el îmi va da dreptate. Și uite cum pun eu chestiunea
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
românii noștri neaoși ca să tragi concluzii definitive. Adevărul e că dl. Arafat stă de multă vreme ca un ghimpe în ochii injectați de ură ai doctorimii din România. Nu doar medicii mureșeni îl detestă pe-acest doctor atomic, ci și confrații lor din alte județe, speriați că modelul de eficiență, de profesionalism și, nu în ultimul rând, de omenie s-ar putea extinde și în teritoriile lor, mai gelos păzite decât sondele de petrol din țara dlui Arafat. Speculând cu binecunoscuta
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
dispus a coopera cu fantezia. Poate că ironia criticului e similară cu cea a unui bard care-și disimulează cu ajutorul său emoția. Nu altminteri decît un poet ce se poate testa, îndeobște, pe spații mici (sinteza, clamată ostentativ de unii confrați, nefiind un apanaj al spațiului tipografic amplu, extins pe sute și sute de pagini!), Cornel Regman se descoperă prin sintagme fericit găsite, prin concentrate ce reflectă deopotrivă figura temei și a sa personală. Iată un șir de exemple: �adevărate buchete
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
Ilie Constantin De ce îmi rămăsese amintirea unei prietenii-solidarități ce va fi existat între Victor Felea și mine? Constat că, între 1970 și 1973, confratele mai vârstnic cu 16 ani s-a defulat, în caietele sale de taină, contra mea - nu o dată, ci în câteva rânduri... La pagina 195 a masivei sale cărți Jurnalul unui poet leneș (Editura Albatros, 2000), el mă face zob ca
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
ușor pe dosul palmei mele stângi, cu buzele ei vopsite într-un ton vișiniu, stins, o nuanță chinezească. Am fost surprins. Foarte surprins. Nu știam ce să fac. Toți se uitau la noi și râdeau. Explicația veni repede din partea unui confrate orientalist. Că era vorba de un obicei feudal chinez, potrivit căruia, dacă într-o adunare publică, alcătuită din persoane din aceeași castă, un bărbat rostește un lucru extrem de important pentru toți, una din femeile prezente, cea care este mai aproape
Imperativul categoric by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15890_a_17215]
-
de partea literaturii! ... Să răspund însă și unei întrebări care nu mi s-a pus. Cred că noi, cei cîțiva scriitori "din afară", care insistăm să ne publicăm scrierile în românește, am merita un tratament mai apropiat de acela al confraților din țară. Multe nelămuriri asupra prozei mele ar putea fi, de pildă, evitate dacă un critic literar s-ar apleca asupra tuturor cărților mele, dinainte și de după '89. S-ar putea astfel discerne continuități și discontinuități semnificative; o oarecare plasare
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
au putut ele de larg, dîndu-le de pereți, dar i-au luat pe sus, de-a valma, publicîndu-i mai înainte de a scrie". Criticul atrage însă atenția că această heliadescă generozitate are un defect și prezintă un dezavantaj pentru tinerii noștri confrați. Defectul e lipsa de discernămînt. "Ceea ce înseamnă că în spatele ei (al generozității - Cronicar) nu stă un interes real", precizează dl Cistelecan. E prea frumos spus ca să nu fie adevărat. Lucrurile chiar așa stau. Și citind Cronicarul cu oarecare atenție prezentările
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
autorităților, mă întorsesem imediat pe calea aerului la București. Aici se făcuse haz pe chestia asta și mi se cumpărase imediat bilet de avion pentru a doua zi, ca să ajung la Varșovia la timp... Astfel încât ajunsesem în capitala Poloniei înaintea confraților mei ce călătoriseră încet cu trenul spre nord. Țin minte că din delegație făcea parte și buna noastră colegă Olga Zaicik. De atunci, îmi rămăsese un renume de zăpăcit și de uituc. Pe care, între timp, sper să-l fi
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
Țin minte că din delegație făcea parte și buna noastră colegă Olga Zaicik. De atunci, îmi rămăsese un renume de zăpăcit și de uituc. Pe care, între timp, sper să-l fi amendat, cât de cât. Dar ce figură pe confrații mei sosiți cu trenul, când îi întâmpinasem în holul hotelului, știu și cum se numea: Europeiski, unde ni se făcuseră din timp și rezervările. Fusese, așadar, și cea dintâi călătorie a mea cu avionul peste hotare, un IL 18 sovietic
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
să înțelegem". Răspunsul lui Radu Cosașu trebuie citit în întregime, e mai zguduitor în simplitatea și claritatea lui decît multe autodenunțuri boierești văzute la televizor și răspîndite prin talk-show-urile acestor ani. Polemica se încheie deocamdată așa: "puterea de judecată a confratelui (Dan Petrescu, n.m.) dă dovada unei dureroase lipse de talent (judecata nu trebuie să aibă și ea talentul ei?) cînd reduce totul la oportunism, lașitate și adaptare; e un alt simplism, mai bine zis: o lene. [...] Cînd recitești ce-i
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
cînd i s-a respins de la premiere teatrul (3 voturi pentru și 24 contra în plenul celebrei instituții) a rostit despre opera lui Caragiale această semnificativă judecată de apreciere: "Este însă un alt moment, atins și acela de onorabilul nostru confrate, care pe mine m-a revoltat în aceste lucrări; acel moment este potrivirea dintre scrierile d-lui Caragiale cu acelea ale lui Brociner, ale d-nei Mite Kremnitz și ale altor străini răuvoitori pentru români. Avem mulți inimici noi românii, și
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
sub auspicii evident eminesciene: "E-o lume care ne cam dă emoții. Ca lumea, însă, nu suntem cu toții? A spus poetul! Crede-l pe cuvânt." Degradarea social-morală, tulburea ordine care a pus stăpânire pe lume, provoacă poetului (ca și atâtor confrați ai săi din aceeași generație) un refuz categoric, o silă imensă, dar și amărăciunea constatării că poezia (adică literatura) e dată uitării o dată cu autorii ei, că scrisul nu mai interesează pe nimeni, că totul e schimbat și străin. Sonetele 28
Un destin poetic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/16001_a_17326]
-
simte gheara leului și o originalitate puternică în care nu și-ar găsi loc adăugirile ingurgitate și toate atribuirile din scrisul altor condeieri. E sigur că prozatorul exilat a cunoscut multe povești și relatări auzite prin cercuri amicale din partea unor confrați în general mai vârstnici și cu experiență. Persoane cu veleități certe, dar în dificultate de a scrie, nu fiindcă n-ar fi fost libere, ci fiindcă puterea de pătrundere a talentului lor era mult mai redusă. Așa-i viața. Așa
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
în cîteva rînduri. Pe scurt, era prin anii 1960, P. D. nu plecase, era încă director la editură. Întîmplarea a făcut să mă duc în vizită la Alexandru Balaci, redactor-șef al Esplei, ușă-n ușă cu P.D., director. Bun confrate cum e, Balaci mă reținuse un timp în biroul lui, când, pe ușă apare înalt, dezinvolt, elegant, Petru Dumitriu. Habar n-avea de mine, nu mă cunoștea, eram un nimeni. Pînă ce Balaci, politicos și bun cum este, i se
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16003_a_17328]
-
episod politic din anii '80, cînd a făcut mărturisiri poliției franceze despre un plan al Securității regimului Ceaușescu de asasinare a lui Paul Goma. Conform unor specualții ulterioare, V.T. însuși ar fi făcut jocul Securității.ș...ț Cu puțin înaintea confratelui său V.T., alt Ťmareť scriitor român de la Paris a reușit performanța de a se compromite făcînd singur scandal, fiindcă i-a fost stopată o remunerație nemeritată.ș...ț G.A. a încasat pînă în august 2001 (timp de doi ani
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
-ne îngăduit a ne întreba, intoleranța d-lui Alexandru George se lățește ca o pată, tocmai prin această tentativă de scuză (explicație, dacă dorește) ce reia punctul de plecare? Ce să semnifice altceva acest "rău conducător de...", referitor la cîțiva confrați nu chiar lipsiți de relevanță, în principiu, ergo în alb, iar nu avînd în vedere opiniile lor anume, concretizate prin aplicarea la un subiect sau altul? Generalitatea unei metafore smulse fizicii să acopere oare satisfăcător respingerea infinitelor particularizări ale manifestărilor
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
au luat hotărîrea să-și facă partid politic. Ambele știri le-am pescuit din NAȚIONAL, ziar care vrea să ne învețe și ,,Cum poate fi recunoscut un criminal" * Mai toate ziarele de la începutul săptămânii trecute au anunțat că Slavomir Gvozdenovici, confratele nostru și deputat din partea minorității sîrbe, s-a răsturnat cu mașina Parlamentului. Dacă n-am ști că deputatul e și scriitor ne-am fi pus întrebarea cu ce ocazie s-a găsit un parlamentar să transporte o delegație de scriitori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
delegație de scriitori, conducînd el însuși mașina Parlamentului. Poliția, aflăm din ADEVĂRUL, nu i-a găsit circumstanțe atenuante parlamentarului, ci l-a acuzat că nu a adaptat viteza mașinii la condițiile de trafic. Nu că vrem să-l apărăm pe confratele nostru, dar povestea asta din Codul rutier cu adaptarea vitezei aruncă totdeauna vina în spinarea șoferului, deși, foarte adesea de vină e drumul cu surprizele sale de care ar trebui să răspundă și cei care răspund de calitatea șoselelor din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
oamenii de teatru până la artiștii plastici, de la coregrafi până la arhitecți. Identificându-și traiectul existențial cu arta improvizației muzicale, a demonstrat prin sine însuși că jazzului nu-i poate rămâne străină nici una dintre manifestările esteticului. Johnny Răducanu le-a inspirat multor confrați intelectuali formulări memorabile. în filmulețul prezentat de TVR1 la cea de-a 70-a aniversare a muzicianului au fost citate câteva dintre ele, fără a-i menționa pe toți autorii. Lectorul acribic le va găsi semnăturile în numărul omagial, 48
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
că merită să fie citit și că oferă ceva aparte. O perspectivă matură din partea unui tînăr (destul de) furios. O veselie debordantă, dincolo de care mocnesc tristeți grele. Un cinism cum numai Albionul știe să producă. Un limbaj care-i împinge pe confrați la puseuri de invidie. O artă a scrisului prin care ni se amintește că sîntem în țara lui Fowles și Ishiguro. Categoric însă, Coe atinge efectiv majoratul prin What a Carve up! (Ce mai hăcuială! - 1994), roman care ajunge nu
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
C. Rogozanu Gheorghe Grigurcu a căzut în capcana adevărului. Tot ce spune domnia sa este adevărat. S-au făcut compromisuri sfidătoare în vremea comunismului. Au existat scriitori care au turnat pe furiș sau în public faptele confraților. Nichita Stănescu este un poet "umflat". Deși nu aceasta ar fi afirmația completă. A fost "umflat" și mulți alți poeți foarte buni au rămas în umbră; Nichita nu a evoluat într-un regim normal de concurență. Eugen Simion face o
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]