674 matches
-
umane. Conform dicționarului Petit Robert, "ceilalți" nu indică celelalte creaturi, speciile de animale, ci ceilalți bărbați, celelalte femei. Are drept sinonim "aproapele". Aproapele este celălalt, transformat de ființa umană în seamăn. Pentru animal nu există "aproapele", el nu are decât congeneri. Ce fel de alteritate, atât de străină omului, atât de dificil de înțeles, reprezintă, deci, animalul? Ce ne împiedică să ne raportăm la el ca la "aproapele" nostru? Conștiința, soră sau fiică a rațiunii. După Rilke ("Scrisoare către un cititor
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
act de consecuție (și de curgere, sau derivare) a concluziei din premise, revine la schema de inferență ipotetico-disjunctivă , o generalizare a inferenței categorico-ipotetice În modul ponendo-ponens , pentru „A“ și „B“ În calitate de clauze, iar „X“ - o propoziție oarecare), dar și a congenerei sale În modul tollendo-tollens , a silogismului chryssippian ( ), a modului tollendo-ponens, mai sus etalat () și Încă a multor altor moduri ale inferenței deductive , subsumate de Gerhard Gentzen În regula tăieturii din calcului secvențelor . Grație unui mecanism (non-determinist) atât de simplu precum
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
extrem de bogată în evenimente semnificative în planul construcției naționale românești și, pe de altă parte, traiectului biografic, sau conduitei morale și profesionale specifice unuia dintre protagoniști, ale cărui însușiri sau virtuți se regăsesc ilustrate și capitalizate, diferențiat, la vrednicii săi congeneri. Cartea se adresează, deopotrivă, specialiștilor, nu doar istorici, economiști, geologi, ingineri sau tehnicieni, ci și cititorilor de rând, dornici a cunoaște varii aspecte, îndeletniciri, ipostaze, năzuințe și caractere deloc singulare pentru o epocă agitată a istoriei naționale, insuficient focalizate istoriografic
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sau obiective naționale. "Un nou veac se deschide sub ochii noștri", observa, în aceeași vreme, boierul-cărturar Costache Conachi, dând astfel expresie, la capătul câtorva decenii de lentă evoluție, pe multiple planuri, a societății românești, unui sentiment împărtășit și de alți congeneri. Într-adevăr, sub impresia anchilozării vechilor rânduieli, se produsese, totuși, în deceniile de început ale secolului, o serioasă subminare a acestora, însoțită de o evidentă dislocare în mentalități, generând totodată și reacții nostalgice firești, ori simple iluzii țesute pe fondul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
primul plan al vieții urbane o nouă categorie, dacă nu și clasă, socială. Observații de aceeași factură, extinse de la planul urbanistic la cel comportamental, cu sporul de imagini și nuanțe creionate prin mijloace specifice arsenalului poetic, datorăm unui alt strălucit congener, Vasile Alecsandri, cel care a lăsat posterității, poate, cea mai sugestivă frescă a Iașilor din perioada "regulamentară", atunci când orașul înfățișa, nu doar vizitatorului străin, ci și localnicilor în proporții aproximativ egale -, cele "două fețe": una orientală și alta europeană. "Alăturarea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
noimă bună de măsurat cu țelurile noastre. Și de aceea insula aceasta, plină de viață și de atâtea forme ale ei, pare să fi fost dintotdeauna magică prin esență și de aceea un loc predestinat de întrunire a unor spirite congenere. Pare a semăna cu pădurea din Visul unei nopți de vară, și sunt analogii destule. Citească însă cititorul cealaltă piesă și va vedea că insula e altceva, și nu numai pentru că aicea se trăiește absolutul unei singure iubiri. 160 În
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
facultăților noastre Într-un fel pe care nu-l putem Înțelege” Astfel În concepția lui Kant frumusețea, În cel mai Înalt grad al ei, include chiar o semnificație morală „un om arată a om pentru că În primul rând seamănă cu congenerii lui din punct de vedere biologic, dar În al doilea rând, sau Într-un sens mai Înalt, pentru că arată ca și cum și-ar putea Îndeplini admirabil datoriile sale caracteristic umane; devotamentul față de umanitate, menținerea bunei credințe și sporirea cantității de bine
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cea a biologicului, omul prin caracteristicile sale comune și particularitățile individuale realizează o anumită percepție printre semenii săi. Ceea ce fizic impresionează la ființa umană este simetria și armonia formelor, proporția și trăsăturile lor care-i permit o anumită percepție din partea congenerilor. Cele descrise formează frumusețea exterioară, sezizabilă și apreciabilă pentru om, pentru că are la bază rațiuni biologice În virtutea cărora capătă o finalitate biologică comună oricărei ființe viețuitoare. În cadrul biologicului există o frumusețe a vârstei raportată la vârstă și o frumusețe a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de suferință fiind aproape calmă, egală cu ea însăși. Evadarea într-un spațiu imaginar trece prin mai fiecare topos simbolist: plecări, nave, mare, orizonturi, parcuri, toamne, copaci goi, flori palide, saloane, instrumente muzicale, cripte, castele, vagi medievalități. Câteva obsesii coloristice, congenere, filtrează și fixează imaginile. Dar mai cu seamă sonoritățile fastuoase, exotice duc către elemente de decor și atmosferă specifice orientării („cartaginezele carene”, „pragul de agată”, „laur corintian”, „cârje de cedru din Liban”, „unghii de camee florentine”, „vase de Gallé” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
identificat cu starea primordială, cu echilibru edenic, în timp ce evoluția societății a dus către împlinirea unei stări dionisiace. În același timp, lumea contemporană pare a o depăși, pentru că aceasta presupune în primul rând doborârea tuturor barierelor ridicate între oameni, fiecare devine congener cu aproapele său; ca și cum vălul Mayei s-ar fi sfâșiat în jurul misteriosului „Unic originar”, omul pășește extaziat și înălțat cum a văzut în vis zeii. Despre momentul în care omul a atins acest echilibru nu putem vorbi cu certitudine, însă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Mythe, De Zalmoxis a Gengis Khan și la monumentala Histoire des croyances et des idees religieuses, studierea miturilor este preocuparea capitală a acestui „homerid al istoriei religiilor care a transformat disciplina cunoașterii mitologice într-o epopee a ideilor” (Ion Lotreanu). Congenera acestui vast câmp teoretic, literatura lui Mircea Eliade își aprofundează temele și structurile pe masura dezvoltării excepționale a operei savantului, asumându-și progresiv, în romane și îndeosebi în nuvele, funcția revelării mitului, a existenței mitice în cotidianul desacralizat, a acelor
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
basmu-vechea secolilor straja Îmi deschide cu chei de-aur și cu-a vorbelor lui vrajă...” Sintagma în aparență extrem de concretă, „păr de aur”, devine un simbol al forței solare, atribuit principiului feminin, în care Ricarda Huch vede esența romantismului german congener cu Eminescu. Ondina are „bucle ce-nvaluie-n aur/ Tezaur!”, Miradoniz trece și ea cu „păru-i de aur”, Dochia are „părul de-auree mătasă”. „Blind copil al mării”, o Freea, apare lângă Odin cu „Frumosu-i păr de aur, desfăcut”; somnul hermafrodit are
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Pregătind, prin urmare, fluxul apelor, luna aruncă „dungi de-argint în verzii codri”, iar sălcii „argintoase tremur sinte peste râu. Argint e pe ape și aur în aer”, versul magic din Mortua est conjugă cele două elemente, argint și apă, congenere în imaginația alchimiștilor dar și a lui Eminescu. Episodul oniric al Greciei, ca și acela dacic din Memento mori inundă cu argint topit albia râurilor într-un extaz al transmutației elementelor. Dacă „în nopțile-argintie a fi râu e-o fericire
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
încercând să dovedească (și) prin defectologie că soarta poate fi influențată. Influențată, dar încă nu învinsă. Rămâne speranța că omul veacurilor viitoare va ști să încline cu totul balanța luptei cu soarta în favoarea binelui. Este copilul meu altfel decât ceilalți congeneri ai săi?" se întreabă îngroziți părinții, atunci când observă că fiul sau fiica lor se deosebește prin rămânere în urmă față de alți copii, precum și atunci când este obligat să accepte această realitate crudă. O revoltă neputincioasă însoțește adesea această întrebare. "De ce tocmai
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Ovidiu Vuia, Vasile Vasilache, Ștefan G. Teodoru, Eugen A. Giurgiu, D. Paulescu, Radu Cosmin, Iosefina Ciobanu, Vasile Preda, Ion Brătianu. Interesante sunt îndeosebi grupajele realizate de Nicolae Novac în câteva numere. Revista editează un almanah pe 1989 și o publicație congeneră, „Ecoul României”. Alte colaborări: Ion Almăjan, Constantin Ioța, Ionel Ciobanu, Ioana Dinu, Traian Andreescu, Ion Mănescu, Alex. Pop, Veturia Manuilă, C. Aronescu, Aurel Manolescu, Mihai Mihăilă, Z. Albulescu, Teofil Lianu, Mihai D. Dutchevici, Victor Oprișiu, Ovidiu Caprifolios. I.O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288165_a_289494]
-
I. Studii istorico-filologice (1974). Pe aceeași linie relevă, într-o serie de articole din „Cuget românesc” (1952-1954), Contribuția românilor la progresul cultural al slavilor, evidențiind rolul de factor cultural catalizator al „latinilor orientali”. Preocupat în mod deosebit de marile personalități enciclopedice congenere (Cantemir, Odobescu, Hasdeu), are norocul să descopere vasta corespondență a lui B. P. Hasdeu cu filologul austriac Hugo Schuchardt, pe care o publică inițial în revista „Románica” (1969-1970), apoi într-un volum de sine stătător, Cartas de B. P. Hasdeu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
ieșene și profesor-asociat la Facultatea de Ziaristică. A debutat cu versuri în „Cronica”, în 1976. Debutul editorial se produce în 1982, cu Măceșul din magazia de lemne, un volum de poezii cuminți, departe de vigoarea, insurgența și duritatea verbală a congenerelor optzeciste (Mariana Marin, Magdalena Ghica, Elena Ștefoi) și aproape de linia delicateții matern-visătoare și atent caligrafiate (Ana Blandiana, Constanța Buzea, Doina Uricariu). În Măceșul din magazia de lemne domină imaginile calde, liniștite: după-amiezi de primăvară, „spații domestice”, margini de oraș (prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
timpul extatic” barbian, „șistul acvatic” valéryan din Cimitirul marin), întregul intertext al acestor balade configurează o lume reală și o lume livrescă, confluente cu visul trăit de poet ca hotar și stavilă opusă unui timp filistin, decăzut. „Eroii” lor sunt congenerii poetului, „generația singaporeană” în primul rând, definită în poemul liminar al volumului ca străjuitoare a valorilor ocultate sau întinate oficial: „Eram convivii acelui naufragiu/ În așteptarea nu știu cărui ceas,/ Când - dincolo de-al anilor ravagiu -/ Să mai salvăm splendori câte-au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
suprem pentru această atitudine contestatară este figura lui Spartacus (evocată și într-un poem independent), model și stindard al „singaporenilor”: „cavalerul” G. Mărgărit, Ernest Mathe („umanistul Matty”, apostol al dreptății absolute), „Mitea” (Dumitru Stelaru), Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, precum și iluștrii congeneri defuncți: Const. Tonegaru cel sedus de himere, „Poet și Visător de rasă”, „seraficul Princip” Radu Stanca, robustul, neconvenționalul Robert Burns, Villon - cel „rătăcit într-o lume de smârc” - ș.a., iar printre toți aceștia, pitoreștii Stan Palanca („bardul de crâșmă”) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
suprarealist, inclusiv opera scrisă în limba franceză. O secțiune a studiului fixează locul lui Gherasim Luca în contextul suprarealismului românesc (Gellu Naum, D. Trost, Paul Păun ș.a.) și îl raportează la manifestările europene similare, la tematica și inovațiile, la obsesiile congenerilor. SCRIERI: Corabia lui Ghilgameș, București, 1990; „La Dialectique démoniaque”. Le Parcours roumain de Gherasim Luca, Paris, 1995; Le Surréalisme et l’amour (în colaborare), Paris, 1997; Fin de siècle: un nou început, București, 1999; Tzara et l’Internaționale du surréalisme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289119_a_290448]
-
de la baza pronotului este ușor întrerupt doar median în vecinătatea scutelului..........................................................................................13 13.Corpul îngust, cu marginile laterale ± paralele, negru-unicolor.......14 affinis Payk. --.Corpul lățit, oval rotunjit. Pronotul negru, elitrele castanii. De dimensiuni ceva mai mari (6,5-9 mm) .................................................................15 congener Thunb. 1 Agabus undulatus Schrank (abbreviatus F.) Conturul corpului oval, dorsal ușor bombat, lucios, întreaga suprafață a corpului prezintă o punctuație foarte fină și reticulații microscopice. Are o culoare neagră, maronie, sau roșcat-maronie. cu reflexe metalice slabe. Marginile laterale ale
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
6-7 mm. ♂ Gheara internă a picioarelor anterioare rotunjită la bază, prevăzută cu un spin îngust și ascuțit (fig.48e, pag.46). Marginile laterale ale celui de-al 3 lea sternit abdominal prezintă organe stridulante (fig.49, pag.46 ). 15 Agabus congener Thunberg (confinis Steph.) Partea dorsală prezintă câmpuri ridicate de formă poligonală. Corpul negru cu un luciu metalic verzui, puțin accentuat. Vertexul are 2 pete roșcate. Elitrele maronii sau roșcat-maronii cu baza și marginile laterale de culoare ceva mai deschisă. Marginile
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
urmărește semnele lirismului în alte genuri, de la roman („fântânile arteziene” din epica lui G. Călinescu) la literatura de călătorie, jurnal, corespondență, identificând-o, neașteptat, în scrisorile „raționalistului”, „scepticului” și „cinicului” Paul Zarifopol, de pildă, sau în cele ale ilustrului său congener I. L. Caragiale. Și analizele critice proprii conțin o discretă undă lirică, mai ales în secvențele narativ-evocatoare. Abordând îndeobște autori și opere pentru care are afinități, comentatorul o face cu empatie. E o participare bine strunită prin exercițiul obiectivării - ceea ce conferă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
puțin autentic întruchipate artistic sunt întotdeauna probleme luate din viața lumii românești a epocii și au totdeauna autenticitatea social-istorică. I se reproșează lui Slavici observă criticul că ar fi subordonat esteticul eticului. Afirmația conține o exagerare. Esteticul este pentru scriitor congener eticului (,,ceea ce e bun e și frumos"), dar amândouă categoriile sunt deduse de el din categoria primordială a social-existențialialului"43. Ultimele pagini ale lucrării grupează sub titlul Devenirea romancierului (privire de sinteză) concluziile cercetării întreprinse de critic și prezentate pe
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lui Slavici și transparența interioară în Lumea personajului (O sistematică a personajului literar, 1997) ce va porni în bună măsură de la textul din 1988. Critic de finețe și de sensibilitate analitică din familia lui Lucian Raicu (după aprecierea unor scriitori congeneri), Vasile Popovici se caracterizează prin această obișnuință a dezvoltării în lucrări noi a unor idei deja statornicite, astfel în volumul Eu, personajul descoperim în partea destinată operei lui Marin Preda, prelungiri din Marin Preda. Timpul dialogului (1983), cartea care l-
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]