470 matches
-
de stare de echilibru să apară la nivelul triadei B-A-C sunt mult mai mari decât în cazul în care A ar avea legături slabe cu B și C. Într-o astfel de situație, presiunile resimțite de B și C către congruență cu A ar fi mai scăzute. Și, în consecință, o triadă B-A-C compusă din legături slabe are șanse mai mici să evolueze către o stare de echilibru în care B și C manifestă atitudini pozitive unul față de celălalt, din dorința
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
A ar fi mai scăzute. Și, în consecință, o triadă B-A-C compusă din legături slabe are șanse mai mici să evolueze către o stare de echilibru în care B și C manifestă atitudini pozitive unul față de celălalt, din dorința de congruență cu A. O a treia idee importantă dezvoltată de Granovetter în cadrul SWT și reluată ulterior de Burt (1992) face referire la legăturile de tip pod3. Potrivit lui Harary și colaboratorilor săi (1965), legăturile de tip pod sunt definite în contextul teoriei
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
interdisciplinare ale tehnicii origami cu alte domenii de cunoaștere: -matematica - dezvoltă capacitatea de identificare a formelor, mărimilor și culorilor; - dezvoltă capacitatea de receptare a noțiunilor fundamentale de geometrie; - facilitează accesul la conceptele și limbajul matematic; - înlesnește înțelegerea noțiunilor de simetrie, congruență, unghiuri, fracții, proporții, măsură; - dezvoltă abilitățile de rezolvare de probleme, de gândire analitică și critică; - investighează relațiile între obiecte și dimensiunea spațiului în care sunt cuprinse; - explorează modele și face conexiuni între reprezentări micro și macrocosmice ale formelor; -studii sociale
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
aceste resurse, cum este gestionat acest proces, care pârghii sunt mai eficient folosite, sunt întrebări al căror răspuns poate fi anticipat printr-o analiză specifică. Așadar, conceptul cultural european solicită mai mult decât un dialog al culturilor, poate chiar o congruență a politicilor naționale în principii și acțiuni pentru determinarea pozitivă a unei interculturalități fiabile. Contextul actual impune acest mod de gândire, acest stil de viață, iar eforturile care se fac pentru a studia și aplica interculturalitatea dovedesc din plin acest
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
interdisciplinare ale tehnicii origami cu alte domenii de cunoaștere: -matematica dezvoltă capacitatea de identificare a formelor, mărimilor și culorilor; dezvoltă capacitatea de receptare a noțiunilor fundamentale de geometrie; facilitează accesul la conceptele și limbajul matematic; înlesnește înțelegerea noțiunilor de simetrie, congruență, unghiuri, fracții, proporții, măsură; dezvoltă abilitățile de rezolvare de probleme, de gândire analitică și critică; investighează relațiile între obiecte și dimensiunea spațiului în care sunt cuprinse; explorează modele și face conexiuni între reprezentări micro și macrocosmice ale formelor; -studii sociale
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
o ascundă, precum și neputința controlului asupra limbajului corpului 28. Cert este că, în descifrarea și interpretarea sensului unui gest, ,,ochii antrenați" ai persoanelor care dețin abilități de comunicare caută la interlocutor grupuri de gesturi, sesizează micro-expresiile faciale și gestuale, stabilește congruența sau incongruența dintre acestea și cuvintele rostite, analizează indicatorii comportamentali în funcție de context (regulile sociale, implicațiile culturale, așteptările grupului etc.). Din analiza unor definiții ale gestului, surprindem faptul că sensul acestuia poate să fie dat de propria structură (microgestul) și/sau
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
urmare, corpul nu este numai partea anatomo-fiziologică vizibilă, ci este și o reprezentare în sfera conștiinței de sine, care furnizează nu numai date despre exterior / fizic, ci și despre interior / psihic. Din această perspectivă, putem spune că personalizarea gestualității exprimă congruența limbajului corpului în raport cu propria persoană, astfel încât, cu cât cineva este ,,ea însăși" cu atât este mai mică probabilitatea ca mișcările sale să fie incongruente cu structura sa psihică. Fiecare are modul său propriu de a gesticula, de a articula și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
aproprie, emițătorul poate realiza gestul evantai cu întregul braț. Mărcile kinezice (mișcarea și accentuarea dinamică a brațului) sunt astfel amplificate și mult mai sugestive. Analiza sintactică a gestului chemării receptorului cu ajutorul brațului urmărește relația dintre braț-mână-degete, care trebuie să exprime congruență, pentru a sugera intenția de apropiere (imagine preluată din Desmond Morris, 1997). 2. Analiza semantică a gestului: se referă la studierea relației cu referentul (obiect/cuvânt) în vederea atribuirii unei semnificații corespunzătoare. De exemplu, gestul mâinii care apucă un obiect (o
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
referentul cuvânt, ne referim la exemplul din analiza sintactică. Gestul chemării cuiva cu degetul arătător este un gest ,,de cadență" care poate ritma sau accentua cuvâtul ,,Vino!", îmbrăcându-l cu tonuri și nuanțe afective în funcție de parametrii gestului și ai cuvântului. Congruența dintre limbajul verbal, paraverbal (de exemplu, tonul vocii cu care rostește) și gestual îi conferă emițătorului forță de pătrundere și de convingere a receptorului. În atribuirea semnificației unui gest, mărcile semantice sunt strâns legate de cele sintactice. De exemplu, în funcție de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a gestului: vizează eficiența, rezonanța, utilitatea gestului și analizează impactul acestuia asupra receptorului. De regulă, gestul este cel dintâi care trădează starea afectivă a emițătorului, sentimentele și emoțiile trăite, iar această stare pozitivă sau negativă se transmite receptorului. Armonizarea gesturilor, congruența acestora cu limbajul verbal, își pun amprenta asupra reacției receptorului în sens stimulator sau inhibitor. De exemplu, efectul gestului chemării interlocutorului cu degetul arătător este evaluat de către receptor în funcție de înțelegerea gestului, convingerea de a se apropia de emițător, recunoașterea și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de un mesaj verbal care exprimă autoritatea sau dominarea, atunci această concordanță gest-cuvânt are o putere de convingere și de pătrundere semnificativă asupra elevului. c) Analiza pragmatică are în vedere eficiența, rezonanța, utilitatea gestului și analizează impactul acestuia asupra receptorului. Congruența dintre gestul indicării cu degetul arătător și avertismentul verbal al profesorului își pune amprenta asupra reacției elevului în sens inhibitor, producându-i sentimente negative de genul anxietății, frustrării, inferiorității etc. De aceea, recomandăm ca modalități eficiente de exprimare a interesului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și decodifica cât mai corect gesturile elevilor; • evitarea efectelor produse de incongruența dintre gesturi și cuvinte; • înțelegerea rolului funcțiilor și disfuncțiilor gesturilor în actul educațional; • captarea atenției elevilor cu ajutorul registrului gestual; • stoparea comportamentelor indezirabile ale elevilor cu ajutorul gesturilor; asigurarea unei congruențe între cuvinte, gesturi și context. Ne propunem ca acest program să reprezinte o premisă importantă în vederea elaborării și realizării unor proiecte de lecție valoroase. Redactarea ,,scenariului educativ" proiectarea lecției implică și reflectarea asupra comportamentului gestual. Provocându-l pe viitorul educator
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de dezvoltare a carierei și pentru alegerea strategiei de intervenție potrivite. * Încurajarea existentă în mediul în care clientul trăiește Existența unui sistem de suport extern este semnificativă, indiferent de gradul de încredere în sine al clientului. Atmosfera armonioasă în cadrul familiei, congruența dintre obiectivele clientului și cele ale familiei sale, susținerea morală și materială din partea acesteia și a prietenilor sunt elemente care măresc șansele de reușită ale clientului. * Informare Consilierul evaluează împreună cu clientul sursele de informare pe care acesta le poate folosi
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
transmită. De exemplu, dacă un client prezintă foarte încântat o decizie personală, iar consilierul resimte în primul moment dezaprobare față de alegerea clientului său, este important ca emoțiile sale să nu transpară în tonul vocii sale. Mulți specialiști recomandă să existe congruență între tonul și intensitatea vocii clientului și cea a consilierului. De exemplu, dacă un client vorbește foarte rar, cu intensitate redusă, consilierul se va abține să vorbească foarte repede și zgomotos, chiar dacă acesta este stilul său natural de comunicare. * Gesturile
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
mesajele pe care le transmite clientului. Un consilier care îi transmite clientului încurajări însoțite de o expresie de tristețe pe față fie nu este sincer, fie este preocupat de alte probleme; în orice caz, clientul va percepe această lipsă de congruență, iar relația va avea de suferit. Gesturile personale, o altă cale de reflectare a emoțiilor, trebuie monitorizate de către consilier, mai ales în situațiile în care acesta știe că are anumite ticuri. Mișcările prea dese, umezirea buzelor sau strângerea mânerelor scaunului
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
să sublinieze acest aspect, întrucât nu va aduce decât beneficii clientului: ".... dacă inițial mi-ai spus că nu ai nici o șansă pentru acest tip de slujbă, acum văd că ai și abilitățile, și cunoștințele necesare..." Există și situațiile lipsei de congruență între comportamentul verbal și nonverbal al clientului. Gestica, expresia feței, tonul vocii transmit neliniște, iar în același timp, clientul ne povestește despre cât de fericit a fost lucrând pentru o anumită companie. Există, cu siguranță, o discrepanță între ceea ce clientul
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
de fapt, tehnicile de comunicare de bază: reflectarea conținutului și a sentimente-lor, provocarea, sumarizarea. Carl Rogers, unul din inițiatorii acestui curent, consideră că există trei tehnici/atitudini necesare și suficiente pentru a-i ajuta pe clienți în procesul de consiliere: Congruență (autenticitate). Consilierii sunt atenți la sentimentele care reies din cele povestite de către client, dar și din gesturile, mimica feței și tonul vocii sale: "Ești supărat pentru că meritele nu îți sunt acceptate", " Observ că zâmbești când îmi povestești despre reușita cu
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
sale: "Ești supărat pentru că meritele nu îți sunt acceptate", " Observ că zâmbești când îmi povestești despre reușita cu acest proiect... trebuie să fii mândru de tine". Provocarea clientului este una dintre tehnicile prin care consilierii cu această orientare accentuează necesitatea congruenței pentru o cunoașterea cât mai realistă a potențialului clientului: "...observ că îmi povestești numai întâmplări pozitive de la fostul loc de muncă... totuși, ți-ai dat demisia. Spune-mi, te rog, mai multe despre acest moment". În etapa de evaluare și
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Autorul caracterizează această situație prin heterogenitatea principiului legitimității și a ajuns la concluzia că un sistem omogen conferă o mai mare stabilitate. Mai recent, Osiander argumentează că stabilitatea nu derivă dintr-un echilibru material al puterii, ci din gradul de congruență între asumpțiile principale pe baza cărora este construit sistemul și, în mod particular, pe adeziunea la o agendă consensuală.138 Ian Clark conchide că principiile centrale ale legitimității constituie societatea internațională: este nevoie de o teorie a societății internaționale mai
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
nu era scăzut, au dus la ideea că nanismul hipofizar prin deficit secretor de GH din diferite cauze este doar un caz particular al unei panoplii mai largi de afecțiuni . Demonstrarea ulterioară a mecanismelor intime de acțiune a GH în congruență cu IGF-I asupra cartilagiilor de creștere a făcut posibilă trecerea la un nou tip de clasificare a nanismelor, prin disfuncții ale axei somatotrope, centrată pe localizarea fiziopatologică a disfuncției (planșa 28). De remarcat că toate aceste disfuncții ale axei
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
atitudinii de deschidere către interlocutor, de sociabilitate, prin exprimarea explicită a interesului și a empatiei față de acesta Îți stă foarte bine așa! Cum ți-a venit ideea să combini astfel culorile? Ești foarte entuziasmat! mimică deschisă mimică-oglindă pentru starea interlocutorului (congruență la nivelul mimicii și al gesturilor, în general) atingerea mâinii interlocutorului intonație exclamativă hiperbolizarea feedback-ului pozitiv dat interlocutorului Ai lucrat realmente foarte bine! Extraordinară reacție! aplauze mimică aprobatoare intonație exclamativă ton încurajator simetrizarea/echilibrarea (pe orizontală) a comunicării prin
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
cot cu ei/tine. Hai să facem o pizza! [locutorul neimplicându-se direct în proces] (d) Eu realizez schema, iar tu o prezinți. Fiecare cu responsabilitatea lui. zâmbet plasare fizică la același nivel cu interlocutorul (pe scaun, în picioare etc.) congruență la nivelul gesturilor privire directă gest către propria persoană, alternativ cu gestul către interlocutor ton cald ton calm intensitate medie a vocii accent în context motivarea implicării interlocutorului prin centrarea pe: (a) rațiunea îndeplinirii sau nu a unei sarcini (explicitată
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
2005, p. 119), idee demonstrată de diferențele, în planul comunicării, între o clasă obișnuită cu un stil interactiv de abordare a noilor conținuturi și una care se constituie doar în ipostaza receptor pasiv; pe aceeași linie se înscrie și teoria "congruenței profesor elev" (Millrood, 2004) promovată de perspectiva mai nouă a NLP [Neurolinguistic Programming] în comunicarea didactică; * coordonate politice diferențiind tipurile de demersuri instructiv-educative și de situații de comunicare didactică din sisteme diferite de învățământ, subsumate politicii educaționale a fiecărei țări
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
anumită situație de comunicare interpersonală, implică, pe de o parte, actualizarea anumitor trăsături ale persoanei, a anumitor particularități ale personalității acesteia (în asociere cu ceea ce înțelege locutorul prin "rolul" respectiv) și, pe de altă parte, adaptarea acestora, punerea lor în "congruență"35 cu diferitele valențe ale contextului comunicativ (dintre care cea mai importantă este, aici, instanța interlocutorială). De exemplu, o persoană feminină își asumă rolul de mamă în discuția cu fiul său, actualizând în discuțiile cu acesta toate caracteristicile aferente acestui
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ca cineva să spună ceva bun și să lucreze înțelepțește, ci depinde încă mult de modul cum vorbește și lucrează cineva" (Salzmann, 1928, p. 33). 35 "Prin felul cum ne exteriorizăm sau prin comportamentul nostru stabilim, pe cât se poate, o congruență între rolul pe care îl jucăm și contextul respectiv" (Iordănescu, 2006, p. 209). 36 Se consideră că îndeplinim, în anumite contexte, anumite roluri, "construind în același timp o "ramă" pe care o purtăm în permanență" (Iordănescu, 2006, p. 209). 37
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]