1,097 matches
-
departe de a fi „anulate”, Își schimbă astfel și ele calitatea, implicînd aceeași dinamică a poemului ca realitate discursivă. Și dacă nu se poate susține, totuși, o perspectivă pur „textualistă” asupra poemului - căci avem de-a face și cu o conjugare de planuri ale percepției directe, cu colaje de texte „jurnalistice”, cu prelucrări metaforice ale „senzației” și, fragmentar, chiar cu acel „impresionism ordonat” pe firul, mai mult sau mai puțin mascat, al unei „idei” - este limpede că viziunea tradițională asupra poeziei
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
e o emoție-n vîntul care apleacă trestia”, „o transfuziune pală din mînă În crepuscul”, „vorbele sunt ca lampioane În sărbătoarea pădurii”, „atîtea invizibile călătorii te leagă de-o formă virtuală” etc. etc. pretutindeni sînt căutate interferența, ecoul, reverberația culorii, conjugarea straturilor temporale: Să-ți amesteci cu cioburile ecourilor amintirea și sîngele Atunci În palma minții se va opri o lăcustă divină Atunci de porțiile de bronz ale ploii se va izbi un buzdugan invizibil ...................................... Vei fi deodată vuiet și liniște
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
orhidee uriașe” - citim altundeva), „apoteoză” și „iluminare” tocmai În măsura În care propune un spectacol al plenitudinii ființei, Într-o lume degajată de povara „realității” („Dezbracă-te de realitatea ta, cum te-ai dezbrăca de haine...”), unde orice act pare gratuit („fără nici o conjugare a utilității”), iar ființa participă la tot ce există, Într-o „Împărtășire din marea respirație a Începutului”. De aici, frecvența decorurilor strălucitoare, În mari aglomerări baroce În perpetuă mobilitate, cu un gust adesea accentuat pentru rafinamentul detaliului, de factură „rococo
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Întîmpinare a lumii prin poezie. Căci lumea toată este un spectacol, În măsura În care se dăruie privirii ca infinită varietate de evenimente și obiecte, atrăgătoare prin dinamica lor combinatorie, generatoare de raporturi inedite, șocînd inerțiile și convențiile. Dar elementele ludic-spectaculare, Într-o conjugare ce le echivalează la nivelul sugestiei unei maxime libertăți de mișcare, a jubilației ființei ce are revelația deplinei comunicări cu universul din afară, sînt prezente adeseori ca factori specific-modelatori ai viziunii simultaneiste. Așa se Întîmplă, de exemplu, În secvența a
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Continentele flutură În privire ca bandajele nopților Cu spatele adus Înspre fruntea hîrtiei Strîng colierele aerului din nevăzut melcii de sunete Schimb turnesol inima În eprubeta versului... Cum se poate ușor remarca, avem de-a face aici cu o alternanță / conjugare semnificativă de acțiuni așezate sub emblema ochiului: a prinde, a aduna, a strînge, - pe de o parte -, iar pe de alta, a clătina, a schimba. Mișcarea pur cumulativă pregătește oarecum, la nivelul cantității, saltul calitativ al metamorfozării obiectelor: atitudine contemplativ-participativă
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a dialogurilor accentuează distanțarea de lirism), iar impresia de spontaneitate și directitate devine covârșitoare. Totuși nu (numai) de aici provine „dublul efect” sesizat și de Nicolae Balotă 310, nici măcar din exhibarea unui „dispreț real la adresa eului liric”311, ci din conjugarea (atât la nivelul „discursului”, cât și la nivelul „fabulei”) a unor contrarii, grupate parcă după principiul oximoronului (de pildă mizei „parodic-serioase” îi corespunde, complementar, cea „mitizator-caricaturală”, după cum cu subtilitate remarcă același Nicolae Balotă). În aceste condiții, nu este deloc inadecvat
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
valorificarea procedeelor antilirice, abandonând însă orice intenționalitate estetică manifestă (refuzul său vizează proliferarea oricăror imagini, până și a acelora din sfera esteticii urâtului). Însă asemănarea cea mai izbitoare provine din obținerea, în ambele cazuri, a unui „dublu efect”, detectabil în conjugarea (atât la nivelul „discursului”, cât și la nivelul „fabulei”) a unor valori a contrario. Edificator este, din această perspectivă, și finalul poemului La Lilieci: ...E răcoare la umbra bisericii bătrâne, care a rămas aici de când Era satul în pădure și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
ideologice / 73 Problematici evolutive / 73 Etnicizarea întreprinderii și culturalizarea pieței / 81 Interogații în fața mondializării / 92 Capitolul 3. Industrializare, dezindustrializare (L. Bazin) / 101 (Dez)Învestiri etnologice / 102 Alterizare și folclorizare / 104 O scenă știintifică incertă / 111 Prospecții / 118 Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor / 118 Întreprindere, muncă și comercializare / 123 O reconstrucție imaginară a dominației / 129 Economie și politică: metamorfoze / 137 Capitolul 4. Economie și colonizare Congo, 1961 (G. Althabe) / 143 Regiunea nord-congoleză / 143 Densitatea populației / 145 Volumul satelor / 147 Centrele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fără a ține seama de eficacitatea proprie simbolicului 22. Se face frecvent aluzie la amploarea divergențelor care îi separă pe antropologii marxiști 23, și mai ales a acelora care îl separă pe Godelier de cei trei africaniști evocați mai sus. Conjugarea, bine cunoscută, pe care Godelier o operează între paradigma neomarxistă și structuralismul lui Lévi-Strauss se traduce prin importanța pe care o acordă unor chestiuni lăsate în plan secundar de Meillassoux din 1960: cele privind tehnicile endogene sau împrumutate (ca parte
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pieței capitaliste și delocalizările pe care le implică într-o optică de reducere a costului muncii constituie condițiile obiective ale unei reveniri a retoricilor culturale referitoare la o întreprindere pentru care depășirea se joacă de acum în cadrul pieței. O asemenea conjugare nu este decât în aparență paradoxală: de fapt, logicile culturaliste au fost asociate din punct de vedere istoric în Occident cu dominația colonială. În alte contexte, ele se prezintă ca un invariant al efortului de legitimare a grupurilor dominante. Un
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de aici accepțiunile speculative care îl consacră ca o reformulare a binoamelor unitate / diversitate și universalitate / particularism 101. Poate fi mai euristică semnalarea altor trei direcții analitice privind regimurile de interdependență dintre diferitele fațete sub care se prezintă realitățile sociale: conjugarea dintre dimensiunile fenomenelor sociale (trimițând la noțiunea de totalitate exprimată de Mauss); multiplele articulări dintre diferitele câmpuri, instituții și spații de inserție socială; legăturile dintre scările socialului, coerența internă a universurilor microsociale de relații interpersonale neavând o semnificație prea mare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fi fost folclorizată. Este vorba desigur înainte de toate de o miză științifică internă. Aceasta îi privește însă în egală măsură pe toți actorii care sunt implicați în spațiile sau în instituțiile pe care le studiază etnologii. Prospecții Munca și cartierele: conjugarea și disjuncția lor Să luăm ca exemplu multiplele spații culturale care apar în bazinul minier din nordul Franței, chiar pe teritoriul, am putea spune, al activismului minier dispărut și ale cărui obiective sunt de a întreține memoria trecutului, de a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
urbane consolidate de hegemonia multiformă a angajatorului adică paternalismul patronal, după termenul uzual înțeles în sensul lui cel mai puternic -, trebuie să observăm că această coerență s-a descompus progresiv înainte chiar de închiderea bazinelor de huilă și de dispariția conjugării muncă-rezidență pe care a provocat-o104. Aceste remarci trebuie replasate în cadrul mai general al mutațiilor globale care privesc, în derularea lor, nu numai un context național, ci din ce în ce mai mult ansamblul lumii. Subiecții sunt determinați să-și evalueze pozițiile proprii și pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prin farmec raporturile simbolice de dominare la scară internațională. Pentru a măsura fenomenele care se dezvăluie prin intermediul acestei intervenții, trebuiau dimpotrivă avute în vedere cadrele în care aceasta ia naștere și se desfășoară și să se analizeze condițiile și implicațiile conjugării lor. Cel dintâi este câmpul cooperării și al ajutorului pentru dezvoltare. El este marcat de o restructurare constantă a formelor de acțiune, dinamica sa proprie contopindu-se acum cu cea a mondializării. În special, încă din anii optzeci, are loc
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
europene. Pe de o parte, avem o realitate de structură personală în care contează exclusiv raporturile umane. Pe de altă parte, există o realitate de structură "materială" în care satul, prin casele lui, prin teritoriul lui, capătă o realitate obiectivă. Conjugarea dintre aceste două realități variază de la o regiune la alta. Ea s-a păstrat diferit, în funcție de structurile tradiționale ale etniilor. Cifrele medii din Gamboma, Abala sau Boundji pot fi considerate ca fiind legate de puterea de coeziune a structurii tradiționale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în idee". Problema este deci: "cum puteți ajunge în filozofie cu specialitate cu tot?" și, ca punct de pornire, "în ce măsură simțiți că ați ajuns în idee cu ceea ce deja ați scris?" Discuția e cam aporetică; se invocă tentativele clasice de conjugare artă-filozofie sau de transcendere a istoriei artei în filozofie, în speță în filozofia culturii sau istoria culturii. Se constată că, practic, dacă nu se abandonează "specialitatea", nu se poate trece dincolo de nivelul Burckhardt, Dvorják, Warburg, Panofsky - ceea ce pentru Noica reprezintă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
e liber să echivaleze cu ceva de genul "Din Herrmann cel afurisit să iasă un Herrmann inimă curată". 8 Mulți dintre cei veniți din străinătate vorbesc așa-numita "germană infinitivă" în care cuvintele sînt înșiruite unul după altul, fără declinare, conjugare sau alte flexiuni sintactice. 9 Aluzie directă și "obraznică" la papa Paul al II-lea, căruia (aproape) îi folosește numele laic Wottila Woytila. 10 Bineînțeles că în fragmentele de lălăială se pot folosi melodii cunoscute publicului. Aici, spre exemplu, s-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
De asemenea, faptul că în Parlament este adoptată o lege care proclamă principiul egalității de șanse nu ne oferă nici o certitudine că societatea patriarhală va fi eliminată, ci doar că a fost făcut un pas în această direcție. Însă prin conjugarea eforturilor la nivel legislativ cu cele din interiorul partidelor și cu mediul academic și societatea civilă poate fi creată o masă critică împotriva unor mentalități și atitudini conservatoare cu privire la statutul femeilor, al rolului politic al acestora, care se perpetuează și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
are ca ax trecerea de la paradigma tehnologistă, spre alt set de paradigme, centrate pe om. Noile exigențe valorico-normative, față de management, exprimă tocmai proiectarea managementului prioritar pe zona socioumană, impunând valorile și normele cooperării, ale corelării autonomiei și responsabilității personale cu conjugarea eforturilor pentru a servi consumatorul, societatea. „Dar cooperarea Între oameni este mai dificilă decât managementul lucrurilor. Participarea devine o condiție a comunității, dar atunci când multe grupuri vor prea multe lucruri diferite și nu sunt pregătite pentru negociere sau tranzacție, rezultă
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
nouă și proprie pentru fiecare om. Caracterul nu este ereditar, el nu se imită, nu se Împrumută; fiecare o Își creează prin adâncire a vieții proprii, prin reflexie și mai cu seamă prin experiențele trăite, un caracter propriu. Caracterul Înseamnă conjugarea armonioasă a tendințelor și valorilor pe care se bazează adaptarea, conservarea și dezvoltarea ființei noastre În raport cu lumea și societatea. Fiind un rezultat de totalitate a unor dispoziții temperamentale ereditare și a unor factori sociali și spirituali, a unei educații inoculate
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
întreprinderii, a argumenta eficiența, prestigiul unei realizări modeste devine la fel de nociv. Este în fapt idealul lui Confucius conform căruia omul drept își traduce cuvintele în acte, apoi continuă actele prin cuvinte; în cazul acestei funcționări ideale ne găsim în fața unei conjugări corecte a celor două verbe faire și dire. Odată admisă utilitatea, mai bine spus necesitatea relațiilor publice se pune problema executării lor și mai ales a eficienței acestei executări. Tehnică de comunicare, relațiile publice necesită un contact, existînd chiar și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de toți" (Sapir, apud E.T.Hall, 1981:), mai precis felul în care culturi diferite structurează diferit spațiul, îl percep și îl experimentează diferit. Analiza structurării și investirii cu sens a spațiului de către subiecți americani a fost realizată de Hall prin conjugarea mai multor tehnici de colectare a datelor: i) observarea directă confruntată cu fotografierea (incognito) a subiecților în cele mai diverse spații și circumstanțe (aeroport, gară, hotel, stație de metrou, etc.) și corelată cu comentariile subiecților în momentul în care regulile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pentru a califica un articol de ziar ca xenofob sau rasist sau antisemit. PARADIGMĂ (opus lui sintagmă) În gramatica tradițională, paradigma este ansamblul formelor flexionare ale unui morfem lexical combinat cu desinențele sale cazuale sau verbale (declinarea unui substantiv sau conjugarea unui verb); în lingvistica modernă paradigma este constituită din ansamblul unităților legate printr-un raport virtual de substituție. PARADIGMATIC (opus lui sintagmatic) În fiecare punct al lanțului vorbirii (axei sintagmatice) are loc o alegere; elementele care ar putea fi substituite
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al versului, oprindu-și atenția asupra procedeelor specifice liricii, Tînianov constata că parodia în versuri antrenează metrul și sintaxa unei secvențe și le pune să interacționeze cu lexicul și semantica alteia 292. Spre exemplu, "revoluțiile pe tărâmul poeziei" rezultă din conjugarea unei secvențe noi cu o alta, anterioară. Urmuz sesizează și el atât automatizarea procedeelor realiste, dar și a celor venind dinspre romanele sentimentaliste ori de analiză psihologică la modă în literatura română interbelică, în plus denunță și automatizarea limbajului însuși
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de luptă. În acest sens, la 6 septembrie 1944, în cadrul unei ședințe a CC al PCdR, s-a stabilit drept cadru de acțiune colaborarea cea mai strânsă cu NKVD-ul și GRU-ul. Tot atunci, s-a fixat ca strategie conjugarea a două obiective pentru realizarea planurilor sovietice - în prima ordine o propagandă agresivă menită să atragă cât mai multe elemente din armată și din structurile informative românești, iar, în al doilea rând, valorificarea la cote maxime a legăturilor deja existente
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]