978 matches
-
Și se aude în toate satele de mai Sus și de mai Jos, în tot jurul și împrejurul, în toată măreția-i perforată de tremurarea Marelui Logos, de Adevăr!... Sigur că da!...Și uite-așa se aude: “Dragi săteni și consăteni, dragi oameni cu minte și fără minte, dragi cuminți și obraznici, stimați prieteni și vrăjmași, stimați inestimabili și stimate nestemate, sfinți copii și părinți, dragi elevi și absolvenți, onorabile jandarm și prea/cucernice părinte...vă mai aduceți aminte, desigur, când
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) by http://balabanesti.net/2013/12/29/situatie-de-urgenta-pe-maidanul-cu-trei-fantani-i-iv/ [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
Publicat în: Ediția nr. 1707 din 03 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Stimați cititori, Acum un am (mai exact pw date de 4 sept.2014) am publicat partea întâi a povestiroo HORA, obicei străvechi al românilor, fenomen magic din viața consătenilor mei, care, în anii copilăriei mele mi-au fermecat și marcat pentru totdeauna sufletul. În partea întâi am descris trăirile și simțirile consătenilor mei, la Hora duminicală. Cu unele consecințe faste ori nefaste în sufletele participanților, respectiv înfiriparea mugurilor de
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
sept.2014) am publicat partea întâi a povestiroo HORA, obicei străvechi al românilor, fenomen magic din viața consătenilor mei, care, în anii copilăriei mele mi-au fermecat și marcat pentru totdeauna sufletul. În partea întâi am descris trăirile și simțirile consătenilor mei, la Hora duminicală. Cu unele consecințe faste ori nefaste în sufletele participanților, respectiv înfiriparea mugurilor de iubire, ci legări și dezlegări de suflete, urmele din szfletele mamelor când vedeau odraslele în horă și alte trăiri și sentimente provocate de
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1441298318.html [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
acelor bătălii al celui de-al doilea război mondial. Pe urmă, după câțiva ani, am găsit mormântul tatei pe teritoriul Ungariei, în orașul Sekeșehervar bine îngrijit de altfel, aflat printre mii de alte morminte, unde se mai găseau nume dintre consătenii noștri. Zile și nopți nu încetau bocetele mamei și numai pernuțele udate de lacrimi îi erau martorii la această dramă... la această tragedie și la această nemiloasă și necruțătoare soartă. Iar când eu mă apropiam de mama să o liniștesc
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1431080734.html [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
voi urma...! Voi veni în curând acolo și eu cu” pilotcă” ce are steluță roșie, cea pe care mi-au dăruit-o veteranii de război zilele acestea. Pe când noi, ‘puștoii’ desculți atunci, am ieșit la marginea de sat să întâmpinăm consătenii întorși vii de la război, părinții și frații mai mari le puneau în cap feciorașilor aceste” pilotce”. Vai, câtă bucurie era la colegii mei. Mie, însă, nu a avut cine să-mi pună pe cap ”pilotcă”... A mea rămase pe veci
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1431080734.html [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
însă își are paradoxurile lui, ne-am șoptit noi în barbă, lăsând în pace pe veteranul nostru de la Heleșteni, avansat recent (omagiu mult întârziat!) la gradul de locotenent. Dar apropo de paradoxurile războiului. Tot moșul Alexa ne relatează despre destinul consăteanul sau Petru Hâra, un înaintaș din familia primarului. Acesta a fost rănit chiar la începutul războiului, imediat ce a trecut Prutul în Basarabia. Clasat fiind, soarta lui Petru Hâra se pecetlui la întoarcerea de la Don a camarazilor săi. La ruperea frontului
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1463816514.html [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
luptând până la sacrificiul suprem, pe câmpul de instructie,cu himera cotropitorului, disimulat în zmeul văzduhului, celcare răspunde de anotimpul iarnă. Pe cotropitorul nedisimulat, în carne și oase, avea să-l înfrunte, și în numele nefericitului său tovarăș de armă, Constantin Hogaș, consăteanul alături de care Grigore nutrise o împlinire rămasă, ca o fatalitate, încă în stadiul de aspirație. Constantin Hogaș și-a făcut datoria ostășească pe Frontul de Răsărit, hrănindu-și curajul și forța în luptă cu speranță și cu mândria că, dacă
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Actul_de_la_23_august_sivo_gheorghe_parlea_1377196565.html [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
aproape mânios. Nu-i prea plăcea să aștepte, era nerăbdător din fire, de aceea prefera pe vremuri să vâneze la pas, nu la pândă, ajunsese să distingă și să deosebească urmele, apoi să descopere ascunzătorile vânatului ca nimeni altul dintre consăteni. Dar pentru asta trebuia să fii viguros și, mai ales, să ai inimă și plămâni de oțel ... De mult o fi zăcând bușteanul ăsta aici? se întrebase ca să-i mai treacă timpul. Când fusese ultima oară pe Negre, cu puțin
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Poteca_fara_intoarcere_dan_florita_seracin_1343741025.html [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
întâlneam, îmi vorbea mult și profund despre anii închisorii comuniste, despre prigoana și urgia comunistă ce s-a abătut asupra neamului nostru timp de o jumătate de veac, despre anii copilăriei din satul său natal - Husasău de Criș și de consătenii lui, de „bihorenii lui” cu care vorbea în graiul specific locurilor sale natale, de tatăl său care a fost tot slujitor al altarului, apoi de anii de studii de la Oradea și Cluj, de Episcopul care l-a hirotonit și marcat
PARINTELE IOAN DE LA MAN. RECEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_ioan_de_la_man_recea_.html [Corola-blog/BlogPost/366957_a_368286]
-
arțag. Voia să-l pocnească pe noul său rival care i-a suflat amica de sub nas. Cum Eleonora oferise serviciile sale trupești mai multor băieți din sat, aceștia i-au acordat protecție lui Petru până s-a regrupat cu ceilalți consăteni ai săi, destui de numeroși. Bineînțeles că cei doi noi amorezi au avut timp să-și dea întâlnire pentru a doua zi după amiază. Același lucru făcură și mezinele. Despre Valentina nu știau nimic la plecare. Dispăruse din sala de
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1390030353.html [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]
-
din luna iunie 2007 al revistei ialomițene de cultură, „Helis”, care apare lunar. Singurul material din care-am reușit să completez informațiile referitoare la ilustrul avocat român, articolul intitulat „Nichita Tomescu - poet valoros al Bărăganului”, vine ca un răspuns al consătenilor săi, reprezentați de însuși autorul, în persoana profesorului Ioan Man, la întrebarea cu care avocatul-poet încheie unul din frumoasele sale poeme: „Dar din uitare, cine-o sa mă cheme?” Nichita Tomescu reprezintă juridic Canada la Națiunile Unite! Nichita Tomescu s-
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Nichita_tomescu_reprezentant_juridic_al_canadei_la_onu_avocat_al_mafiotilor_si_poet_al_baraganului_.html [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
lui, credința lui. Când a terminat, m-a întrebat: Oare ne vom mai întoarce vreodată? Eu nu mai pot crede!” A fost înmormântat în Canada, departe de satul din Bărăgan care-i fusese atât de drag. În semn de prețuire, consătenii i-au ridicat un monument funerar alături de mormintele părinților săi, pe care-i iubise atât de mult... Poeme adunate în „Genuni” Îmi povestise nea Mitică despre talentul literar al lui Nichita Tomescu și-acum, iată că am avut ocazia să
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Nichita_tomescu_reprezentant_juridic_al_canadei_la_onu_avocat_al_mafiotilor_si_poet_al_baraganului_.html [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
permite azi, la o vârstă atât de înaintată să aibă unde să ducă o floare și să aprindă o lumânare tuturor membrilor familiei sale, cărora nu le cunoaște mormântul, dar care acum revin, simbolic, acasă. De asemenea, le mulțumește tuturor consătenilor care n-au pregetat să-i ajute pe cei din munți, din respect față de prea iubitul lor dascăl, Iancu Arnăuțoiu, și din dragoste față de Toma și Petre Arnăuțoiu. Celor care au contribuit la realizarea monumentului le dorește multă sănătate și
Inaugurare monument Haiducii Muscelului by http://uzp.org.ro/inaugurare-monument-haiducii-muscelului/ [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
cert pot trăi ignorând-o, chiar dacă dau Cezarului ce-i al lui. În fond mi-a creat drumurile pe care primarul satului a omis să le facă. M-am născut într-un sat, nu o țară. În jurul familiei se află consăteni sensibili sau nu la bucuriile sau întristările mele care sar sau nu în ajutorul meu dacă intru într-o belea. Țara ce face pentru mine? Îmi inspiră ura împotriva consăteanului că așa ar cere dreptul electoral. Mă pune să apăr
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400054778.html [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
într-un sat, nu o țară. În jurul familiei se află consăteni sensibili sau nu la bucuriile sau întristările mele care sar sau nu în ajutorul meu dacă intru într-o belea. Țara ce face pentru mine? Îmi inspiră ura împotriva consăteanului că așa ar cere dreptul electoral. Mă pune să apăr avutul unui oarecare necunoscut care n-a făcut nimic pentru mine. Ce însemnătate are steagul pentru mine? Poate eventual culorile! Roșu și galben mai au reflecții la televizor. Dar care
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400054778.html [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
nu a format nicicând un subiect de meditare, Niciuna dintre aceste adânci filosofii nu pledează pentru noțiunile ȚARĂ, NEAM, STEAG. Și cu atât mai mult despre GUVERN; PARTID; ARMATĂ Rog din inimă. Meditați în adânci cugetări ce reprezintă satul natal, consătenii și nevoile lor, cultura locală cuprinzând jocuri, cântece și obiceiuri dragi, munca de toată zilele eventual completată cu ajutorul benevol dat vecinului în necesitate. Puteți compara cu vremelnica ȚARĂ din care face parte satul, cu steagul, armata, guvernul, aparatul ei punitiv
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1400054778.html [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
eu am rămas gură cască la o vitrină. Spre norocul meu fiind zi de târg, era multă lume și din satul nostru, așa se face că m-a găsit cineva cunoscut, de care nu m-am mai dezlipit, iar respectivul consătean m-a predat viu și nevătămate tatii. Această primă vizită în Fălticeni avea să se repete de mai multe ori în acea vară, prilej de glume nesărate ale copiilor orășeni, care se uitau lung și curioși la un desculț, îmbrăcat
AMINTIRI DESPRE FĂLTICENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1406655376.html [Corola-blog/BlogPost/349474_a_350803]
-
debuteze în antologia DRUMURILE VIEȚII 2007, continuându-și activitatea literar poetică într-un anonimat perpetuu. Profesorul Constantin TÎRZIU scrie un articol elogios despre Felicia Niculina LĂMĂȘANU după apariția sa în antologia AMETISTE MOLDAVE 2014, în care precizează sprijinul acordat de consăteanul dumneaei, nimeni altul decât poetul Mihai LEONTE. Va urma partea a treia... Referință Bibliografică: TREI ANTOLOGII CU PRIETENI partea a doua / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1732, Anul V, 28 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
TREI ANTOLOGII CU PRIETENI PARTEA A DOUA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1443387686.html [Corola-blog/BlogPost/362920_a_364249]
-
din luna iunie 2007 al revistei ialomițene de cultură, Helis, care apare lunar. Singurul material din care-am reușit să completez informațiile referitoare la ilustrul avocat român, articolul intitulat „Nichita Tomescu - poet valoros al Bărăganului”, vine ca un răspuns al consătenilor săi, reprezentați de însuși autorul, în persoana profesorului Ioan Man, la întrebarea cu care avocatul-poet încheie unul din frumoasele sale poeme: Dar din uitare, cine-o sa mă cheme? Nichita Tomescu - reprezentantul Canadei la Națiunile Unite Nichita Tomescu s-a
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/02/09/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-10/ [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
lui, credința lui. Când a terminat, m-a întrebat: «Oare ne vom mai întoarce vreodată? Eu nu mai pot crede»!” A fost înmormântat în Canada, departe de satul din Bărăgan care-i fusese atât de drag. În semn de prețuire, consătenii i-au ridicat un monument funerar alături de mormintele părinților săi, pe care-i iubise atât de mult... Poeme adunate în „Genuni” Îmi povestise nea Mitică despre talentul literar al lui Nichita Tomescu și-acum, iată că am avut ocazia să
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX by http://balabanesti.net/2012/02/09/exilul-romanesc-la-mijloc-de-secol-xx-10/ [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
urmă tot la lopata lui Eminescu ajungi!” „Cioran a fost ca o batoză: el i-a luat pe toți și i-a treierat!” Știa atât de multe despre Emil Cioran... Pe Cioran și pe Octavian Goga, nea Mitică îi numea „consătenii mei”, pentru că își aveau originile toți trei în ținuturile Sibiului. „După părerea mea, Cioran a fost ca o batoză: el i-a luat pe toți și i-a treierat, a separat grâul cel bun de pleavă și neghină” - mi-a
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
îndepărtat tare mult de cele cerești și mi-am rânduit viața cu cele trecătoare, doar parte neînsemnată din cele veșnice, încolo fleacuri, fleacuri, fleacuri... Nu mai știu nici dacă ți-am îndeplinit dorința de a fi îndemnat pe colegii mei consăteni și parte din ei prieteni, pe Nicu lu'Duruian, Bostan al lu'Costică Simene, Bujorel al Notarului, cel mai bun prieten al meu (rămas și azi pe aceeași poziție câștigătoare), Genel al Olteanului și alții pe care nu-i mai
SCRISOARE CĂTRE MAMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_catre_mama.html [Corola-blog/BlogPost/355982_a_357311]
-
această școală ca și sora ei mai mare dar, spre deosebire de ea, a continuat școlarizarea la facultatea de chimie din Politehnica București și a devenit inginer. De un an era stagiar la fabrica sus amintită și se avea bine cu un consătean, Ionel, cu care urma să se căsătorească. Scrisoarea era de la mine, coleg de grupă timp de 4 ani la facultate. Eu fusesem repartizat la Pitești în cadrul instituțiilor petroliere. Eram specializat în automatizări ocupație cam necunoscută. De fapt toți se temeau
NUNTĂ-N MAHALA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1473690932.html [Corola-blog/BlogPost/341195_a_342524]
-
se pare, că e foarte greu să găsești calea întoarcerii. Depinde numai de Dorința și Verticalitatea liderilor din Chișinău..., mai mult de acel pe care-l vom allege Domnitor la următoarele alegeri... 30. Ce ați mai vrea să transmiteți neapărat consătenilor, dar și tuturor cititorilor ziarului CUVÂNTUL din regiunea Orhei? - Că- mi este dor de toți... Dor de satul meu în floare Unde am crescut, De cireșii din ponoare Și primul sărut. Dor de drumul din livadă Ce duce - n Hârtop
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1438704026.html [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
cu foc. Dor de satul meu din luncă Și- apa din izvor, Inimioara-mi se usucă De atâta dor. Dor de poama cea din vii Și- iarba din poene, Dor de cânt de ciocârlii Și flori de sânzâene... Le doresc consătenilor și tuturor cititorilor ziarului multă sănătate, speranțe frumoase și împliniri. Să dea Domnul ca acest an să devină un an al marii cotituri pentru România Mare și pentru România Mică: anul reântregirii naționale! Pentru conformitate Tudor Iașcenco, director Referință Bibliografică
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1438704026.html [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]