48,585 matches
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ROMÂNIA MARE Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1542 din 22 martie 2015 Toate Articolele Autorului Burebista,întâiul rege Unit-a triburile făcândntr-un stat. E statul Dac, se înțelege Și în istoria e consemnat. Din a Panoniei câmpie, Până-n Urali,fost-al dacilor stat. Dar nu a fost așa să fie. Căci liftele păgâne l-au furat. Ei au tot smuls din tine țară Și te-au furat,iar fii ți-au ucis, Dar
ROMÂNIA MARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1427055161.html [Corola-blog/BlogPost/341016_a_342345]
-
așa cum preciza Golopenția? Am încredere că puțini, pentru ca apoi să îmi pot concentra atenția și asupra unor comunități de români, ale căror voci nu prea se aud la București și aici mă refer la românii din Serbia sau Ucraina. Interviu consemnat de ION PETRESCU membru UZPR/București http://adevarul.ro/moldova/politica/interviu-cei-prut-nu-romani-mana-doua-
Cei de peste Prut nu sunt români de mâna a doua by http://uzp.org.ro/cei-de-peste-prut-nu-sunt-romani-de-mana-a-doua/ [Corola-blog/BlogPost/93603_a_94895]
-
ori, era finalizată cu logodna adevărată. De aici a rămas zicala: Dragobetele sărută fetele! În lucrarea Jocul Dragobetelui cu măști sa „Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele și unele tradiții legate de ele”, inimosul folclorist român Constantin Rodulescu-Codin (1875-1926) consemna: Dragobetele e flăcău iubieț și umblă prin păduri după fetele și femeile care au lucrat în ziua de ragobete. Le prinde și le face de râsul lumii, atunci când ele se duc după lemne, flori, bureți... . În urma acestui fapt a rămas
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
la cunoștință! Inițialele numelui și ale pseudonimului dumneavoastră dau împreună acronimul: PADE! (Petrescu Antoniu - Don Elvis). De aici până la PADRE, adică preot în limba italiană, nu lipsește decât litera „R”. Oare acea literă „R” o fi legătura cu... România? A consemnat, George ROCA Sydney - Avezzano 21 februarie 2011 Referință Bibliografică: George ROCA - INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS / George Roca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 429, Anul II, 04 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Roca
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_parintele_ant_george_roca_1330846637.html [Corola-blog/BlogPost/357955_a_359284]
-
Mirabile, admirabile, povestiri superbe” - în acești termeni definea, la lansarea volumului de debut, criticul Gruia Novac nuvelele polițiste semnate de Marinel Gîlcă. “Un debut promițător, un talent autentic, o carte atractivă, pe care cititorul avizat o parcurge cu interes crescând”, consemnează, în prefața cărții, scriitorul Petruș Andrei. Și acum vă fac o mărturisire, această prefață, intitulată “Proză de investigație etică și poetică” este cea care a fost în măsură să îmi stârnească, firesc, curiozitatea. De fapt pe Marinel Gâlcă, dacă tot
“PASE ÎN DOI” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1453103887.html [Corola-blog/BlogPost/340092_a_341421]
-
și românească pe care a putut-o concentra poezia lui, „simplă și răscolitoare totodată, în care se regăsește cum la nu mulți poeți, sentimentul românesc al ființei”, sintagma noiceană pe care o invocăm adesea în astfel de circumstanțe.” Și mai consemnează foarte frumos că vibrația profundă pe care o produc poemele sale se datorează propriei lui vibrații intime, pe care le transmitea auditorilor: „Rostind poezia, Grigore Vieru vibra dinspre toată istoria pe care o ducea cu sine, cu toate dezamăgirile, împlinirile
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
foarte interesantul ciclu al Saltimbancilor, cuprinzând lucrări contradictorii, în care suferința terestră se iluzionează a fi bucurie dezlănțuită, în care Infernul vrea să creadă (și să-i facă și pe alții se creadă) că e paradis. În încheiere, avem a consemna trimiterile la existența indiferentă, la viața diurnă, cu întâmplările ei bonome, plate (nici bune, nici rele, celebrele adiafora), unde, însă, ochiul lucid și expert al artistei surprinde veghea necruțătoare a reptilei de la începutul vremii și al vremurilor. Să se observe
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1411637542.html [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
posibil să fi cunoscut și puțină istorie... După care constată sec: ,,de Ziua Cernăuților n-am prea auzit să se amintească și de numele întemeietorului care i-a eternizat intrarea în istorie” - pentru că, reliefează mai departe Maria Toacă, răbojul anilor consemnează că urbea ,,își are începutul de la actele domnești semnate de voievodul Țării Moldovei Alexandru cel Bun, printre care și un tratat comercial, încheiat la 8 octombrie 1408 cu negustori din Lvov”. Autoarea punctează realitatea că domnitorul român și-a întemeiat
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Dragoș Vodă” a încheiat manifestarea cultural-artistică omagială cu un ,,cântec istoric ce ne-aduce aminte că frații în veci vor fi frați, întărit de îndemnul să începem ziua de mâine cu <Deșteaptă-te, române!”. În același ianuarie 2014, la Putna - consemnează Doina Cernica -, Lucia Olaru Nenati ,,a susținut focalizarea atenției asupra creației UNICAT (s.n.) a lui Mihai Cimpoi: Mihai Eminescu. Dicționar enciclopedic, Editura Gunivas, Chișinău, 2013”. ,,Parastasul lui Eminescu, săvârșit miercuri, 14 ianuarie 2014, în biserica Mănăstirii Putna, de un sobor
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
www.youtube.com/watch?v=rj XBLvNSsk Pentru mai multe mostre audio (înregistrate în studio), te invit și pe SoundCloud https://soundcloud.com/rucsandra-saulean ... Și pe ReverbNation https://www.reverbnation.com/rucsandramariasaulean Mii de mulțumiri pentru susținere. Toate cele bune! ------------------------------- A consemnat, Doru Rocker IONESCU AlterCulturo, 25 Septembrie 2016 Referință Bibliografica: Doru IONESCU - INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ȘĂULEAN / Doru Ionescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2102, Anul VI, 02 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doru Ionescu : Toate Drepturile Rezervate
INTERVIU CU RUCSANDRA MARIA ŞĂULEAN de DORU IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/doru_ionescu_1475371475.html [Corola-blog/BlogPost/372860_a_374189]
-
Lansarea va avea loc marti, 21 octombrie 2014, ora 18.00, la Hanul Manuc, str. Franceza, nr. 62-64. Majoritatea însemnărilor lui Corneliu Coposu din acest jurnal ascuns de securitate timp de peste patru decenii gravitează în jurul unui singur astru: Iuliu Maniu. Consemnează mișcările diurne ale Prezidentelui, întâlnirile sale cu toate personalitățile politice importante, cu diplomații străini acreditați în România, strategia sa de a scoate țara din alianța cu Germania lui Hitler și a o trece de partea aliaților, acțiunile secrete riscante întreprinse
JURNALUL LUI COPOSU”– EDITURA VREMEA – LANSARE DE CARTE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1413784373.html [Corola-blog/BlogPost/349837_a_351166]
-
construiești și povestea. Nu e lipsit de importanță ce s-a făcut. Este un omagiu pentru un mare artist al lumii și este un omagiu pentru televiziunea română că și cultura română că își găsește breșe în cultură universală. (a consemnat pentru TVR Ada-Maria Ichim) AL DUMNEAVOASTRĂ, ORSON WELLES! De Richard France Adaptare tv: Cristian Grigore si Cezar Ghioca Scenariul si regia: Cezar Ghioca Cu: Dorel Vișan și Silviu Debu Scenograf decor și costume: Roxana Lungoci; Muzica originala : Liviu Elekeș; Imagine
REMINDER premiera cu DOREL VISAN – Al dumneavoastra Orson Welles by http://revistaderecenzii.ro/reminder-premiera-cu-dorel-visan-al-dumneavoastra-orson-welles/ [Corola-blog/BlogPost/339279_a_340608]
-
cu domnitorul lui și combătându-l pe al celuilalt, și nu exemplul cronicarilor moldoveni care s-au completat unul pe altul într-o ștafetă istorică. Ar mai fi multe de spus, dar spațiul nu mă lasă. Referință Bibliografică: DEMN DE CONSEMNAT / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 649, Anul II, 10 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DEMN DE CONSEMNAT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Demn_de_consemnat_ioana_voicila_dobre_1349888814.html [Corola-blog/BlogPost/343588_a_344917]
-
femei, în special britanice, precum Agnes Smith (1887), Esme Scott Stevenson (1878), Mrs. Lewis (1893), Magda Ohnefalsch Richter (1894-1913), Gladys Peto (1926) descoperă Ciprul. Mărturiile aduse de aceste femei sunt scrise într-un alt registru, umanizează exoticul, personalizează neobișnuitul și consemnează observații etnografice mult mai intime”. Cu această observație, doamna Todea-Christodoulou a pus capăt scurtei introduceri, creând o punte de legătură între călătoarele din trecut și doamna Georgeta Resteman, călătoarea din România și autoarea cărții „CIPRU- Corolă de lumină vie”. Oprindu
LANSARE DE CARTE LA AMBASADA ROMÂNIEI DIN CIPRU de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Veronica_ivanov_lansare_de_carte_la_am_veornica_ivanov_1359286195.html [Corola-blog/BlogPost/364866_a_366195]
-
și prozei, autorului „Geniului pustiu” Spiritul național, se știe că a capătat avânt și consistență în epoca constituirii națiunilor (jumătatea secolului al XIX-lea) pe întreg cuprinsul continentului european. În eseul intitulat „Spiritul național în publicistica și proza eminesciană” se consemnează, pe lângă cunoscutele sentimente patriotice ale poetului, exprimate prin elogierea frumuseții și bogăției limbii(„fagurele de miere”), a tradițiilor, istoriei glorioase, naturii patriei, dar și spiritului naționalortodox și al rolului bisericii în dezvoltarea limbii literare („limba vechilor cazanii / care-o zic
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
toate sunt trecătoare ( panta rei- soartă alunecoasă!) și potrivit concepției dialectice a lui Heraclit asupra mișcării ca schimbare neîncetată a universului, se reiterează acest adevăr de către Al. Fl. Țene, într-un eseu intitulat: „Poeții întemeiază dăinuirea prin cuvânt” Eminescu a consemnat acest aspect prin celebrele versuri din poezia „Numai poetul” din 1968: „Lumea toată-i trecătoare, Numai poetul. Oamenii se trec și mor, Ca păsări ce zboară Ca și miile de unde , Deasupra valurilor Ce un suflet le pătrunde, Trece peste Treierând
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Prefata_la_volumul_de_eseuri_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
zona Universității. Însă Muzeul de Artă Contemporană Românească, instituția ca atare, în locația unde se află acum, a fost inaugurat pe 5 iunie 1967, astfel că anul acesta se împlinesc 45 de ani. Ziarul „Viață nouă” din 6 iunie 1967 consemna: „Ieri, la Galați, în noul local din Bulevardul Republicii nr.141, situat într-un cadru pitoresc, a avut loc deschiderea Muzeului Regional de Artă Plastică Românească Contemporană”. Apoi sunt enumerate câteva nume de mari pictori care expun: Pallady, Tonitza, Petrașcu
Muzeul de Artă Vizuală împlinește 45 de ani by http://www.zilesinopti.ro/articole/2184/muzeul-de-arta-vizuala-implineste-45-de-ani [Corola-blog/BlogPost/99534_a_100826]
-
prin publicarea în reviste de profil sau în rubrici specializate ale ziarelor a cel puțin 40% din astfel de creații. Participând la concursuri și festivaluri de satiră și umor, Teodor Barbu a beneficiat în mai multe rânduri de premieri, fiind consemnat și în Antologia epigramei oltenești, în 2008 (apărută la Craiova cu titlul „Printre epigramiștii olteni” sub îngrijirea scriitorului Petre Gigea-Gorun), după ce, în 1997, la a treia ediție a Festivalului „Oltenii & restul lumii” a fost apreciat cu premiul I pentru fabulă
RECENZIE DE CARTE, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_de_emil_ist_al_florin_tene_1375685246.html [Corola-blog/BlogPost/362528_a_363857]
-
cele șapte Sfinte Taine ale Bisericii noastre care constă în mărturisirea păcatelor săvârșite, din căință, regret și hotărâre de îndreptare, din împlinirea, după caz, a canonului primit, urmată de dezlegarea pe care o acordă preotul duhovnic. Dicționarul mai sus amintit, consemnând acest înțeles originar și adevărat al cuvântului pocăință, nu întrevede să amintească și sensul mai nou, folosit din păcate de foarte mulți, chiar și de unii dintre credincioșii noștri neavizați, anume „a deveni adept al anumitor secte religioase creștine” (Dicționarul
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Pilda_fiului_risipitor_eva_stelian_gombos_1361863963.html [Corola-blog/BlogPost/352068_a_353397]
-
dea doctoratul în literatură la Iași, a căderii de pisică a lui Moraru, păstrând în gheare direcția „Vieții românești” ca o muncă de jos pe care o primea fiind suspendat din partid pentru o verificare mai profundă dar, de fapt, consemnându-și prin asta calitatea de critic de direcție cu care se flata, harul fiindu-i doar la direcție, nu și la actul critic. Ca și Novikov care, după doctorat și-a zis că e istoric, nu critic literar. Tot așa cum
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
de neuitat al poetului Ion Horea, care - pe lan ga alte teme - a cântat cu o autentică trăire viața moților din munții Apuseni, adică a oamenilor în mijlocul cărora s-a născut și în jurul cărora și-a petrecut copilăria de neuitat. Consemnam câteva date biografice. Poetul Ion Horea s-a născut în satul Pețea de Câmpie, județul Mureș, la 10 mai 1929. A debutat la 20 de ani, cu...'' Balada însămânțării grâului de toamnă'' după care - din cauza că era fiu de chiabur
SEARĂ DE POEZIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Seara_de_poezie_elena_armenescu_1393879485.html [Corola-blog/BlogPost/340964_a_342293]
-
din 28 octombrie 2011. ELOGIU CLEPSIDREI S-au ascuns, pe furiș, unul după altul, melcii în cochilii, doar șerpii de casă mai veghează la marginea tărậmului - pe sub tufărișuri, în amurg, si aricii caută sfậrșitul drumului, iar eu, reporterul clipei, măi consemnez încă o zi despre toamnă care vine, în urmă-mi, grăbita, pe-o nouă poteca, iar cu ochiul din frunte încă văd, pe hotar, lungul șir de iobagi - pentru toți îmi voi umple, de Sumedru, străbunii desagi, iar pe frigul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
cearnă. Citește mai mult ELOGIU CLEPSIDREIS-au ascuns, pe furiș, unul după altul, melcii în cochilii,doar șerpii de casă mai veghează la marginea tărậmului -pe sub tufărișuri, în amurg, si aricii caută sfậrșitul drumului,iar eu, reporterul clipei, măi consemnez încă o zidespre toamnă care vine, în urmă-mi, grăbita, pe-o nouă poteca,iar cu ochiul din frunte încă văd, pe hotar, lungul șir de iobagi -pentru toți îmi voi umple, de Sumedru, străbunii desagi,iar pe frigul din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
mizerie pe străzi, aer îmbâcsit... Da, îmi trebuia o îndeletnicire echilibrantă. Eu și sinele meu aveam nevoie de asta. Că scriu de când am învățat să buchisesc abecedarul, sună a clișeu. Scriu când cred că am ceva care merită să fie consemnat, scriu după ce-am lecturat o carte care mi-a plăcut, scriu când m-a impresionat vreun tablou (real sau imortalizat pe o pânză), scriu în natură, scriu în lăcașurile religioase, scriu după ce-l ascult pe Dan C. Mihăilescu cu
TAINA SCRISULUI – SCRISUL MĂ FERICEŞTE by http://balabanesti.net/2012/08/25/taina-scrisului-%e2%80%93-scrisul-ma-fericeste/ [Corola-blog/BlogPost/340011_a_341340]
-
-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor oameni și care fapte sunt consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic și Izbăvitorul de moartea noastră cea veșnică și de toate durerile, chinurile și răutățile acestui veac, în Împărăția Sa cea cerească și veșnică, de care, ne rugăm Lui, să aibă necontenită, neîntreruptă
FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA MOMENTUL MARII SALE TRECERI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1459756709.html [Corola-blog/BlogPost/381976_a_383305]