51,306 matches
-
Note (redactate de Coloșenco, nu-i așa?) trimiterile la textul originar sunt din nou corecte. Pe undeva editorul nu e cu totul inconștient de ceea ce face și atunci mizează pe derutarea cititorului. Nu are obiceiul, în bogatele-i note, să consemneze exact ceea ce reproduce. Manuscrisul? Ediția princeps? O variantă din vreo revistă a vremii? În felul acesta crede că se pune la adăpost de orice critică. Îi observi o eroare, zice că a urmat manuscrisul, îi observi alta, zice că a
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
ajuns la celălalt capăt al lumii cu viteza luminii./ Nu mai scriu nimic,/dorm mai bine când știu că totul este doar în mintea mea.// (Undeva se știe tot). Nu întâmplător, DS, prin întreaga sa creație lirică, se străduiește să consemneze atât datarea momentului și a locului, cât și să poetizeze mediul înconjurător. Grija cea mai mare este de a se dezvălui cititorului pentru a fi înțeleasă. Continuăm să credem în forța, tenacitatea și mai cu seamă în inepuizabilul talent al
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
pe neînfricarea sa, pe eficiența atacului său. La celți, de pildă, blana lupului, care, așezată peste un instrument de suflat, producea un zgomot înfiorător, era folosită ca stindard de luptă, dar și ca instrument de intimidare a dușmanului. Lupul este consemnat ca animal totemic și la daci. Strămoșii noștri îl puneau în legătură cu soarta comunității. Ca simbol al destinului, un lup alb era considerat de bun augur. Și, de aceea, era căutat cu ardoare. În același timp, exista la daci și suspiciunea
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
sa. Domnul Stelian Gomboș este tipul intelectualului creștin, cu instrucție intelectuală specifică secolului XXI și cu trăire duhovnicească, adesea, cu conotații ascetice, specifică marilor trăitori ai sfintei ortodoxii. Este deajuns, pentru a ilustra cu evidență cele spuse mai sus, dacă consemnăm faptul că autorul lucrării „Smerite împărtășiri” chiar se spovedește și se Împărtășește cu Sfintele Taine, cu regularitate și mai ales, cu rigurozitate și cu dorită vrednicie. Sunt bucuros să stau, în paginile unei cărți, alături de un om care și-a
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
autoare Cezarina Adamescu; Lansare de carte: „Pe cărările vieții” autoare Elena Buică (Canada). Prezintă Prof. Domnița Neaga și Prof. Constantin T. Ciubotaru” Despre acest eveniment, ziaristul George Zavera, în ziarul „Mara” (din Alexandria) nr. 2535, din 15 septembrie 2016, a consemnat: „Evenimentul desfășurat la Casa de Cultură municipală a avut ca moderatoare pe distinsa șefă a Direcției de Cultură din cadrul Primăriei Roșiorii de Vede, Aurelia Bărbuț, o doamna cultivată, de spirit înalt, în cel mai pur înțeles al cuvântului, a cărei
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
poziția scriitorului ajuns la capătul puterii de rezistență. Dar Stalin interzice proiectul teatral. Circumstanță ce-l îndeamnă pe Bulgakov a concepe o altă lucrare dramatică. Una despre artistul sortit să rămână perdant și după compromisul său cu oficialitatea, care să consemneze oribilul fapt că regimul comunist a alterat până și pactul faustic în înțelesul său originar. Acceptându-l, artistul rămâne cu mâna goală, eșuează atât în transcendență, cât și în imanență. în perspectiva lui Bulgakov, există două feluri de pacturi: unul
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
am să-ți arăt/ semnul serii de pe armură/ ca doi pinteni mici de orz.// Era umed. Era bură./ (Nici un fel de noimă Rut)/A fost soare, - a fost plăcut,/ însă nu m-am mai întors..." (Soare Viscol Umbră Gând). Sunt consemnate nu puține metamorfoze malefice ale ființelor și lucrurilor, care se scurg unele într-altele ca-ntr-o clepsidră a unei imagerii dereglate: "o pasăre-mi da ocoluri în zbor/ mă-nfășură din ce în ce mai zăpăcitor/ în cercurile ei neprevăzute/ unele proxime, altele
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
totdeauna. Am ezitat îndelung dacă să țin sau nu acest jurnal. Meseria mea este să calculez, nu să scriu. Sunt economul adjunct al ospiciului de la Charenton. Dar sufletul îmi este cuprins de o asemenea tulburare, încât mă simt obligat să consemnez evenimentele ciudate al căror martor se întâmplă să fiu. Mi-e teamă că îmi voi pierde mințile dacă nu o fac. Degeaba încerc să mă agăț de îndatoririle mele, care sunt numeroase, mă simt incapabil să-mi apăr spiritul de
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
caraiman", în Cânturi de ocnă). De la caramangiu s-a format și un verb, azi învechit - a caramangi; furtul din buzunar fiind numit, cu un derivat al verbului, caramangeală - "Unde să fiu? în oraș după caramangială" (Pașca 1934). Dacă derivatele rămîn consemnate în articolele de specialitate, expresiile care conțin termenul caraiman și se referă la furt par să fi rămas în actualitate și să fi pătruns chiar în uzul familiar - cu o circulație, totuși, destul de limitată.
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
S. Damian Scrisă ca și precedentele cu o remarcabilă fluență a expresiei (de unde un anumit succes de public), "cartea a III-a" a Memoriei ca zestre, producția autobiografică a Ninei Cassian, cuprinde perioada 1985-2005. Textele sînt redactate în America, consemnînd ceea ce ar fi "o existență alternantă și șovăielnică, marcată de drame și de surprinzătoare izbutiri". Transplantată la New-York, în septembrie 1985, poeta ajunge din primul moment într-un bun plasament, "în Village, un fel de Quartier Latin al New-York-ului, fieful
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
se devora pe șine / și tot așa prisosește” („Semiotica”). Toate volumele de poezii durabile trebuiau să poarte un titlu. Și acesta al lui Virgil Dumitrescu poartă un titlu. Acesta rămâne învingător și pește celelalte nișe tematice pe care le-am consemnat. La cercetări în retorta, se poate dovedi că acestea intra în rezonanță cu supratitlul, dar că fiecare în parte are altă construcție și alt lexic. Semn clar de unitate în diversitate. Ba că Virgil Dumitrescu și-a organizat întreg volumul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-ți arăt eu! o asigura Mitică fără să întrerupă cântecul: Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Ce-mi arăți, bre? se bagă aceea în sufletul lui. Tristețea... Dramă... Dezastrul!... ia Mitică drept martoră frământarea mării. Ești la pământ? consemnează brunetă concluzia profesională; și vrea să plece. Dar Mitică vorbește atât de dramatic. Da, sunt la pământ. De ce? Fiindcă am avut nedumeriri politice. Și? rămâne ea din curiozitate și din lipsă de clienți. Și m-am lăsat vândut. Vândut tot
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
întâlnirea de la Teaca, Ion Vădan i-a scos Melaniei Cuc, la editură Dacia, o carte nouă, intitulată, „Vânătoare cu soim”, subintitulata „tablete șotron”, - un mod de a surprinde scurte și rapide „flaschuri” din orizontul ei de observație, pe care le consemnează, precum schițele unui nou tablou, din tuse nervoase și grăbite. Tehnică de lucru ne trimite în zona de întretăiere dintre poemul în proza, eseu, aforistica și tabletă, adică un gen hibrid, experimentat și anterior de autoare, în cartea „Fără nume
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
politică" (p. 149-150). El mărturisește că a citit de la 16 ani opera lui Montesquieu, dăruită de tatăl său, "carele - adaugă el ironic - singur s-ar mira mult de extravaganțele politice ale fratelui meu Iuliu" (p. 150). Ca pe o curiozitate consemnez faptul că scrisoarea lui Cassiu Maniu era trimisă de pe strada Nicolae Iorga nr. 11, actuala stradă Napoca, din plin centrul Clujului, căreia nu i-a mai fost restituit acest nume (p. 172). Deci, în 1924 și în toți anii următori
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
a făcut să ia atitudine împotriva unor glorii ale epocii precum Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, Vlahuță, Caragiale. Păcat impardonabil. A făcut figura unui "negativist", unui "demolator", "vrăjmaș al valorilor naționale", avant la lettre. într-un moment de aprofundată decepție, și-a consemnat dorința unei expatrieri postume: "Doresc României fericire, cu toate că m-a adăpat cu amar și că a fost pentru mine o mamă cu adevărat vitregă. Doresc ca corpul meu, sau nu se va putea aceasta din cauze materiale, ca rămășițele mele
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
se devora pe șine / și tot așa prisosește” („Semiotica”). Toate volumele de poezii durabile trebuiau să poarte un titlu. Și acesta al lui Virgil Dumitrescu poartă un titlu. Acesta rămâne învingător și pește celelalte nișe tematice pe care le-am consemnat. La cercetări în retorta, se poate dovedi că acestea intra în rezonanță cu supratitlul, dar că fiecare în parte are altă construcție și alt lexic. Semn clar de unitate în diversitate. Ba că Virgil Dumitrescu și-a organizat întreg volumul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-ți arăt eu! o asigura Mitică fără să întrerupă cântecul: Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Ce-mi arăți, bre? se bagă aceea în sufletul lui. Tristețea... Dramă... Dezastrul!... ia Mitică drept martoră frământarea mării. Ești la pământ? consemnează brunetă concluzia profesională; și vrea să plece. Dar Mitică vorbește atât de dramatic. Da, sunt la pământ. De ce? Fiindcă am avut nedumeriri politice. Și? rămâne ea din curiozitate și din lipsă de clienți. Și m-am lăsat vândut. Vândut tot
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
întâlnirea de la Teaca, Ion Vădan i-a scos Melaniei Cuc, la editură Dacia, o carte nouă, intitulată, „Vânătoare cu soim”, subintitulata „tablete șotron”, - un mod de a surprinde scurte și rapide „flaschuri” din orizontul ei de observație, pe care le consemnează, precum schițele unui nou tablou, din tuse nervoase și grăbite. Tehnică de lucru ne trimite în zona de întretăiere dintre poemul în proza, eseu, aforistica și tabletă, adică un gen hibrid, experimentat și anterior de autoare, în cartea „Fără nume
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lider politic nu l-aș respecta prin toți porii mei. ... Haralampy: Porii sau perii ? Că mi s-a înțepenit paronima în gardu' PRM-ului... l Liviu Turcu: ,Eu am vrut să ajut CNSAS-ul..." Haralampy: Filantropica dumneavoastră intenție va fi consemnată cu litere aurii fix în anal-e... l Adrian Năstase, la Antena 3: ,Am câțiva colegi proști în Parlament..." Haralampy: Sunteți modest, domnu' Năstase - ca întotdeauna... Bravo! l Președintele ședinței de la Camera Deputaților (14 noiembrie, Jurnal TVR1): Deci, votăm ce-am
Din antologia telezicerilor - alcătuită și comentată de psihosociologul C. Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10032_a_11357]
-
titular al unei cronici tv la un mare cotidian - are însă obiceiul să urmărească fiecare emisiune cu un carnețel și un pix la îndemână. În felul acesta nu-i scapă nimic, este un soi de CNA ad-hoc, gata oricând să consemneze prostia exhibată nonșalant pe toate canalele de televiziune, adevărată rețetă de succes pentru toți tinerii dornici să răzbată prin forțe proprii în societatea românească. Puși în fața unei camere de filmat sau a unui microfon, eroii tranziției devin prolicși, simt nevoia
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
de către secretarul - George Breazul - care scria și documentele Arhivei<footnote (Breazul, George) - Ministerul Cultelor și Artelor - Comisiunea pentru Arhiva Fonogramică și Publicarea de Folklor Muzical - Îndrumări pentru culegerea de folklor muzical cu ajutorul fonografului, București, Tipografia Reforma Socială, (1928); footnote> . Se consemna în numărul din 4 august 1928 al revistei Rampa, începutul colaborării Arhivei din București cu cea din Berlin, ceea ce însemna că în Germania activitatea lui George Breazul a fost mult mai complexă, urmărind și deschiderea unor colaborări cu organisme internaționale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
und Zagreb; în: Archivs für Musikforschung, Berlin, An I, nr. 4, 1936, pp. 493 - 496; footnote> , Erich H. Müller Asow<footnote Asow, Erich H. Müller - Volksmusik in Rumänien; în: Neue Freie Presse, 11 martie 1938, p. 17; footnote> , sau va consemna peste ani Hans Joachim Moser<footnote Moser, Hans Joachim - Breazul, George; în: Musik - Lexikon, Vierte, stark erweiterte Auflage, Band I (A - L), Band 2 (M - Z), Hamburg, Musikverlag Hans Sikorski, 1955, p. 152; footnote> , ori se va ști la Brno
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
7 - 8, septembrie-octombrie 1937, p. 270; Republicat integral în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp.116 - 124; footnote> . După succesele audițiilor muzicale pentru școlari, în realitate concerte educative cu participarea orchestrei naționale condusă de Alfred Alessandrescu, criticul va consemna: „Este prima dată în lume când se organizează în chip așa de deosebit audițiuni muzicale pentru școlari”<footnote Breazul G(eorge) - Audițiuni muzicale pentru școlari; în: Cuvântul, București, An VI, nr. 1692, 6 ianuarie 1930, p. 1, Republicat în: Armonia
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
palmă". Sare-n ochi ironia care e un mod de-a sugera idealitățile inaccesibile. Inițial un acerb căutător al acestora, poetul se retrage într-o zonă unde suferințele sînt formal luate peste picior, unde limitele și incapacitățile ființei dezolate sînt consemnate cu iluzoria cursivitate a firescului. Degringolada trupeștii alcătuiri nu e decît o metaforă a dramatismului unui destin, cea mai sesizantă întrucît materia sa e una organică: "O, piciorul meu cel drept/ cum încasează el/ pe tibie și peroneu/ toate plățile
Litota morala by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10118_a_11443]
-
de ce ar trebui să aibă pisica de suferit din povestea asta???!!! În fond, ea ce vină are?" (ibid.). Pentru că frecvența expresiei a crescut mult în ultimii ani, mulți vorbitori o consideră o inovație recentă. E drept că ea nu apare consemnată în DEX, în cadrul articolului pisică; o găsim, în schimb, în DLR (Dicționarul limbii române, tomul VIII, partea a II-a, 1974): a rupe pisica (de la început) = "a fi energic, hotărît, dîrz, a ști să-și impună voința"; citatul ilustrativ provine
A rupe pisica... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10120_a_11445]