775 matches
-
astfel de nivel: forma de guvernământ, legile organice sunt exemple de instituții ce se manifestă la nivel social sistemic. Ele Întemeiază cooperarea socială În sens larg, contractul social. La acest nivel instituțiile se fundamentează pe piloni reglatori, normativi și cognitivi consensuali. Elementul relațional cel mai important la acest nivel Îl constituie acțiunea statului. Puterea statului este generală și afectează societatea ca Întreg, chiar dacă domeniile În care este exercitată suportă această influență În mod diferențiat. Krasner (1978:58) afirmă: Nu avem nici un
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
angajamentul actorilor cu privire la o serie de drepturi și obligații asumate mutual, fiind În afara conștiinței colective. El exprimă voința indivizilor, interesul reciproc și puterea lor de negociere. Desigur, contractul, la rândul său, este instituționalizat, În măsura În care este socialmente construit (sensurile sale sunt consensuale) și recunoscut. Există anumite semnificații sociale ale contractului ca relație Între actori ce trebuie să se supună anumitor rigori. De exemplu, În cazul contractelor individuale de muncă, există prevederi social impuse, mai presus de posibilitatea de negociere a actorilor, precum
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
acestora. Contractul este angajamentul scris al acțiunii sociale, dar el este posibil doar Într-un cadru social definit care constituie chiar capacitățile de acțiune ale actorilor. Un exemplu de contract În care componenta instituțională este minimă este acela al uniunii consensuale Între indivizi; În acest caz, negocierea dintre actori angajează capacitățile acestora de acțiune, iar situațiile neprevăzute sunt soluționate intern. Pe de altă parte, căsătoria constituie o altă formă de cooperare, Însă ale cărei condiții sunt pecetluite de societate Într-o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dintre actori angajează capacitățile acestora de acțiune, iar situațiile neprevăzute sunt soluționate intern. Pe de altă parte, căsătoria constituie o altă formă de cooperare, Însă ale cărei condiții sunt pecetluite de societate Într-o mult mai mare măsură decât uniunea consensuală. Identitatea și angajamentele părților Într-o căsătorie sunt asumate social, nefiind lăsate la latitudinea negocierii interindividuale. Ipostazele de părinte, fiu sunt construcții sociale cărora tot societatea le atribuie majoritatea drepturilor și obligațiilor. Aceeași construcție socială este implicată În cazul relațiilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unor evenimente (În cazul nostru, interese) (2) considerată legitimă de către o populație dată și (3) de natură să producă așteptări convergente În rândul populației respective. Totuși, clasificarea este un act de putere (are o componentă politică) și nu este Întotdeauna consensuală. „Viața socială, spunea V. Mihăilescu (2004), este prin definiție conflictuală, căci nici o clasificare [...] nu poate fi considerată În mod realist ca Întrunind pentru totdeauna acordul tuturor”. Legitimarea anumitor interese În detrimentul altora și construirea unor așteptări legate de apariția anumitor interese
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
tuturor”. Legitimarea anumitor interese În detrimentul altora și construirea unor așteptări legate de apariția anumitor interese În contexte date constituie fundamentul social al acestora. Ea presupune ierarhizarea și integrarea instituțiilor (simbolurilor și practicilor) legitimate În ultimă instanță printr-o teleologie socială consensuală. Legitimarea se face din perspectiva teleologiei sociale integratoare (dezvoltarea socială și economică rațională În societățile moderne). Astfel anumite interese pot fi convergente acestei teleologii raționale, fiind clasificate ca legitime și producând așteptări sociale, În timp ce altele sunt percepute ca negative În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
adesea absolută este alcătuită din bărbați care pot decide oricând asupra facultăților reproductive femeiești. O politică de tip conservator leagă aceste facultăți femeiești de ideea că ele determină „rostul femeilor pe lume”. În general, despre rostul bărbaților nu se vorbește consensual sau se vorbește doar în doctrine reacționare, ultranaționaliste sau în comunismxe "„comunism", dar nu ca rost al bărbaților, ci al oamenilor: să afirme rasa ariană, să conducă la victoria finală, să făurească societatea fără clase etc. Aceste experiențe sunt centrale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
bărbații? Cert este însă că o asemenea abordare „cochetează” la limită cu cea de tip conservator. Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke" critică sensurile conflictuale ale politicii. Politica este înțeleasă doar ca politică de puterexe "„putere", este înțeleasă preponderent conflictual și prea puțin consensual. Este de preferat să înțelegem politica mai degrabă ca un dialog între cetățeni în privința comunității, ca „politică etică” (Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke", 1981, p. 168). Femeile sunt ideal plasate să promoveze o astfel de politică, fiindcă ele au internalizat mai mult
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
spirit asemănător, accentuând asupra falocrației lumii politice românești, Sorin Alexandrescu se întreba: „pentru cine sunt democratice” partidele politice românești? - și adăuga necesitatea și legitimitatea feminismului, dincolo de orice atitudini încadrabile în „antifeminismul preventivxe "„antifeminismpreventiv"” al deceniului nouă13. Cei mai mulți cercetători 14 sunt consensuali în câteva privințe: - Comunismulxe "„comunism" a uzurpat limbajul feminist al emancipării femeilor, dar practic femeile au fost marginalizate în sferele politică, economică și socială. - Politicile de gen ale comunismului nu au reușit să submineze ierarhiile tradiționale de gen. - Feminiștii au
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
necesită sprijin suplimentar (cerințe educative speciale), pune accentul pe Îmbunătățirea performanțelor școlare și pe creșterea nivelului așteptărilor cadrelor didactice, cu focalizare pe solicitarea cognitivă. O formulă eficientă de evaluare În condițiile educației din școala incluzivă constă În evaluarea dialogată, participativă, consensuală, proces În care sunt negociate și aduse la un consens diferitele interese, valori și puncte de vedere Între educator și elev. În modelul tradițional, bazat pe o concepție directivistă În evaluare, se legitimau rolul și puterea educatorului asupra elevului, limitând
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Între educator și elev. În modelul tradițional, bazat pe o concepție directivistă În evaluare, se legitimau rolul și puterea educatorului asupra elevului, limitând relațiile interpersonale (elevul avea un rol pasiv, iar evaluarea era centrată pe rezultatele muncii sale). Evaluarea participativă, consensuală are la bază responsabilitatea Împărtășită de elev și educator, iar accentul se pune pe cooperare, pe colaborare și pe procesul Învățării. Astfel, noțiunea de evaluare Își lărgește sfera de cuprindere și nu se oprește doar la conținuturile vehiculate În școală
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
analizată sub trei aspecte: - responsabilitatea exclusivă - procesul de integrare revine unei singure instituții sau organizații; - responsabilitatea alternativă - asumarea responsabilității revine, alternativ, pentru anumite etape sau faze ale programului de integrare, unor instituții sau organizații implicate direct În activitățile programului; - responsabilitatea consensuală (co-responsabilitatea) - asumarea responsabilității se face prin consensul tuturor partenerilor implicați În programul de integrare. Acest model s-a dovedit a fi prea teoretic, experiența practică evidențiind o serie de dificultăți În planificarea, programarea și alocarea responsabilităților; pornind de la ideea acestui
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
diferențe, vom constata cum membrii celor două loturi invocă factorii de succes sau insucces, fac referiri - cu predilecție prin raționamente de tipul „dacă..., atunci...” - la evoluția copiilor lor și propun soluții. Părerile pot fi, desigur, mai mult sau mai puțin consensuale (în interiorul loturilor sau interloturi), iar în anumite cazuri, cauzele invocate sunt, evident, doar motive justificative. În situația de față, ce comportă raportări cu mare încărcătură afectivă, ne putem aștepta, așa cum studiile experimentale inspirate de teoria atribuirii au și demonstrat-o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
părerile concordante cu propriile puncte de vedere, acestea apărând, prin urmare, mai frecvent în evocări; deoarece indivizii își aleg prieteni și asociați care le împărtășesc ideile și stilurile de viață, ei sunt efectiv expuși mai mult la atitudini și comportamente consensuale și nu disensuale. E clar că similaritatea de statut economic și sociocultural, adică cea structurală, și similaritatea de mentalitate se intercondiționează. Cea din urmă, mai ales, este însă supraestimată în gândirea cotidiană. Efectul falsului consens este destul de răspândit, dar nici
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai slabe) ale poziției sursei, care îl imunizează față de atacul ulterior masiv al acesteia (anticorpi, în cazul bolii). McGuire a dovedit experimental că rezistența la schimbare este considerabil mai mare atunci când subiecții sunt inoculați, adică dacă li se oferă argumente consensuale cu cele pe care sursa urmează să le promoveze, decât atunci când li se oferă argumente în acord cu poziția lor. Modelul sursă-mesaj-receptor (inclusiv cel al rezistenței receptorului-țintă la schimbare) surprinde mai puțin faptul că schimbarea și, mai ales, formarea (însușirea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
T2, știe că aderă la Tinerii Democrați - să devină irelevantă. În schimb, află, la T3, că o persoană importantă și prețuită de ea din echipa managerială a firmei la care lucrează (factorul D) s-a înscris în Partidul Republican. Influențele consensuale conduc, în final, la o opinie fermă pozitivă față de Partidul Republican și la decizia de a se înscrie în el. B și C sunt factori relevanți a căror influență se combină la momentul T2 A devine un factor irelevant la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o întrebare de chestionar trebuie interpretat în termenii respectivei întrebări și el nu poate fi folosit pentru a acoperi o altă realitate. Dacă revenim la exemplul utilizat de S. Chelcea și observăm că 45% dintre americani consideră că „relațiile homosexuale consensuale între adulți în spațiul privat al locuinței lor” potavea statutul de legalitate, asta nu înseamnă că procentul respectiv poate fi invocat, în oricecircumstanță, ca fiind, de pildă, ponderea celor cu atitudine în general favorabilă homosexualității, și cu atât mai puțin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
aceste "proiecte de întreprindere" și care par a se interpela într-un singur ecou. Leitmotiv, identitatea întreprinderii trimite la o voință de unitate și de unificare a salariaților, împinși spre același efort de reușită individuală și colectivă; edificarea unei structuri consensuale domină un astfel de peisaj care, în această optică, ar înlocui vechile diviziuni conflictuale, legate de obiceiuri de autoritate și de disciplină de acum inadecvate. Construirea unor "culturi de întreprindere" adaptate, în care actorii, uitând ierarhiile și stratificările dureroase, fuzionează
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și Mastanduno, se afirmă că stabilitatea este fixată în sistemul internațional post-Război Rece. Totuși, Deudney și Ikenberry se deosebesc de alți autori deoarece explică această continuitate în termenii "liberalismului structural", așa cum îl definesc ei, sau instituționalizarea unui sistem de relații consensuale între statele occidentale. Deudney și Ikenberry precizează că trăsăturile cheie ale acestui sistem reflectă "co-legarea" din punct de vedere al securității, prin folosirea unor instituții de securitate care constrâng reciproc (mai ales NATO și Tratatul de Securitate cu Japonia), prin
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Pentru F. Poupeau (op. cit., p. 156), s-a produs o "depolitizare a sociologiei școlii în periferii, care, fiindcă vrea să se rupă de sociologia critică și de modelul reproducerii, nu caută decât cauze școlare pentru eșecul școlar, propune o viziune consensuală a raporturilor sociale (înțelegeri locale, mobilizarea tuturor actorilor etc.), sporește acuzațiile aduse profesorilor de către politicieni (schimbarea practicilor, profesionalizarea meseriei de dascăl), este folosită (lucrările și analizele ei) de politicieni și adaptată la categoriile politice de care depind cerințele administrative, contribuind
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
statele din Africa, din Caraibe și Pacific). Caseta 7.1. UE și OMC OMC este o organizație alcătuită din guverne și teritorii vamale (ca de exemplu UE). Ea stabilește cadrul comerțului între membrii săi cu decizii luate pe o bază consensuală. Principalele sale activități sunt: asigură un forum pentru negocierile comerciale multilaterale (cum ar fi Doha Development Round); rezolvă disputele comerciale dintre state; monitorizează politica comercială a țărilor membre prin intermediul Mecanismului de revizuire a politicii comerciale. UE este angajată către multilateralism
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
argumenteze opiniile. Apoi experții nereuniți (maxim 20) sunt solicitați să-și exprime opiniile cu privire la problemele puse în discuție. După primirea tuturor opiniilor, consultarea se repetă, comunicându-se în prealabil fiecărui expert opiniile celorlalți experți consultați, până când opiniile sau estimările devin consensuale. De regulă, pentru realizarea unui asemenea deziderat sunt necesare trei-cinci consultări interactive. 3.1.1.2. Obiective strategice Definirea unor obiective strategice în domeniul inovării presupune luarea în considerare a următoarelor opțiuni: creșterea calității produselor și a tehnologiilor; creșterea vânzărilor
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
public Acces la produse alegere individuală pe piață alegere colectivă, printr-o politică Reglare prin cerere/ofertă prin nevoia de resurse Obiective obținerea profitului financiar obținerea egalizării nevoilor, echitatea Calitatea actorilor clienți cetățeni Instrument al pieței concurența acțiunea colectivă Decizia consensuală, răspundere în fața acționarilor, influențată de nevoia de profit bănesc coercitivă, răspundere politică, influențată de politic Aceste diferențe influențează obiectivele entităților și formularea lor, strategiile, organizarea entităților, dar și procesele de bază ale managementului, cum ar fi procesul decizional. Pe de
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
folosită pentru a reglementa, spre exemplu, probleme ce țin de impozite și taxe, totuși În domenii mai soft, precum cel al Învățământului, situația este complet alta. În aceste medii caracterizate prin continuitate sistemul poate fi Îmbunătățit În mod spontan și consensual. Situația este Însă cu totul alta În fostele țări comuniste, În care societatea a fost puternic reglementată. Vidul ce a urmat abolirii fostului sistem politic a trebuit și trebuie Încă să fie umplut. Pentru a continua metafora de mai sus
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
la același spațiu geografic de-a lungul unor epoci foarte diferite, prin căutarea acelorași intrigi, indiferent de personaje, ca și prin simpla înșiruire, în ordine crescătoare, a unor datări precise. Așa se edifică un repertoriu de referințe culturale credibile, stabile, consensuale, la fel de necesare individului, cât și comunității cu care se identifică. Trecerea de la fapt la timp, ca personaj principal al narațiunii istorice, presupune un efort considerabil de redefinire a reprezentărilor temporale. Ar putea fi înlesnit prin reflecția sistematică asupra noțiunilor de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]