802 matches
-
combaterii bioterorismului, trecând peste divergențele care au împiedicat atâta timp realizarea unei viziuni internaționale unitare în abordarea teoretică și practică a fenomenului. Această nouă abordare tinde să fie asumată în mod explicit de aproape întreaga comunitate internațională, în cadrul unor evoluții consensuale, altadată de neimaginat. Pe fond, este recunoscută necesitatea întăririi cooperarii internaționale în problematica antiteroristă, pe baza unei viziuni mai ample și mai profunde, conform căreia demersurile de combatere activă a formelor de manifestare explicită a fenomenului bioterorist trebuie să fie
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
în urma raportului întocmit după acțiune. Rapoartele finale se vor întocmi în conforitate cu sistemul standard de raportare finală. O nouă abordare privind contracararea terorismului internațional tinde să fie asumată în mod explicit de aproape întreaga comunitate internațională, în cadrul unor evoluții consensuale, altădată de neimaginat. Pe acest fond, se impune necesitatea întăririi cooperării internaționale în problematica antiteroristă, pe baza unei viziuni mai ample și mai complete, conform căreia demersurile de contracarare a formelor de manifestare a terorismului trebuie să fie dublate de
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
combaterii terorismului, trecând peste divergentele care au impiedicat atâta timp realizarea unei viziuni internaționale unitare în abordarea tooretică și practică a fenomenului. Această nouă abordare tinde să fie asumată în mod explicit de aproape întreaga comunitate internațională, în cadrul unor evoluții consensuale, altădată de neimaginat. Pe fond, este recunoscută necesitatea întăririi cooperării internaționale în problematica antiteroristă, pe baza unei viziuni mai ample și mai profunde, conform căreia demersurile de combatere activă a formelor de manifestare explicită a fenomenului terorist trebuie să fie
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
culturile amerindiene, această credință în înrudirea animalului cu omul se regăsește și în alte zone, în multe alte părți ale lumii. Adesea, în culturile considerate primitive, animalul nu este perceput în raport cu omul, ci în interiorul conceptului mai larg, mai general, mai consensual de "umanitate". Așa se face că indienii Achuar sau Makuna, locuitori ai Amazoniei columbiene, clasează oamenii, plantele și animalele în aceeași categorie, cea a "omenirii". În viziunea lor, această apartenență comună permite schimbarea continuă a învelișului trupesc: oamenii pot deveni
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
imitației străine, ci s-a impus în expresia unui analist, pe care o împărtășim drept "cea mai potrivită haină pentru societatea <românească> de atunci"6. Statul, cu instituțiile sale fundamentale, continua să-și adapteze structurile în funcție de împrejurările istorice concrete, vibrând consensual în fața marilor teme sau obiective naționale. "Un nou veac se deschide sub ochii noștri", observa, în aceeași vreme, boierul-cărturar Costache Conachi, dând astfel expresie, la capătul câtorva decenii de lentă evoluție, pe multiple planuri, a societății românești, unui sentiment împărtășit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a fost inadecvarea modelelor, asumpțiilor și metodelor complementare de verificare empirică. 2. Consistența, atribut cardinal al personalității Ca urmare a sedimentărilor ocazionate de eforturile pozitiviste de cercetare empirică, în definirea personalității au început să apară citate tot mai frecvent elemente consensuale, precum: stabilitatea, persistența manifestării caracteristicilor individuale, structurilor dispoziționale (trăsăturilor), structurilor procesuale (variabile persoană) sau comportamentelor expresive; unicitatea organizării acestor elemente, conducând la apariția unor patternuri sau „amprente comportamentale” strict personale; generalitatea, tendința reiterării predilecte a anumitor patternuri comportamentale ca răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de UNICA (Rețeaua Universităților din Capitalele Europei) în Amsterdam, în perioada 27-30 octombrie 2004, a abordat o temă de o actualitate acută, care face obiectul unor vii dezbateri publice, politice și științifice, a căror miză, dincolo de a stabili un adevăr consensual referitor la existența sau inexistența unei identități europene, este în cele din urmă aceea de a fundamenta și întemeia valoric un proiect foarte îndrăzneț: Uniunea Europeană. Aceasta este cea de-a treia conferință organizată de UNICA, primele fiind „The making of
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
adaptată la mutații este Înrădăcinată În tradițiile Arhipelagului Nipon, unde responsabilitatea colectivă implică Îndatoriri reciproce. Un simplu exemplu: calmul relativ din metroul tokyot, prin care circulă totuși mai multe milioane de pasageri decât prin cel parizian, provine dintr-o organizare consensuală integrată de toți. Fiindcă există o bandă pentru cei grăbiți și alta pentru ceilalți; nu există nici Învălmășeală, nici treceri peste rând la urcarea În vagoane. Din această armonie rezultă un beneficiu individual ce nu intră În contradicție cu interesul
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
artă în funcție de calități tehnice, originalitate și valoare estetică, obținând numeroase rezultate valide și fidele. Prin opoziție, alți cercetători le-au cerut experților să evalueze creativitatea produselor în absența unei asistențe adiționale (de exemplu, MacKinnon, 1962). Prin elaborarea Tehnicii de Evaluare Consensuală (Consensual Assessment Technique - CAT), Amabile a perfecționat această metodologie. CAT se adresează unei așa-numite deficiențe a evaluării asistate a produselor atunci când această metodă se aplică în studiile de psihologie socială a creativității: din cauza dependenței de definițiile sau criteriile corespunzătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în funcție de calități tehnice, originalitate și valoare estetică, obținând numeroase rezultate valide și fidele. Prin opoziție, alți cercetători le-au cerut experților să evalueze creativitatea produselor în absența unei asistențe adiționale (de exemplu, MacKinnon, 1962). Prin elaborarea Tehnicii de Evaluare Consensuală (Consensual Assessment Technique - CAT), Amabile a perfecționat această metodologie. CAT se adresează unei așa-numite deficiențe a evaluării asistate a produselor atunci când această metodă se aplică în studiile de psihologie socială a creativității: din cauza dependenței de definițiile sau criteriile corespunzătoare creativității
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și Smith, 1992). Runco și Chand (1994), de asemenea, sugerează că experții care reușesc să evalueze cu acuratețe propriile creații nu posedă neapărat capacitatea de evaluare a produselor creative ale altor persoane. Deși se observă un progres în aplicarea tehnicilor consensuale la măsurarea diferențelor individuale creative (Amabile, 1996), metodele de comparație între grupuri (în cazul când creațiile fiecărui grup sunt evaluate de grupuri diferite de experți) nu sunt încă perfectate (Baer, 1994b). Rezultatul corelației evaluării consensuale cu tehnicile psihometrice mai tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un progres în aplicarea tehnicilor consensuale la măsurarea diferențelor individuale creative (Amabile, 1996), metodele de comparație între grupuri (în cazul când creațiile fiecărui grup sunt evaluate de grupuri diferite de experți) nu sunt încă perfectate (Baer, 1994b). Rezultatul corelației evaluării consensuale cu tehnicile psihometrice mai tradiționale (Amabile, Phillips, Collins, 1994; Runco, 1989a) se află încă în proces de definitivare, deși compararea diverselor metode va contribui la fondul de cunoștințe specific fiecărui ansamblu de tehnici. Runco (1994), Amabile (1996) și colaboratorii lor
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
exprimate în criticile frecvente aduse testelor de gândire divergentă din partea adepților altor abordări psihometrice. De exemplu, Amabile (1982) și Baer (1993b, 1994c) critică tehnicile de evaluare a gândirii divergente pentru aparenta lor invaliditate și recomandă în schimb procedurile de evaluare consensuale și evaluarea comisiilor de experți. În contrapartidă, Crammond (1994) susține că evaluările experților ridică numeroase probleme și propune îmbinarea formelor diferite de evaluare a creativității. Hocevar (1981) și Wallach (1976) sprijină evaluarea performanțelor, în timp ce Torrance (1995) se arată destul de reticent
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
R.S. (1975), „Toward a behavioral definition of genius”, American Psychologist, 30, pp. 140-151. Amabile, T.M. (1979), „Effects of external evaluation on artistic creativity”, Journal of Personality and Social Psychology, 37, pp. 221-233. Amabile, T.M. (1982), „Social psychology of creativity: A consensual assessment technique”, Journal of Personality and Social Psychology, 43, pp. 997-1013. Amabile, T.M. (1983), The social psychology of creativity, Springer-Verlag, New York. Amabile, T.M. (1988), „A model of creativity and innovation in organizations”, în B.M. Staw și L.L. Cummings (eds.), Research
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1986), „Factor models for assessing the relation between creativity and intelligence”, Journal of Educational Psychology, 78, pp. 482-485. Helson, R. (1971), „Women mathematicians and creative personality”, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 36, pp. 210-220. Hennessey, B.A. (1994), „The Consensual Assessment Technique: An examination of the relationship between ratings of product and process creativity”, Creativity Research Journal, 7, pp. 193-208. Hennessey, B.A., Amabile, T.M. (1988a), „The conditions of creativity”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity: Contemporary psychological
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
s-a solicitat să elaboreze categoriile tocmai create. Baughman și Mumford (1995) au stabilit ca variabile dependente calitatea și originalitatea categoriilor și a exemplarelor, ambele derivate din scorurile acordate de comisia de experți în urma unei evaluări adaptate astfel încât să fie consensuală. Analiza covarianței le-a permis lui Baughman și Mumford să controleze variațiile raționamentului general, ale capacității de gândire divergentă și de rezolvare problemelor. Rezultatele obținute au arătat că manipularea folosită pentru facilitarea descoperirii soluțiilor „a influențat originalitatea, [dar] numai atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Measurement”, 1921; Sternberg și Detterman, 1986) și ale creativității (vedeți Glover, Ronning și Reynolds, 1989; Policastro și Gardner, capitolul 11 din volumul de față; Rothenberg și Hausman, 1976; Sternberg, 1988), ele au cel puțin câteva elemente comune cu aceste definiții consensuale. Ce se poate spune despre această relație? R. Ochse (1990) spunea: „Dacă inteligența înseamnă selectarea și modelarea circumstanțelor, ea este creativitate” (p. 104). Pentru a alege și a modela circumstanțele astfel încât să ni se potrivească, avem nevoie de imaginație, ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
colajul și că lucrarea nu va fi folosită ca sursă de informații. Ulterior, un juriu alcătuit din artiști plastici a notat colajele din punctul de vedere al gradului lor de creativitate, comparându-le între ele. Această tehnică, numită „a evaluării consensuale” (Amabile, 1982b), le cere experților din domeniul respectiv să-și folosească părerile subiective despre creativitate și implică, în mod caracteristic, un înalt nivel al concordanței membrilor juriului. Rezultatele acestui studiu au arătat că subiecții care au făcut colajele în perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Journal of Personality and Social Psychology, 37, pp. 221-233. Amabile, T.M. (1982a), „Children’s artistic creativity: Detrimental effects of competition in a field setting”, Personality and Social Psychology Bulletin, 8, pp. 573-578. Amabile, T.M. (1982b), „Social psychology of creativity: A consensual assessment technique”, Journal of Personality and Social Psychology, 43, pp. 997-1013. Amabile, T.M. (1983a), The social psychology of creativity, Springer-Verlag, New York. Amabile, T.M. (1983b), „Social psychology of creativity: A componential conceptualization”, Journal of Personality and Social Psychology, 45, pp. 357-377
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care o iau unele tendințe orientate parcă Înadins să submineze statutul verificat În timp al acestor instituții. Noile reglementări În ceea ce privește statutul familiei (chipurile În ideia respectării drepturilor fundamentale ale persoanei) sunt uneori de-a dreptul curioase. Printre acestea amintim; reuniunea consensuală În locul contractului de căsătorie, definirea partenerilor de cuplu care, nici mai mult nici mai puțin, contrazice datul natural (prin eludarea voită a sintagmei „de sex opus”), subminarea ordinei firești În cadrul familiei, de la interpretarea tendențioasă a unor evenimente care aparțin strict
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
rolul familiei sub acest aspect a diminuat continuu. Conviețuirea În afara familiei cu apariția copiilor nelegitimi, creșterea vârstei partenerilor la Întemeierea familiei, creșterea divorțialității cu consecința ei creșterea familiilor monoparentale și mai ales tendința modernă de a realiza așa zisa reuniune consensuală (4-7% din cupluri) În locul căsătoriei, au condus la scăderea fertilității și implicit a natalității până sub rata de Înlocuire a generațiilor, fenomen ce se Întâlnește În marea majoritate a țărilor europene. Rezumând principalele trăsături ale demografiei secolului al XX-lea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ea la slăbirea coeziunii familiei. Însuși percepția socială a familiei a suferit schimbări, existând la ora actuală chiar tendința de a Înlocui căsătoria dintr-un contract social consfințit prin lege și binecuvântat de biserică, Într-un contract de asociere (reuniune consensuală) care conferă un alt statut partenerilor. Adăugăm la aceasta și tendința modernă de a oficializa căsătoria Între parteneri de acelaș sex, ceea ce În opinia tradiționaliștilor, moraliștilor, religiei și a realităților biologice nu Însemnă decât un afront dezastruos adus instituției familiei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și “revoluția sexuală” după 1960, aveau să zdruncine semnificativ rolul bisericii În viața de familie, dar și statutul social al familiei, ajungându-se pe alocuri ca unirea celor doi parteneri să se transforme dintr-o relație contractuală Într-o reuniune consensuală, În cadrul căreia partenerii pot fi și de același sex. Cu toate acestea familia, ca entitate socială consacrată istoric, rămâne un deziderat biologic și social pentru orice comunitate sau grup social, indiferent de mărime. Prin urmare trebuie sprijinită prin toate mijloacele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
corespund unor cogniții normative și unor așteptări (cf. secțiunea 3, cap. 3). Ancorarea reflectă mai ales, ca în cazul unei traduceri multilingvistice, o diversificare și o modulație a cunoștințelor comune ale unei RS. Nu există astfel nici o contradicție între dimensiunile consensuale ale unei reprezentări și variantele sale, legate de apartenențele sociale, de contextele culturale și de indivizii care o actualizează în mediul lor cotidian. 2. Numeroase utilizări 2.1. Construcția referinței și identității 2.1.1. Sisteme de cunoștințe și categorii
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și Petty) sau care preferă situațiile de incertitudine (Bromberg, op. cit, pp. 264-269), mai predispuși să lupte împotriva eventualei tendințe la stereotipie și a apartenenței automate la un grup. Centrarea pe valorile nu-cleului central al unei reprezentări (norme de grup, consensuale, nediscutate sau nenegociabile) favorizează oare un mod euristic (centrat pe formă) sau sistematic (favorizînd conținuturile complexe, puternic argumentate) de înțelegere a mesajelor? Ne vom limita, pentru moment, să presupunem că o "bună" acțiune de comunicare, eficace în scopul său de
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]