1,379 matches
-
scop schimburile de mesaje prilejuite de congresele celor două partide de guvernământ și zilele naționale, informarea liderilor chinezi despre evenimente ca vizita în România a președintelui SUA, Richard Nixon, sau sesiunea Consiliului Politic Consultativ al Organizației Tratatului de la Varșovia ori consfătuirea de la Moscova a partidelor comuniste și muncitorești, ca și trecerea prin Beijing a delegației române care participase la funeraliile lui Ho Chi Minh. În această ultimă împrejurare poate fi reținută și pledoaria premierului român, Ion Gheorghe Maurer, pentru detensionarea raporturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
se prezentau și se resimțeau cel mai nociv efectele politicii de bloc organizațiile și reuniunile internaționale. Dintre acestea, blocurile militare se distingeau prin obstrucționarea chiar și a celor mai firave resurse de slăbire a încordării și de încurajare a destinderii. "Consfătuirile" țărilor socialiste. Tratatul de la Varșovia Acțiunile și pozițiile statelor participante la Tratatul de la Varșovia se pregăteau prin mecanismele acestuia și printr-o serie întreagă de reuniuni consultative denumite "consfătuiri" între statele participante la Tratat; chiar dacă nu se menționa, totdeauna, această
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
firave resurse de slăbire a încordării și de încurajare a destinderii. "Consfătuirile" țărilor socialiste. Tratatul de la Varșovia Acțiunile și pozițiile statelor participante la Tratatul de la Varșovia se pregăteau prin mecanismele acestuia și printr-o serie întreagă de reuniuni consultative denumite "consfătuiri" între statele participante la Tratat; chiar dacă nu se menționa, totdeauna, această egidă înainte de orice reuniune internațională, pe parcursul lucrărilor acesteia și uneori, și după încheierea lor, pentru concluzii. Cei care stabileau pe ce teme, când și unde urmau să aibă loc
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Pentru noi, întâlnirile cu delegațiile sovietice și cele ale celorlalte țări aveau importanță prin posibilitatea pe care ne-o ofereau de a cunoaște unele din intențiile URSS și mai ales, de a ne face cunoscute punctele de vedere. În legătură cu aceste "consfătuiri", indiferent în ce cadru se organizau, tendința împotriva căreia aveam de luptat era aceea de a concepe întâlnirile ca reuniuni la care să se stabilească poziții coordonate și să se adopte decizii în comun, pe care delegațiile să le aplice
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
astfel de întâlniri, recurgându-se la diverse artificii procedurale, se încerca îngrădirea dreptului la cuvânt sau a examinării tuturor propunerilor prezentate. De regulă, partea pusă în dificultate, păgubită, era delegația română. Încerc să redau modul în care se desfășura o "consfătuire" de lucru, în cadrul Tratatului de la Varșovia, dintre cele mai reprezentative, pentru pregătirea unei ședințe la nivel înalt a Comitetului Politic Consultativ. De regulă, asemenea ședințe aveau loc o dată pe an, prin rotație, și treceau în revistă tematica politică a momentului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
despre starea de spirit a lui Castro, Hrușciov a trimis la New York artilerie grea: Anastasi Mikoian, vicepreședinte al Guvernului Sovietic, și Vasili Kuznețov, șeful delegației de la negocierile de dezarmare de la Geneva, prim adjunct al lui Gromîko. Primul a participat la consfătuirile grupului socialist de la New York, în drum spre Havana și la revenire. Examinam cu atenție această figură istorică, care de la Revoluția sovietică rezistase tuturor schimbărilor de echipe, datorită, se spunea, inteligenței sale ieșite din comun. Știa că îl așteaptă o sarcină
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și implicații multiple Din punctul de vedere al modului de abordare a chestiunii neproliferării, un eveniment special avea să îl constituie reuniunea la nivel înalt a statelor participante la Organizația Tratatului de la Varșovia, de la începutul anului 1965. Este vorba de Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, desfășurată la Varșovia, în zilele de 19 și 20 ianuarie ale acelui an. Deși aparent una obișnuită, întâlnirea respectivă avea să se dovedească a fi de o factură deosebită. Aceasta deoarece, cronologic vorbind, era primul Summit al
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a rezista presiunilor previzibile ale unui front comun al liderilor celorlalte state membre ale Organizației Tratatului de la Varșovia. Prin desfășurarea ei ca și prin rezultatele finale, reuniunea avea să își demonstreze pe deplin caracterul deopotrivă inedit și insolit. Inițiativa convocării Consfătuirii de la Varșovia a aparținut RD Germane, avansată în cursul lunii noiembrie 1964. Scopul invocat era acela de a examina consecințele potențiale ale realizării planului american de creare a Forțelor Nucleare Multinaționale (FNM) ale NATO, îndeosebi din perspectiva pericolului de a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
lucrărilor reuniunii. Pe baza instrucțiunilor guvernului său, însărcinatul cu afaceri a.i. al RDG la București a remis oficialităților române un set de trei documente: a) proiectul unui tratat de nediseminare a armelor nucleare; b) un proiect de hotărâre privind instituționalizarea consfătuirilor la nivelul miniștrilor de externe și c) proiectul de comunicat al consfătuirii. Apăreau astfel două noi puncte pe ordinea de zi, iar proiectul de comunicat conținea referiri consistente la ele. În timpul întâlnirii, a mai apărut un document surpriză. Este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
RDG la București a remis oficialităților române un set de trei documente: a) proiectul unui tratat de nediseminare a armelor nucleare; b) un proiect de hotărâre privind instituționalizarea consfătuirilor la nivelul miniștrilor de externe și c) proiectul de comunicat al consfătuirii. Apăreau astfel două noi puncte pe ordinea de zi, iar proiectul de comunicat conținea referiri consistente la ele. În timpul întâlnirii, a mai apărut un document surpriză. Este vorba de propunerea avansată de sovietici vizând crearea Statului Major al Forțelor Armate
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Consiliului de Miniștri al Poloniei. Delegația română a relatat "problemele neplăcute" ce au apărut, pe care a ținut să le aducă la cunoștință țării gazdă. Noi considerăm că metoda și practica de a trimite proiectele de materiale chiar în preajma unor consfătuiri este nejustă, deoarece pune în imposibilitate organele competente să se pronunțe asupra lor" a punctat Gheorghiu-Dej, după care a continuat: "Noi am subliniat de nenumărate ori necesitatea de a pune capăt acestor practici, de a se trimite din timp materialele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
următoarea afirmație a lui Gheorghiu-Dej, în contextul referirilor la nediseminarea nucleară: "Noi ne gândim să venim cu un proiect de tratat pentru interzicerea folosirii armei nucleare, încetarea fabricării și distrugerea stocurilor existente". Intenția aceasta nu s-a materializat nici în timpul consfătuirii și nici ulterior. Ea prefigura însă esența poziției României ce va fi expusă public peste doi ani și jumatate, în iulie 1967. În cadrul reuniunii propriu-zise, delegația română s-a opus categoric includerii pe ordinea de zi și discutării problemelor suplimentare
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a fost acela al lipsei unui mandat în acest sens din partea organelor de conducere colectivă, datorită circumstanțelor și metodei folosite la care am făcut referire în cele ce preced. Insistențele celorlalți participanți pentru examinarea subiectelor respective au continuat până la sfârșitul consfătuirii. Ele au figurat în toate cuvântările șefilor de delegații, au fost reluate la întâlnirile miniștrilor de externe și la nivelul reuniunilor de experți însărcinați cu redactarea comunicatului comun. Datorită opoziției ferme a delegației române, nu s-a putut realiza un
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
chiar și unele rezultate parțiale"22. Ca urmare a atitudinii inflexibile a delegației române, nici una din problemele suplimentare menționate mai sus nu a putut întruni acordul participanților. În consecință, ele nu au fost menționate în comunicatul dat publicității la încheierea consfătuirii. În textul acestuia se arăta, în esență, că a fost discutată noua situație creată în legătură cu planurile unor state membre ale NATO privind crearea Forțelor Nucleare Multilaterale ale Pactului Nord-Atlantic, precum și consecințele politice în cazul înfăptuirii unor asemenea planuri. Se sublinia
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
potrivit căruia statele participante "sprijină propunerea guvernului Republicii Populare Chineze privind convocarea unei conferințe a șefilor statelor lumii în problema interzicerii și lichidării totale a armelor nucleare, iar ca un prim pas, interzicerea folosirii acestei arme"23. Concluzia desprinsă în urma Consfătuirii de la Varșovia era cât se poate de limpede: în chestiunea neproliferării armelor nucleare țările Pactului de la Varșovia nu au o poziție comună și nu pot vorbi același limbaj sau cu o singură voce. De o parte, Uniunea Sovietică, Bulgaria, Cehoslovacia
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
alte instanțe internaționale potrivit deciziei proprii. Ceea ce avea să se confirme în lunile și anii următori. Este, de asemenea, cazul să se precizeze că, după reuniunea de la Varșovia, chestiunea neproliferării armelor nucleare nu a mai fost discutată în cadrul Pactului până la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ de la Sofia, din 6-7 martie 1968. Divergențele dintre România și celelalte state membre ale blocului relative la această problemă nu au fost însă soluționate nici cu acel prilej (a se vedea mai jos).24 Cât privește Organizația
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
1968. Divergențele dintre România și celelalte state membre ale blocului relative la această problemă nu au fost însă soluționate nici cu acel prilej (a se vedea mai jos).24 Cât privește Organizația Tratatului de la Varșovia, ca atare, schisma produsă la Consfătuirea de la Varșovia se va manifesta la toate reuniunile ulterioare ale Comitetului Politic Consultativ, ca și la alte reuniuni ale organizației, persistând până la autodizolvarea acestui bloc, în 1991. După "episodul" varșovian, delegația română în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de remarcat că, deși unele idei sunt formulate de o manieră mai explicită și într-un limbaj mai accentuat, poziția expusă de data aceasta public reprezenta, în substanța sa, o reluare a cerințelor de bază prezentate de delegația română la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varșovia, din ianuarie 1965. O mutație în conduita României: de la tăcerea deliberată la implicarea activă în negocieri Sesiunea MAN și Declarația adoptată reprezentau un semnal clar privind noul mod de acțiune a României în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
României în problema neproliferării, reiterând ansamblul cerințelor formulate anterior.40 Reafirmarea publică a punctului de vedere românesc reprezenta un semnal transmis celorlalți aliați în ajunul reuniunii Pactului de la Varșovia, programată pentru începutul lunii martie, în capitala Bulgariei. * 7 martie: Comunicatul Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Varșovia (Sofia, 6-7 martie) releva că participanții "au examinat proiectul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare elaborat în cursul tratativelor și discuțiilor în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare și și-au expus pozițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
mai critic din relațiile bipolarizate, când URSS încerca să planteze pe continentul american, în Cuba, capacitatea sa militară și când întâlnirea și convorbirile de la Viena dintre Hrușciov și Kennedy dezamorsa pericolul declanșării celui de-al treilea război mondial, la București, Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al țărilor participante la Tratatul de la Varșovia lansa, printr-o Declarație, provocarea de organizare și întrunire a unei conferințe generaleuropene, menită să reașeze pe baze pașnice, conforme cu normele dreptului internațional, relațiile de pe bătrânul continent. Încurajați de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
președinție prin rotație. Conștienți de posibilitatea manipulării unei persoane, ce deținea o astfel de responsabilitate, experții MAE român au elaborat, încă de la București, un proiect al regulilor de procedură ale Conferinței, care a fost prezentat de către delegație secretariatului tehnic al consfătuirilor imediat ce ea ajunsese în capitala Finlandei. La cererea noastră expresă, documentul a fost inregistrat cu numărul 1, în ziua de 23 noiembrie, deși delegația îl depusese pe 20 noiembrie. Proiectul român, la punctul 6, stipula: "Președinția și celelalte funcții de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
țărilor socialiste în diverse domenii de activitate, în special din categoria celor aflate pe agenda ONU și a altor organizații din sistemul Națiunilor Unite (muncă, sănătate, transporturi, energie, telecomunicații, dreptul mării, mediul înconjurător ș.a.). Întâlnirile periodice ale țărilor socialiste denumite ''consfătuiri '', anunțate drept consultări, erau în realitate menite să asigure coordonarea participării acestora la sesiunile anuale și la alte reuniuni ale respectivelor organizații, îndeosebi a pozițiilor lor cu privire la problemele înscrise pe agenda lor. Pentru reprezentanții URSS, căci despre ei este în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
consultări, erau în realitate menite să asigure coordonarea participării acestora la sesiunile anuale și la alte reuniuni ale respectivelor organizații, îndeosebi a pozițiilor lor cu privire la problemele înscrise pe agenda lor. Pentru reprezentanții URSS, căci despre ei este în principal vorba, consfătuirile de coordonare, precum și realizarea altor activități comune, constituiau un obiectiv major de care, din motive lesne de înțeles, nu se puteau dispensa, în timp ce pentru noi și alte țări socialiste întrunirile respective au devenit cu timpul un adevărat coșmar, deoarece știam
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cunoscute pentru stilul lor combativ, aveau de înfruntat poziții și decizii deja convenite între ceilalți participanți. Dată fiind politica externă independentă a țării noastre, dialogul se purta, de cele mai multe ori, între România și ceilalți, coalizați în jurul fratelui mai mare. Conducerea consfătuirilor era aproape întotdeauna asumată de către o anumită delegație, iar inițiativele și proiectele examinate erau practic decise în același mod, astfel că întâlnirile respective erau o formalitate, fără vreun rost, urmărindu-se în fapt ca țările participante să ia notă și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
acțiune. Adeseori, delegații unora dintre celelalte țări socialiste participante prezentau teze și idei ale părții sovietice, formulate însă cu atâta zel și slugărnicie, încât însăși reprezentanții URSS interveneau pentru temperarea lor. Nu de puține ori, pozițiile țării noastre la aceste consfătuiri, conforme cu adevăratele noastre interese, au creat celorlalți participanți nervozitate și indispoziție, întrucât delegațiile țării noastre nu au acceptat, din considerente ideologice, de oportunitate sau complezență, să adere pur și simplu la soluții hotărâte de alții, străine intereselor țării. Postura
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]