1,866 matches
-
e la fel de tolerant ca și cel al creștinismului, ce ne-ndeamnă să ne iubim aproapele. În ambele cazuri, interpretările au variat de-a lungul istoriei, luând forme nu întotdeauna pașnice, așa cum prea bine știm. Araba este o limbă bazată pe consoane. Având mai puține vocale, semnificația cuvintelor și frazelor se poate pierde pe parcurs, motiv pentru care există interpretări atât de diferite ale Coranului. Această problemă este inerentă tuturor traducerilor de texte sacre, dar în cazul scrierilor de referință ale musulmanilor
ISLAM – CINCI STÂLPI ŞI ULTIMA ÎNFĂŢIŞARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375297_a_376626]
-
sub călcâiul eternei confruntări dintre est și vest, dintre sus și jos, dintre mare și mai mare. Încercați să-l rostiți cu voce tare, relaxat. Nu veți reuși. E un enunț poticnit, sună bolovănos, șuierat printre dinți, sacadat, întrerupt de consoane cu icneli. Focul sugerat în el sună a ardere mocnită, nu a flacără purificatoare ce flutură liberă, cum și-ar dori-o orice revoluționar corect. Pe scurt, situația e indecisă, chiar dacă miroase a fum. Dar ce este un revoluționar corect
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
sub călcâiul eternei confruntări dintre est și vest, dintre sus și jos, dintre mare și mai mare.Încercați să-l rostiți cu voce tare, relaxat. Nu veți reuși. E un enunț poticnit, sună bolovănos, șuierat printre dinți, sacadat, întrerupt de consoane cu icneli. Focul sugerat în el sună a ardere mocnită, nu a flacără purificatoare ce flutură liberă, cum și-ar dori-o orice revoluționar corect. Pe scurt, situația e indecisă, chiar dacă miroase a fum.Dar ce este un revoluționar corect
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
dezvoltarea personală. Propun ca joc provocator pentru umaniști îmbinarea desenului cu fonética, vocabularul și morfo-sintaxa. Se pot contura norișori sau copaci cu ramuri trainice care să susțină termenii cheie ai lecției. Pe crenguțe , cumințele, pot ședea blând , de pildă vocalele, consoanele, semivocalele, omonimele, sinonimele, antonimele, părțile de propoziție, părțile de vorbire. Pot fi utilizate și jetoanele cu cap de pisică pe care să se noteze diferiți termeni, ce urmează a fi explicați pe parcursul orei. Consider că ludicul trebuie să abunde predarea-
TOCHITURĂ PLASTICĂ SAU UN COCKTAIL CU LITERE ȘI IDEI? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372387_a_373716]
-
Acasa > Versuri > Iubire > O BLÂNDĂ MÂNGÂIERE Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1632 din 20 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Poate limba liniștii să-ndoape al vocalei răsărit cu dor de soare? Din consoana urletului să se-adape cu albastrul infinitului din mare? Poate inima să uite-a ta minciună și să zburde-apoi ca niciodată ca un nor pribeag - a soarelui cunună -, rătăcind tiptil în palma-ți deocheată? Poate gândul meu să te ucidă
O BLÂNDĂ MÂNGÂIERE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372424_a_373753]
-
-dV (V are 4 variante fonetice) În spoitorească imperfectul indicativ turcescoid se obține de la rădăcinile verbelor de conjugarea “turcească” sufixate cu -(V)r, prin atașarea sufixului -dV. Radicalele verbale terminate în vocală sunt sufixate cu -r, iar cele terminate în consoană cu -Vr. Sufixul -Vr este armonizat vocalic cu rădăcina. Sufixul -dV este armonizat vocalic cu rădăcina, după suf. -r, sau cu sufixul -Vr atașat rădăcinii. Vocala din sufixul -(V)r are 4 variante fonetice (a, e, i, u, ï
INDICATIVUL IMPERFECT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373047_a_374376]
-
pășim singuri în mormânt Să nu-i lăsăm să aștepte sicrie le-om face deștepte Doamne unde te-ai ascuns de nu dai niciun răspuns Nici la viață nici la moarte dusu-ne-ai peste departe De-au rămas numai consoane gura Gheorghe taci Ioane Că ni-i raiul o-cu-pat iar nebunul împărat Și-om bate cerul cu parul poate pricepe măgarul Costel Zăgan , Doine de (s)pus la rană Referință Bibliografică: DOINĂ DE REABILITARE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DOINĂ DE REABILITARE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345954_a_347283]
-
Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014 Toate Articolele Autorului spinii... iubim parcă mai strașnic în amurg... și trecem de orizont odată cu soarele nostru regăsindu-ne locul pierdut în vortexul iubirii... sunetul mereu cade rotund peste toate deziluziile ce-n consoane ascuțite sângerau la greu poemul, cu scânciri de prunc cu învățări de mers pe-o linie orizontală cu căderi și ridicări într-o nereu dorită verticală, cu grădini crescute-n vis în floarea de trandafir ce nu se lasă dusă
SPINII... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347408_a_348737]
-
de drum când focul de tabără oarba nu-l mai vede și totuși undeva pe o pajiște ascunsă el arde neîncetat pe treptele pe care soarele răzbate la răsărit rostirea lunecă odată spre rădăcinile cuvintelor rostogolește spre cer vocalele târăște consoanele în lesa scânteii apoi tăcerea împrăștie deasupra hărții lor tămâia fumul ei parfumat vindecător acoperiș de fum lăsat să zburde ca un hotar al versurilor negândite simplu așternute prin mâna care cântă fără hamuri noduri puncte... Anne Marie Bejliu, 27
RĂZBATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347028_a_348357]
-
meleagul întunecat”. Cu toate acestea, tot la Dumnezeuse închină, când nu mai știe ce să facă și ajunge în răscrucea cuvintelor: “vai Doamne, / am ajuns la răscruce / încotro să dau drumul vocalelor / sosite primele / să mă ajute / încotro să îndrept consoanele / fierbând în mine întunericul / tăcerea din cernoziomul câmpiei / semnele pașilor mei / sub prima arătură / începutul cocorenilor / acolo tăcerea se ascunde în verdele verii / în ropotul ploii / în fulgerul desfăcând cerul în două / decopăr alt întuneric și mai adânc / plecarea mea
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
pășim singuri în mormânt Să nu-i lăsăm să aștepte sicrie le-om face deștepte Doamne unde te-ai ascuns de nu dai niciun răspuns Nici la viață nici la moarte dusu-ne-ai peste departe De-au rămas numai consoane gura Gheorghe taci Ioane Că ni-i raiul o-cu-pat iar nebunul împărat Și-om bate cerul cu parul poate pricepe măgarul Costel Zăgan,DOINE DE PUS LA RANĂ Referință Bibliografică: DOINĂ DE REABILITARE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DOINĂ DE REABILITARE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345258_a_346587]
-
îndeamnă să pun la-ndoială originea latină a unor cuvinte, precum: ziuă (dies), apa (aqua), arin (aluinus), aripă (alapa), azi (hac die), măciucă (mateuca), ie (linea) ș.a. considerate ca adaptate de limba română prin fenomenele de rotacism și/sau transformarea consoanelor, așa cum am spus mai înainte. Probabil că așa o fi, însă, datorită asemănării limbii latine vulgare cu limba geto-dacilor, considerată de N. Densușianu, Emil Alexandrescu și alți istorici și filologi că este o limbă protolatină, vorbită atât pe teritoriul Daciei
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
nepoții imaginar toarcem visele la umbra fetelor în floare dă-le în dragostea mea de iluzii viața trebuie tratată cu portfard și cu sensiblu mi-am încălțat orele de fericire pentru plimbarea de zile amare atât de dulce îmi clinchetesc consoanele în rupte buzunare surâd porumbeii lângă fântâna dorințelor poetule,stai la masă cu îngerul tău poate azi o să bei un litru cald de silabe dar nu plăti de două ori fentează o zi un anotimp un hău Referință Bibliografică: Bioritm
BIORITM de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377090_a_378419]
-
fericire este singura răsplată pentru eforul pe care l-am făcut în anii aceia. Am început prin a-mi ordona scrisul pentru ca să poată să copieze după mine notițele. Am încercat să-i explic diferența între sunete. Și mai ales între consoanele Ț și D , P și B pentru că ea vorbea - totuși - dar foarte greu, și ușor pe nas, pronunțând greșit unele cuvinte. Îi explicăm, la matematică toate lecțiile , acasă la mine sau la ea. Îi făceam fișe cu formulele pe care
MIHAELA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377941_a_379270]
-
pasăre culoarea stridentă ca mărul lui newton îmi atinge pe neașteptate pleoapele clipind poruncitor - stop pune stop viselor trezește-te - mă conformez pășind deîndată peste zebra abia schițată sub mâzga asfaltului scrâșnetul metalic și plesnetul de consistența flegmei de vocale / consoane mixtate cu ură-n - căscata - îmi lovesc cu putere timpanul proiectându-mă pe celălalt trotuar și pașii mei își urmează programata traiectorie cu toate simțurile zadarnic restartate pentru că uite-le cum înregistrază haotic surâsul tufănelelor înflorite declicul aparatului de fotografiat
LEVITAŢIE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375312_a_376641]
-
Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În graiul ‘carpaticilor’ din Tămașda - Bihor (rroma kaśtale) sufixul -(V)p`en (1) este folosit la crearea de substantive abstracte, de gen masculin, terminate la N. sg. în consoană și pl. în vocala -a accentuată. La fel ca în dialectele rromilor bergitka, polska, ruska (xaladitka), lotfitka, litofska, -pen este nominalizatorul principal, deadjectival, deavdverbial și deverbal, pe când varianta -ben transformă doar unele verbe în substantive. În graiurile ‘carpatice’ din Gurghiu
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
folosind prepoziția bi- “cu” și un substantiv hotărât (ce are articolul definit proclitic al-). După vocala i din prepoziție a cade, articolul se reduce prin afereză la ’l- și construcția contrasă bi-l- se atașează fără spațiu substantivului. Dacă în arabă consoana -l este înlocuită în pronunție de consoana coronală inițială a substantivului ce urmează, în turcă nu apare înlocuirea. bil- < bi-l- < bi-’l- < bi- + al- Referință Bibliografică: PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2056, Anul
PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372633_a_373962]
-
hotărât (ce are articolul definit proclitic al-). După vocala i din prepoziție a cade, articolul se reduce prin afereză la ’l- și construcția contrasă bi-l- se atașează fără spațiu substantivului. Dacă în arabă consoana -l este înlocuită în pronunție de consoana coronală inițială a substantivului ce urmează, în turcă nu apare înlocuirea. bil- < bi-l- < bi-’l- < bi- + al- Referință Bibliografică: PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2056, Anul VI, 17 august 2016. Drepturi de Autor
PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372633_a_373962]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -DAN (-DEN) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului În limba turcă este sufixul cazului ablativ. Are formele -tan, -ten după o consoană surdă (h, ç, f, s, t, k, p, ș). Dacă cuvântul de bază are deja alt sufix care se termină cu o vocală, se antepune -n- sufixului -dan/-den. Se supune regulilor armoniei vocalice. Este accentuat. A fost preluat în
SUFIXUL -DAN (-DEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372657_a_373986]
-
ce se armonizează cu vocală ultima a rădăcinii/temei de derivat: -dïr (-tïr) după a și ï, -dur (-tur) după o și u, -dir (-tir) după e și i. Temele verbelor formate se termină în consoana (r), verbele derivate încadrându-se în conjugarea turcească cu desinențele prez. -Vr (perf. -dV). Toate verbele derivate sunt integrabile în conjugarea rromă cu desinențele prez. -la (perf. -das). Alegerea conjugării ține de vorbitor. Verbele obținute exprimă acțiuni provocate - cineva provoacă
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
pasive, de la substantive, adjective (preluate de obicei din turcă). Este armonizat cu vocala ultimă a rădăcinii/temei numelui de derivat, -lan după a, ï, o și u, iar -len după e și i. Temele verbelor formate se termină în consoană (n). subst.> niśàj, -a s.m. logodnă - niśaj>niśan-lan- niśanlanïr (niśanlandï) a se logodi kèf/i, -ă s.m. chef - kef i >kef-len- keflenir (keflendi
SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]
-
cine este aici minunata? Și mintea m-a dus purtându-mi privirea către cel de-al cincilea vers al primei strofe, în care poetul spune: din lumina aceea-nsetată adânc de vieață? (Lumina). Nu întâmplător poetul așează între cele două consoane o vocală și două semivocale în care e nici nu se aude. Era începutul, când viața nu avea omul, embrionul divin al perpetuării rasei omenești avea de așteptat propriei noastre creații. Omul lumesc se rupsese de omul creat și începuse
ELEONISMUL LITERATURII ŞI TAINA ŞI TAINA SURPRINDERII LA LUCIAN BLAGA de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372756_a_374085]
-
iubirii lui Dumnezeu. Deși se amuză de ”Limba noniană”, adică de modul cum pronunță nepoțelul cuvintele în vorbirea curentă, în care Toni e... Noni și de aici ”limba noniană”, poeta bunicuță o învață ca, pe măsură ce crește și poate pronunța corect, consoanele și vocalele, să-l ajute s-o facă. Iată câteva cuvinte din ”limba noniană”: tata = roata, iha = mașina, anonul = avionul, baba = banana, papaf = cearceaf, etc. Într-o zi, Toni, pe lângă bucuria de a privi și asculta păsărelele ciripind în fel
CĂRTICICĂ PENTRU TONI DE MARIA NICULESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379796_a_381125]
-
slobozit cu multă lipsă de discernământ, în fel și fel de variante lingvistice, de către anumiți inși ai speciei Homo sapiens sapiens de azi. Dimpotrivă. Se poate, de fapt, lesne constata din însăși modalitatea scrierii sale cu majusculă și cu dublă consoană. Mai precis, substantivul invocat aici e unul propriu, desemnând figura neguroasă a generalului și omului politic al Romei antice Sulla Lucius Corneliu (138-78 î.e.n.) - autointitulat „Felix”, adică „Norocosul” -, cuceritor, la 1 martie 86, al Atenei și al Pireului, asupra cărora
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
nuanța de dubiu a cuvântului. Pe lângă aceste vocale, cuvântul mai conține și trei unități consonantice: [p], o oclusivă ce sugerează forța cu care se pronunță începutul cuvântului, tonul înalt care atrage atenția asupra a ceea ce are să se întâmple, apoi [r], consoană lichida, vibrantă, care poartă cititorul spre miezul semnificației, amețindu-l prin sonoritate, iar [k], consoană oclusivă, prin agresivitatea rostirii, dar și prin faptul că este nesonantă, îl readuce pe cititor la realitate, într-un mod brusc, fără ca acesta să pătrundă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]