853 matches
-
Gilles Deleuze este între primii care, în plină epocă structuralistă (1968) în Difference et repetition, încearcă să gândească diferența netradițional, adică în afara categoriilor de negație și opoziție și dincolo de categoriile clasice ale identității, asemănării sau analogiei. Este adevărat că, în consonanță, de altfel, cu stilul de gândire, Deleuze nu va putea da o mai bună definiție acestei idei decât cea metaforică, formulată împreună cu Felix Guattari, aceea de "rizom". Felul tradițional de a gândi identitatea 133 și diferența este cel al metaforei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
întîmplă în zilele noastre, desigur în Occident, când formarea diferențelor este liberă. Creșterea nelimitată a multiplicității produce în același timp, prin posibilitățile pe care le deschide, o validare prin comparare a acestor diferențe, care se neutralizează reciproc și intră în consonanță, ajungând la indiferență. Cultura noastră a devenit o astfel de uriașă mașinărie a validării prin comparare a diferențelor pe care tot ea le-a produs, iar dialectica diferențierii se răstoarnă în indiferență. Această dialectică ușor abstractă se clarifică dacă apelăm
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cardiace”. Restituirea purității originale stă la baza stadiilor yoga. Pentru a curăța oglinda cardiacă, cavitatea aerata (akasa hrdaya) trebuie să vină din eter Luceafărul, dar sub formă domolită, pămînteană, nu rece, nu refrigerat, să fie muritor ca să poată intra În consonanță cu pneuma fetei...invocarea zeilor era urmată de manifestarea lor (autophneia)... Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Schiță de Întabulare a perimetrului poematic Citim din Durând : „scobitura după cum admite fundamental psihanaliza e organul feminin” grota, ungherul În cazul nostru. Numai voința
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
oferă posibilitatea de apărare sau de opunere față de eventualele abuzuri ale autorităților statului exprimate în dreptul de a participa la exercitarea puterii executive, dreptul la libertatea de gândire, conștiință și religie, dreptul la întruniri politice, libertatea de expresie și opinie în consonanță cu drepturile civile care includ dreptul la viață la libertate și securitate personală, interzicerea torturii și a relelor tratamente, arestării, detenției ilegale sau exilului, nu pot fi tratate separat pentru ca între ele există o legătură biunivocă în aplicabilitatea lor practică
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
îndeplinirea misiunilor specifice de prevenire antiteroristă. Activitățile destinate optimizării continue a cadrului legislativ aplicabil tuturor categoriilor de misiuni ce revin SNPCT, inclusiv sub aspect penal și procesual-penal pe coordonatele instrumentării și sancționării judiciare a faptelor de exprimare a terorismului, în consonanță cu demersurile normative angajate cu statele și organizațiile spatiului euro-atlantic. Combaterea terorismului solicită o luptă de detaliu, în care acțiunile unor structuri strict specializate în domeniul informațiilor capătă rolul esențial. Este un conflict care se supune tehnologiei informației, dar care
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
o albeață în ochiul albastru al cerului - / întoarce-te liniștit pe partea cealaltă...// Pentru azi nu mai ai nici o poliță de plătit.” C. comentează cu empatie și aplicație multe cărți ale confraților de generație, precum și ale noilor veniți, situați în consonanță cu promoția „aerului cu diamante”. Pe de o parte, Mahalaua, de azi, pe mâine (2000) cuprinde „poeme trăite” și editate în colaborare cu Dan Mircea Cipariu, de cealaltă, Hotel Urmuz (2000), include articole și recenzii despre Mircea Ivănescu și Gh.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
Nestorie (Epist. 2), Chiril afirmă că a compus cînd mai era încă în viață Atticus, patriarhul de Constantinopol (mort la 10 octombrie 425), „un mic tratat despre Sfînta și consubstanțiala Treime, ce conține și o expunere despre întruparea Unului-născut, în consonanță cu ceea ce am scris acum”, și că i l-a citit lui Atticus, episcopilor și clerului, dar l-a publicat abia mai tîrziu. Deoarece e greu de imaginat lectura publică a unui text extrem de lung cum e Tezaurul, obișnuim să
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ar fi comentat Iezechiel; sub numele lui Hesychius ne-a parvenit și o traducere armeană a cărții lui Iov; apoi, un text a cărui autenticitate e discutabilă, o Culegere de dificultăți și de soluții, alcătuită sub formă de compendiu prin consonanța Evangheliilor, unde chiar titlul trezește nedumeriri în privința semnificației exacte a scrierii. Recent, M. Aubineau, acest mare savant și investigator de manuscrise, a descoperit în manuscrisul sinaitic grecesc 492, din secolul al IX-lea, două Omilii pentru Paști ale lui Hesychius
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
China de astăzi. Rezerva de acum a SUA este una de calcul, economic, politic și strategic. Astăzi, China este un competitor real al SUA. Împreună cu Taiwan, ea și-ar consolida mult acest statut. Faptul că SUA nu mai sunt în consonanță cu propria poziție de acum peste trei decenii este cea mai bună dovadă că ridicarea Chinei inspiră temeri reale. Problema Taiwanului merită analizată și din perspectiva statutului de putere continentalo-maritimă la care aspiră China. Cert este că Taiwanul ar adăuga
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
constrîngătoare, extorcate sau alese, va încerca să reinstaureze o legătură de corespondență între aceste diferite niveluri, generînd o explicație asupra noii sale conduite și deci activînd cogniții conforme și concordante. Această activitate de reconstrucție cognitivă, de echilibrare, de cercetare a consonanței și de atribuire cauzală este calificată drept "raționalizare". Într-o astfel de grilă, comportamentele sînt cele care dau naștere opiniilor. Mulți cercetători se raliază acestei teoretizări (Flament, op. cit, Guimelli, 1999, Rouquette și Rateau, 1998). Contextul liberal sau permisiv al
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de monedă, ofertă de monedă, instrument financiar, piață monetară, instituții monetare. Economia financiară este o economie în care singura marfă este moneda, banii. Economia financiară tinde să-și creeze un aparat sistemic propriu și funcționează după legi economice proprii, în consonanță cu legile economice generale. Economia monetară începe odată cu prezența monedei în economie, iar economia financiară începe odată cu apariția comerțului cu monedă. Economia este comerțul cu bani. Economia financiară nu presupune însă numai comerțul cu bani, ci și punerea în circulație
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de acord că banii nu sunt și nu pot fi un element neutru al vieții economice. Știm că ei interacționează pozitiv sau negativ cu evoluția mediului economic, în funcție de modul în care politica banilor sau politica monetară se află în deplină consonanță, în deplină armonie cu economia reală. În gestiunea cantității de bani și a modului, a prevederilor tehnice și legale în care aceștia intră pe piață, este foarte important diagnosticul. Sub monetizarea economiei sau punerea în piață a unei cantități de
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
poate să nu fie banul, cum ar fi, să zicem, un scriitor sau un artist, sau un profesor sau un medic, după cum există oameni al căror țel în viață este doar banul. Diferențele între oameni apar ca ceva natural, în consonanță cu abilitățile, capacitățile, inteligența, opțiunile sau șansa fiecărui individ. Oamenii sunt liberi, iar libertatea îi pune în situația de a-și căuta fericirea (adică echilibrul pozitiv, dinamic în raport cu lumea și cu sinele) și de a-și împlini destinul așa cum dorește
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
sinteză Estetica și Ontologia existenței sociale. Concluzia este că prin Georg Lukács s-a realizat „sinteza imposibilă”. Studiind manuscrisul așa-numitei Estetici de la Heidelberg, o scriere din tinerețe (1912-1917), document de prim ordin al formației gânditorului, exegetul descoperă o deplină consonanță de fond între tezele de acolo și cele formulate în Estetica, primele fiind asimilate celor din urmă, care le traduc în alți termeni, mai preciși, mai adecvați, dându-le acum altă motivație. O asemenea autoreconsiderare capătă, în interpretarea lui T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
o problemă practică, și nu doar un puzzle de rezolvat la școală. 2. Securitate, identitate națională și conflicte după încheierea Războiului Rece (Pledoarie pentru o cultură a prevenției) În mod cert, conflicte între state vor exista și în viitor. În consonanță cu schimbările din mediul internațional, specialiștii se vor axa asupra „noilor” conflicte interne. Dintre opiniile asupra priorităților privind îmbunătățirea colaborării dintre diplomație și psihologie organizațională (managerială) în scopul prevenirii conflictelor și gestionării activităților specifice secolului XXI, vom enumera câteva norme
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Bem (1970), și anume că majoritatea experimentelor pe această temă se întreprind pe studenți și că aceștia sunt - prin selecție și statut - preocupați în mai mare măsură decât populația obișnuită de o gândire și exprimare logică, de producerea și exprimarea consonanței cognitive. De altfel, R. Abelson (1976), analizând mii de răspunsuri la chestionarele aplicate oamenilor obișnuiți și constatând frecvente incongruențe și contradicții opinionale, lansează teoria opiniilor moleculare. Ea afirmă într-un fel opusul teoriei disonanței cognitive, și anume că, la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fiindcă, dacă avem în vedere comportamente prosociale cu rază de acțiune mai largă, empatia este constatabilă ca un predictor important (Penner și Finkelstein, 1998), alături de locul de control intern (Guagnano, 1995) și, în general, portretul personalității altruistice. Alături de și în consonanță sau chiar în concurență cu personalitatea altruistică, D. McAdams și colaboratorii săi (1997) propun ca pe un concept central în explicarea comportamentelor prosociale mai largi și de lungă durată conceptul de generativitate. Acesta desemnează, în esență, interesul și atașamentul indivizilor
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fluența, iar în scris - cu atât mai mult în cel de mână - caracterele literelor, semnele de punctuație, repetițiile. În mod obișnuit însă, în relațiile interpersonale sau de grup, comunicarea verbală este însoțită de cea nonverbală, putând fi în raport de: consonanță, atunci când se susțin reciproc; de neutralitate - când au mesaje independente; sau de disonanță, în sensul că semnalele sunt percepute și interpretate ca purtătoare de informație contradictorie. La o întâlnire de grup, bunăoară, unul dintre membri afirmă verbal că e de
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
este acord. „Acordul cu celălalt nu se poate numi toleranță; el nu este decât o formă de consens”afirmă Andrei Pleșu Într-o interesantă dezbatere despre intolerabil. Toleranța este altceva. Nu tolerezi fapte cu care rezonezi, cu care ești În consonanță. Este, dimpotrivă, acceptarea - Întotdeauna critică - a ceea ce te contrariază, față de care ai argumente consistente de a te disocia, dar nu o faci din respect pentru dreptul individului la identitate și diferență, bineînțeles dacă se Înscrie În limitele umanului. „Toleranța e
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
impus de Henric al V-lea, prinții din familia regală se numeau „Alteța Voastră Regală”, iar șeful Casei, bineînțeles, „Rege” sau „Regină” <ref id="46"> 46 Gh. Iacob, Introducere În diplomație, Iași, 1998, p. 238.</ref>. Deci, titlul era unul În consonanță cu condițiile Îndeplinite de Carol, care era prinț de Hohenzollern, iar tatăl său avea, de altfel, dreptul să folosească acest apelativ. Părerea noastră este că problema trebuie văzută dintr-un alt unghi, deoarece și „Mare Duce” (adică „Arhiduce”), de exemplu
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
ale subordonaților, vârsta, educația); sarcina (natură, complexitate, importanță, restricții de realizare, statutul erorilor - acceptabile sau nu); ambianța (care se referă la poziția de putere a liderului, relațiile liderului cu grupul și organizația, normele, structura, tehnologia organizației, varietatea sarcinilor și subordonaților). Consonanța sau disonanța acestor factori va fi determinantă pentru instalarea și practicarea unui stil de conducere. În ceea ce privește numărul de factori determinanți ai stilului de conducere, întâlnim, de asemenea, opinii diferite ale autorilor, unii dintre ei tinzând spre evidențierea rolului unui singur
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vezi infra). În fine, în etapa a șaptea - monitorizarea și evaluarea soluției implementate - sunt înregistrate toate efectele (de natură economică, psihologică sau psihosocială) apărute ca urmare a traducerii în fapt a unei anumite soluții. Reducerea sau, dimpotrivă, creșterea costurilor, apariția consonanței sau disonanței cognitive și afectiv-motivaționale, corespondența sau necorespondența dintre ceea ce s-a așteptat și ceea ce s-a obținut etc. sunt tot atâtea efecte care ar putea apărea ca urmare a executării unei decizii. Aceasta este etapa în care în fața organizației
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
devin interesele oamenilor, scopurile pe care aceștia și le formulează, modalitățile de realizare a lor - toate însă numai în cadre interacționale bine determinate. Amplasarea problematicii conflictelor pe terenul acțiunii și interacțiunii aduce noi perspective de abordare, noi soluții teoretice, cu consonanțe și în plan metodologic. Conflictul este văzut ca expresia confruntării forțelor, intereselor și energiilor umane în procesul realizării scopurilor. Pentru psihosociologul francez Hubert Touzard, cuvântul „conflict” descrie două situații: una în care actori interdependenți vizează scopuri opuse au incompatibile, aderă
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
perspectiva sistemică de interpretare a conflictului este extrem de productivă, ea fiind într-un total acord cu teoriile moderne asupra organizațiilor, acestea din urmă fiind concepute ca sisteme. 1.3 Tensiune, violență, incompatibilitate și conflict Noțiunea de conflict intră adeseori în consonanță cu alte noțiuni, cum ar fi cele de tensiune, violență, incompatibilitate, de care ar trebui totuși diferențiată. Tensiunea vine de la tensio, tensionas, care are atât o conotație fiziologică (contractarea și încordarea mușchilor), cât și una psihologică (efort susținut, ceartă, opoziție
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu se potrivesc. Stările de disonanță, ca stări de dezechilibru psihic, produc un „disconfort psihic” care îngreunează desfășurarea normală a activității psihice. Tocmai de aceea, existența disonanței conduce la creșterea presiunilor de reducere a ei, motivează persoana de a realiza consonanța și deci, de a ieși din situația conflictuală pe care o trăiește. Cu cât disonanța este mai mare, cu atât presiunile de reducere a ei sunt mai puternice. Modalitatea de reducere a disonanței va depinde, pe de o parte, de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]