81,338 matches
-
în fața publicului îmbrăcat în uniforma renunțării de sine și cu manifestul - neredactat, dar înscris în fiecare atingere de penel - al întoarcerii la bucuriile simple, a constituit, în sensul cel mai pozitiv al cuvântului, o provocare. Există provocări a căror sfidare constă în lipsa ostentativă de ostentație. în asemenea cazuri etica lor, împrumutând o estetică pe măsură, riscă să se transforme în predică, exemplul să devină program. în modul cum expoziția a pus problema raportului pictor-natură a existat o destul de periculoasă situare pe
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
pentru cuvântul minte, în expresii populare: ,doar dacă-ți pui IQ-ul la contribuție" (club.neogen.ro); în genere e căutată asocierea sa cu expresii pitorești și cît mai concrete: ,IQ-ul șluiț nu depășește genunchiul broaștei" (lug.ro). Inventivitatea constă tocmai în tratarea figurală - metonimică, metaforică, personificatoare - a entității abstracte: ,bagă niște flotări cu IQ-ul" (graurealex.ro); ,cred că scanneru de la IQ-ul tău este defect" (level.ro); ,vezi, uneori IQ-ul meu e obosit" (gallery.agonia.net); ,IQ
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
la clasici, carte pentru care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Remarcabil la C. Olăreanu este modul cum transformă cele mai năstrușnice idei în teme epice. Astfel, mergînd prin oraș, observă într-o bună zi frumusețea balcoanelor. Notează în jurnal în ce constă ,personalitatea" fiecăruia, apoi citește o carte numai în partea de sus a filelor, într-un intens exercițiu aplicativ de admirație. Urmarea, titlul primului său volum publicat : Vedere din balcon. Altă dată găsește într-un caiet vechi niște versuri adolescentine, de
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11502_a_12827]
-
astfel, Sfântul Macarie utilizează imagini cotidiene pentru a ilustra realități divine. Vulturul are doar o importanță secundată în realitatea divină a zborului potențial spre prezența lui Dumnezeu pe care încearcă să o exprime Sfântul Macarie. Un aspect al gândirii macariene constă în utilizarea imaginii sufletului zburând în „aerul cel dumnezeiesc”38; „Hristos a fost jertfit, iar sângele Său, stropindu-ne, a făcut să ne crească aripi, pentru că El ne-a dat aripile Duhului ca să putem zbura nestânjeniți în aerul cel dumnezeiesc
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
lui Dumnezeu chiar dacă legăturile cu trupul pământesc sunt încă prezente. În ceea ce-l privește pe Sfântul Grigorie al Nyssei, el consideră că omenirea și-a pierdut „aripile nemuririi” pe care le poseda în natura sa originară 42 Efortul de purificare constă în a pune în lumină frumusețea ascunsă 43, în a te întări cu aripa cerească. „Cu cât cineva se întărește în bine și rămâne în el, cu atât zborul său devine mai rapid; chiar și odihna îi slujește de aripă
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
menține în domeniul artei, dar denunță tentativa lui Breton de complicitate cu comuniștii, pentru că astfel iraționalul, visul, miraculosul, dicteul pur, suspendarea realității intră în contradicție cu ,disciplina revoluționară de natură socială, rezultată dintr-o nevoie materială" (p. 60). Dacă Breton, constată în continuare eseistul, ,vine la Revoluție pe calea foarte pură a unei căutări spirituale necomandate de fapte (...) atunci nici o înțelegere nu e posibilă pe teren marxist" (p. 62). B. Fundoianu apără ,libertatea poetului de a fi irațional" (p. 63). Societatea
Libertatea spiritului creator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11497_a_12822]
-
spre deosebire de Paciurea care s-a oprit la ornamentica bizantină, la exterioritatea previzibilă și mecanică a drapajului, Brâncuși extrage din tipologia bizantină austeritatea lăuntrică și monumentalitatea indescriptibilă a sacralității. Fără cea mai elementară descripție și fără nici o aluzie individualizatoare, hieratica Rugăciunii constă în resorbția substanței în atitudine, în dematerializarea formei sub presiunea unui sentiment energic și imponderabil în același timp. Și, în fine, ultima ipostază a resurecției nonfigurativului în concepția lui Brâncuși, este momentul purismului, al definițiilor, al axiomelor tridimensionale. Fie că
Brâncuși și Paciurea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11506_a_12831]
-
pentru că ar fi avut legături cu securitatea. Carențe ale romanului? Poate că sunt anumite insistențe superflue. Există, de asemenea, anumite fraze, mai ales câteva dialoguri, care par prea ,lucrate", ,prețioase". Dar toate acestea nu au nici o importanță, fiindcă esența cărții constă, după cum scriam, în analiza unui ,eu" contradictoriu, conflictual și solidar cu sine însuși, profund elegiac. B. Elvin este unul dintre cei mai subtili analiști ai noștri, pe linia lui Holban, Mihail Sebastian, Camil Petrescu. Iar în continuare constituie un roman
"Cel ce se rănește singur" by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11554_a_12879]
-
Sa, căci „Întruparea lui Dumnezeu are drept consecință îndumnezeirea omului care reprezintă cea mai înalt țintă a vieții creștine 1”. Uniunea reclamă o participare bipartită: Dumnezeu și omul, cooperarea dintre harul divin și efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și de despărțire de
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
Revine mereu și mereu în discurs cuvântul pregătire, pregătirea pregătirii. Importanța pregătirii fizice. Diferența dintre stilul de lucru al dansatorului, pianistului sau cântărețului, interpreți pregătiți, cu ,instrumentul" reglat, și actorii, care-și ajustează foarte rar ,vioara, instrumentul" (trupul). Întâlnirile vor consta din exerciții fizice, vocale, încălzire individuală și de grup, un preambul în ușurința deschiderii spre partener, a propriei deschideri și a stăpânirii propriilor mijloace, și lucru pe fragmente din diferite piese. Primul text propus: Ivanov de A.P. Cehov. Așezați în
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
dat bătălii în teatru, unde a avut talent, vedea lumea ca pe un teatru și pe sine ca un spectator, așezat pe sofaua de pluș a Capșei". Pentru a urma o blamare generalizată a scriitorului român, a cărui "tragicomedie" ar consta în perpetua sa înclinație spre minciună. Incapabil de evoluție, de-o creștere organică precum și de o bruscă regenerare, de-o iluminare pe drumul Damascului, acesta ar purta o mască tartuffiană: "Scriitorul român este un neguțător de vorbe goale, un turiferar
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
în film și la tv este concordant modelului cultural-valoric american și codului cultural încetățenit și dezvoltat de Hollywood, inclusiv prin utilizarea preferențială a tehnicii Ťplanului mediuť și a Ťplanului apropiatť de filmare a acțiunii. Consecința acestor tehnici de filmare care constă în plasarea violenței Ťîn zona interpersonalăť, înseamnă, de fapt, apropierea zonei de agresiune de Ťzona intimitățiiť până la punctul confundării lor". Exact ceea ce Mike Nichols nu face, preferând să transforme violența într-un spectacol în sine, vezi scena când unul dintre
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
ba scuipat, ba pupat, după logica deviantă a crampelor ei cerebrale. Mostră din 3 iunie: "Așa, puțin câte puțin, sau, cum ar spune românu', bit bai bit, ajungi la tot felul de revelații cu efect secundar. Ajungi, de pildă, să constați că nu de ochi ai nevoie ca să vezi, ci de viziune, cum ar spune băieții ăia de la Faithless. Viziunea, domnilor cu porniri libidinale, viziunea acești George triști, viziunea, măi oameni buni cu suflet bun, vă poate fi de maaaaaaaare ajutor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11642_a_12967]
-
Sa, căci „Întruparea lui Dumnezeu are drept consecință îndumnezeirea omului care reprezintă cea mai înalt țintă a vieții creștine 1”. Uniunea reclamă o participare bipartită: Dumnezeu și omul, cooperarea dintre harul divin și efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și de despărțire de
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
să se revendice din seva întreprinderilor cu caracter public, general, ci doar din combustia prestărilor private, locale. Ca, de altfel, și a celorlalte direcții post-moderne, de la neoexpresionism și minimalism pînă la acusmatism și globalism, în care fericirea substanței sonore nu constă în expresia unei extreme plasticități ori nu survine din finalizarea acțiunii prin care materia muzicală este ridicată la condiția existenței ei depline, ci se identifică predilect cu acea stare de beatitudine imprimată de dezmățul fără precedent al tehnologiilor componistice. Trupul
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
esteticul (în parte și din cauza faptului că Chlumsky nu elucidează prea bine diferența dintre erotic și estetic), astfel triada reducîndu-se la opoziția estetic-pornografic. Cele trei funcții pot uneori să coincidă, dar numai în anumite condiții" (p. 9). În ultimă instanță, constată pe bună dreptate Maria Luisa Lombardo, "diferența (...) dintre textul pornografic și cel erotic este elementul estetizant, depășirea materialității (sau, mai degrabă a Ťanimalitățiiť) în favoarea momentului contemplării estetice. În același moment se creează o scară de valori, pe baza căreia pornografia
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
savant al substanțelor caracterologice și din fărâmițarea conflictului central într-o sumedenie de particule epice elementare, frânturi de scene, crâmpeie de episoade, gesturi mărunte și "întâmplătoare" împrăștiate de un suflu puternic pe pânza albă a tabloului. La sfârșit, abia, cititorul constată cu surprindere că toată această pulbere fină s-a aranjat, parcă de la sine, de-a lungul liniilor simbolice trasate de Autorul omniscient. Prima dintre cele două părți ale romanului face una cu prima zi a lumii lui. Ea se suprapune
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
fără rânduială și nepermisă de legea morală a plăcerilor sexuale. Este o poftă fără rânduială a trupului împotriva poruncii lui Dumnezeu 2, lăsarea cu totul în voia poftelor trupului, care se ațâță în noi prin simțurile noastre 3. Patima desfrânării constă în întrebuințarea patologică pe care omul o dă sexualității sale. Folosirea sexualității nu ține deloc de originea firii umane și aceasta a apărut numai ca urmare a păcatului protopărinților.4 La înțelegerea mai exactă a acestei patimi și a modului
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
36. Fără împreunarea trupească a soților nu ar fi naștere de copii și nici sfințirea acestei nașteri 37, ceea ce ne determină să recunoaștem în viața sexuală un temei al iubirii, al adevărului și al vieții 38. Așadar, iubirea sexuală nu constă în a scormoni toate năzbâtiile rușinoase 39 ale instinctului sexual, ci în respectul reciproc al soților, armonia trupească și duhovnicească, vederea celuilalt ca dar jertfitor dăruit de Dumnezeul iubirii. Sexualitatea nu trebuie considerată demodată și constrângătoare 40 deoarece ea exprimă
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
intime cu femeile, ușurătatea în purtări, lipsa unei educații sănătoase, contactul cu cei stăpâniți de această patimă, împodobirea hainelor, parfumurile, dresurile și privirile cu iscodire. Dresurile sunt, în viziunea patristică, un alt mod de a atrage spre pofta trupească, ele constând în aranjarea părului, a bărbii, îngrijirea sprâncenelor și pudrarea feței în acest scop. Așa cum dreptul Lot se chinuia văzând faptele nelegiuite ale sodomenilor, tot la fel se zbuciumă oricine privește scene de desfrânare. Nu poate fi ceva mai tulburător și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
peste ordinea firii, se face animal după patimă 161 și, căzând din starea sa de fiu al lui Dumnezeu, el trăiește doar în frământare, tulburare, durere, furie, mare zguduire și fierbere 162. Devenind obsesie, drog care trebuie constant utilizat, desfrânarea constă în întrebuințarea patologică pe care omul o dă sexualității sale163, iar cei care scapă de furia 164 ei sunt puțini. Toți suntem mădulare ale lui Hristos și trupul nostru este Biserica în care sălășluiește sufletul, iar acesta din urmă este
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
acte petrecute în deplină luciditate. Dar, dincolo de aportul eredității și al mediului, orice om, cu excepția schizofrenilor, se bucură de înzestrarea de către Dumnezeu a unui nucleu ireductibil numit liberul arbitru, care este o lumină dumnezeiască înlăuntrul nostru și a cărei esență constă exact în ceea ce poți, cu ajutorul harului dumnezeiesc, să te opui răului și să faci binele și aceasta e cu atât mai lăudabil cu cât zestrea ereditară și cea a mediului va fi fost mai greu de purtat. Nerușinarea acestor perversiuni
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
care s-a prăbușit după revoluție și cel estetic, validat de critici și de public care nu a suferit modificări esențiale. Alți critici vorbesc despre canoane regionale, paralele, dar uită să spună ale cărui canon și, mai ales, în ce constau diferențele sau dacă există autori/opere comune. Unii cred că publicul va împărți apele în numele gusturilor literare ale momentului, alții că, dimpotrivă, tocmai lipsa publicului face inutilă discuția despre canon. Unii selectează, din memorie, doar câteva nume alții enumeră, cu
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
România liberă, 782, 1992, 6). În gramaticile noastre, propozițiile introduse prin plus că sînt considerate "subordonate cumulative"; idee discutabilă, dat fiindcă locuțiunea are un comportament sintactic mai curînd asemănător cu cel al conjuncției coordonatoare numai că (deosebirea dintre cele două constînd doar în faptul că prima este copulativă, iar cealaltă adversativă). Plus că nu poate apărea, în mod normal, în stilul standard; un caracter popular-familiar chiar mai accentuat îl are locuțiunea plus de asta: înregistrată în gramaticile noastre (Gramatica Academiei o
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
călătoriile în balon, submarinul, elicopterul, cinematograful sau monștrii marini, toate acestea erau în epocă subiectele lucrărilor enciclopedice, ale literaturii populare sau ale reportajelor senzaționale. Departe de a avea prioritate asupra acestor subiecte sau o competență tehnologică superioară, valoarea lui Verne constă în "capacitatea sa de transfigurare literară". Mașinile verniene, remarcă Lucian Boia, sunt mijloace de evadare: "calitățile scriiturii lui nu depășeau media, dar știa să viseze mai bine decât alții". Pe lângă Emile Souvestre, Albert Robida sau H.G. Wells, contemporani lui și
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]