9,983 matches
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sintagma "în vigoare" cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a analiza dispozițiile legale criticate în redactarea anterioară modificării prin Ordonanța de urgență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275099_a_276428]
-
s-au luat următoarele măsuri: ... a) a fost suspendat cursul arbitrajului, potrivit art. 406 și 407; ... b) au fost luate măsuri asigurătorii sau provizorii, potrivit art. 577; ... c) a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale privind constituționalitatea unei dispoziții legale. ... (2) Dispozițiile art. 599-604 se aplică în mod corespunzător, în măsura în care prezentul articol nu prevede altfel. ... (3) În afara motivelor prevăzute la art. 599, în acțiunea în anulare se poate invoca și lipsa condițiilor prevăzute de lege pentru luarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244440_a_245769]
-
va lua, potrivit prevederilor Legii nr. 64/1995 , republicata, măsurile corespunzătoare în vederea conservării bunurilor debitorului, între care și măsură efectuării operațiunilor la care se referă art. 3 din Ordonanță Guvernului nr. 11/1995 . Această însă nu este o problemă de constituționalitate, ci de legalitate, asupra căreia Curtea Constituțională nu este competența să se pronunțe, întrucât, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicata, ea "[...] asigura controlul constituționalității legilor, a regulamentelor Parlamentului și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129318_a_130647]
-
nu este o problemă de constituționalitate, ci de legalitate, asupra căreia Curtea Constituțională nu este competența să se pronunțe, întrucât, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicata, ea "[...] asigura controlul constituționalității legilor, a regulamentelor Parlamentului și a ordonanțelor Guvernului", iar în conformitate cu alin. (3) al art. 2 din aceeași lege, "În exercitarea controlului, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completă prevederea legală supusă controlului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129318_a_130647]
-
și că nu a existat un caz excepțional care să justifice adoptarea ei. Curtea constată că și sub acest aspect excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. Aceasta, deoarece dispozițiile ordonanței criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, în dosarele Curții Constituționale nr. 190C/2003 și nr. 257C/2003, conexate. În acele dosare autor al excepției este, ca și în prezenta cauză, Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" din Arad, care invocă aceleași motive de neconstituționalitate și aceleași texte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154471_a_155800]
-
liber la justiție implică întotdeauna dreptul de a exercita atât calea de atac a apelului, cât și a recursului, situație în care exercitarea cumulativa a ambelor căi de atac împotriva unei hotărâri ar fi constituit, într-adevăr, un criteriu de constituționalitate. De altfel, prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a statuat că "semnificația art. 21 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia accesul la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146630_a_147959]
-
115 alin. (5) din Constituție. II. Relativ la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , prin raportare la critici similare, în sensul constituționalității acestora. Astfel, prin Decizia nr. 508 din 5 decembrie 2013 *), nepublicată la data pronunțării acestei decizii, Curtea Constituțională a statuat că, în legătură cu problema instituirii taxelor judiciare de timbru, s-a pronunțat de nenumărate ori, concluziile reținute fiind aplicabile pe deplin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260841_a_262170]
-
procedură penală ar trebui să prevadă expres mențiunea "în întregime", în ceea ce privește prezentarea materialului de urmărire penală. O asemenea critică excedează însă competenței Curții Constituționale care, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "[...] se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]", stabilirea faptului dacă, în speță, organele de urmărire penală au realizat o aplicare corectă a prevederilor art. 250 și 257 din Codul de procedură penală fiind de competența instanțelor judecătorești. De altfel, autorii excepției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140981_a_142310]
-
nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Faptul că încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute de alin. (6) și alin. (7) pct. 1 lit. a), b) și d) este definitivă nu afectează constituționalitatea prevederilor invocate de petenți, întrucât instituirea regulilor de desfășurare a procesului penal, deci și reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Atât dispozițiile art. 129, cât și cele ale art. 126 alin. (2) din Constituție se referă la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266571_a_267900]
-
și dispozițiilor art. 49 din Constituție, deoarece îngrădirea dreptului la moștenire nu a fost impusă de una dintre situațiile expres prevăzute acolo. În susținerea criticii de neconstituționalitate se menționează și Decizia Curții Constituționale nr. 73 din 19 iulie 1995 cu privire la constituționalitatea unor prevederi ale Legii pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, prin care s-a constatat că legea dedusa controlului recunoaște toate formele succesiunii. Instanțele de judecată consideră că excepția de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980]
-
neimputabile lor." În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (1) privind delegarea legislativă. Examinând excepția de neconstituționalitate invocată în prezenta cauză, Curtea observă că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare. Spre exemplu, Decizia nr. 554 din 17 decembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 7 februarie 2014, și Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261534_a_262863]
-
unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerințelor privind asigurarea transparenței decizionale." Totodată, Curtea a constatat că, în ceea ce privește "critica vizând lipsa caracterului urgent și a unei situații extraordinare care să fi impus emiterea de urgență a actului normativ supus analizei de constituționalitate", prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, a statuat că Guvernul poate adopta o ordonanță de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: - existența
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261534_a_262863]
-
privind secretul corespondenței și art. 30 alin. (6) potrivit căruia "Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor legale criticate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și sub aspectul unor critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză. Astfel, Curtea a reținut în mod constant că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239440_a_240769]
-
întregului material depus de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Totodată, Curtea a arătat că aspectele legate de calificarea mijloacelor de probă sau de stabilirea sensului pe care îl au în cuprinsul legii anumiți termeni nu este o problemă de constituționalitate, ci de legiferare, pe de o parte, și de interpretare și aplicare a legii de către instanțele judecătorești, pe de altă parte. În același timp, Curtea a reținut că, în condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239440_a_240769]
-
pentru exercitarea dreptului la apărare. Celelalte aspecte ale raporturilor juridice dintre părți urmează a fi rezolvate conform reglementărilor din dreptul comun. Modul în care instanțele judecătorești admit sau resping cererile de probațiune reprezintă o problemă de aplicare, iar nu de constituționalitate a textului de lege. Împotriva hotărârii de respingere a cererii în anulare debitorul poate declara recurs, care se judecă conform normelor dreptului comun, iar împotriva titlului executoriu poate formula contesta��ie la executare, de asemenea, potrivit normelor Codului de procedură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193929_a_195258]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 19 ianuarie 2005, și Decizia nr. 463 din 12 aprilie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011, Curtea a reținut că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273662_a_274991]
-
nemulțumiți și de modul de aplicare de către registratorul-șef a reglementărilor aplicabile în această materie. Or, eventualele greșeli de aplicare a legii nu pot constitui motive de neconstituționalitate a textelor criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, fiind de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273662_a_274991]
-
la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, și art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa cu privire la constituționalitatea acelorași dispoziții din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001 , prin raportare la aceleași texte din Constituție și cu o motivare asemănătoare celor din prezenta cauză. În acest sens sunt, de exemplu: Decizia nr. 1.148 din 4 decembrie 2007 , publicată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223374_a_224703]
-
excepția este nefondată, textele invocate din Legea nr. 64/1995 neavând nici o tangenta cu principiul consacrat de art. 16 din Constituția României, iar problemă interpretării art. 6, 124 și 126 din legea mai sus menționată nu este o problemă de constituționalitate, ci doar de determinare a organului jurisdicțional competent. În conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și formulă punctele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139182_a_140511]
-
mod arbitrar de proprietatea sa, ca și dreptul la egalitate în fața legii din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând constituționalitatea acestora. Astfel, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Curtea a constatat că acordarea diferitelor beneficii prevăzute de Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248260_a_249589]
-
98 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007. În realitate, astfel cum rezultă din motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia critică numai constituționalitatea art. 23 alin. (1) , art. 91 alin. (1) și (2) , precum și ale art. 98 alin. (1) și (3) din Cod , texte asupra cărora, potrivit jurisprudenței sale, Curtea urmează să se pronunțe. Aceste dispoziții legale au următorul cuprins: - Art. 23 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219174_a_220503]
-
sale, consideră că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege și dispune conexarea dosarelor menționate. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că normele legale care fac obiectul excepției de neconstituționalitate ridicate în cauză de față au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, Curtea respingandu-le că neîntemeiate. Consideră că, întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea practicii Curții, aceeași soluție se impune și în cauză de față. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139451_a_140780]
-
de vot și art. 37 alin. (1) - Dreptul de a fi ales. 14. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 , Curtea Constituțională constată că acestea au constituit recent obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituționalitate asemănătoare. Criticile formulate vizează, în esență, să demonstreze caracterul nejustificat și excesiv al instituirii obligației de a prezenta liste de susținători pentru candidaturile la alegerile locale depuse de partidele politice, alianțele politice, alianțele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273697_a_275026]
-
se supun dezbaterii în ședință comună a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor ședințe. Articolul 209 Dacă ambele Camere ale Parlamentului își însușesc textul legii în forma propusă de comisia de mediere, se va proceda conform art. 140. Articolul 210 Constituționalitatea prezentului regulament poate fi verificată de către Curtea Constituțională, la cererea președintelui Senatului, a unui grup parlamentar sau a cel puțin 25 de senatori. Articolul 211 Prevederile art. 30-32 se pun în aplicare numai după 25 de zile calendaristice de la data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186259_a_187588]
-
neînregistrării la instanțele judecătorești a contestației la executare, contravin prevederilor constituționale ale art. 16, 21 și 24. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că textul legal criticat a mai format anterior obiectul controlului de constituționalitate, Curtea statuând că acest text este constituțional. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierile din 5 iunie 2003, 20 iunie 2003, 26 mai 2003, 24 aprilie 2003 și 23 mai 2003, pronunțate în dosarele nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155254_a_156583]