398 matches
-
Ferdinand a promulgat Constituția. Comparând cele două articole care se referă la libertatea de exprimare: foto: spunesitu.adevarul.ro[/caption] Iată cum sună articolul 25 din Constituția promulgată de Regele Ferdinand, care făcea referire la libertatea de exprimare: "Art. 25. - Constituțiunea garantează tuturor libertatea de a comunica și publică ideile și opiniunile lor prin grâi, prin scris și prin presă, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăți în cazurile determinate prin Codicele penal, care nici intr'un caz nu va putea
Constituția din 1923 sau Constituția din 2003? Care oferă mai multă libertate de exprimare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79785_a_81110]
-
însuși cuvântul, și un nou semănător al limbilor își poate umple căușul palmei cu cele 28 de sunete ale alfabetului nostru. Dacă dispuneți de hidrogen și oxigen, puteți umple cu apă fundul mării secate și albiile goale ale râurilor. Întreaga constituțiune a limbii trebuie descompusă în unitățile de bază ale "adevărurilor de abecedar", și atunci pentru fonemo-substanțe (zvuko-veșcestv) s-ar putea elabora ceva asemănător legii lui Mendeleev sau celei a lui Moseley, ca supremă culme științifică atinsă în chimie. E greu
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
și arată publicului, în aceste zile, cum am pornit tradiția reglementării constituționale pe la 1622, cu „Îndreptarea legii“, cu documentele de secol XVIII, cu diferitele coduri și reglementări care au circumscris cadrul constituțional înainte ca și românii să adopte conceptul de „constituțiune“. Preocuparea pentru cadența europeană se regăsește și în perioada interbelică, atunci când în România s-au publicat constituțiile țărilor apărute sau transformate după primul război mondial. Și desigur că textele constituțiilor românești stau la loc de cinste.
Agenda2003-41-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281577_a_282906]
-
deșteptarea conștiinței naționale în românii din Principate și voință lor de a se dezvoltă în conexitate cu civilizația occidentală", efectele sale au fost mai degrabă negative, pentru că "oamenii de la ^48 nu au lăsat și nu au avut nici o concepție reală. Constituțiunea din 15 iunie 1848... era o operă de fantazie, fără valoare practică... naivă așternere pe hîrtie a unui amalgam de idei nebuloase". Textul este cunoscut și a fost folosit de mai multe ori în istoria ideilor politice românești, începînd chiar
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
de Miniștri DIN 7 IUNIE 1930 Înalții Regenți, Sanctitatea Sa Miron, Patriarhul României și Constantin Sărățeanu, demisionând astăzi, 7 Iunie 1930, Consiliul de Miniștri, În ședința sa de astăzi, 7 Iunie 1930, Exercitând în numele poporului român, pe temeiul art. 81 din Constituțiune, puterile constituționale ale Regelui, și Pe baza art. 79, 82 și 83 din Constituțiune, Decide: Corpurile legiuitoare, întrunite într'o singură Adunare, ca reprezentațiune națională, în ziua de 8 Iunie 1930, la ora 11, vor decide asupra exercitării prerogativelor Regale
Băsescu, atac inutil la monarhie. Vezi aici cronica prezenţelor Regelui Mihai în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/47466_a_48791]
-
Sărățeanu, demisionând astăzi, 7 Iunie 1930, Consiliul de Miniștri, În ședința sa de astăzi, 7 Iunie 1930, Exercitând în numele poporului român, pe temeiul art. 81 din Constituțiune, puterile constituționale ale Regelui, și Pe baza art. 79, 82 și 83 din Constituțiune, Decide: Corpurile legiuitoare, întrunite într'o singură Adunare, ca reprezentațiune națională, în ziua de 8 Iunie 1930, la ora 11, vor decide asupra exercitării prerogativelor Regale, potrivit dispozițiunilor capitolului II, secțiunea I din Constituțiune. Parlamentul se întrunește a doua zi
Băsescu, atac inutil la monarhie. Vezi aici cronica prezenţelor Regelui Mihai în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/47466_a_48791]
-
art. 79, 82 și 83 din Constituțiune, Decide: Corpurile legiuitoare, întrunite într'o singură Adunare, ca reprezentațiune națională, în ziua de 8 Iunie 1930, la ora 11, vor decide asupra exercitării prerogativelor Regale, potrivit dispozițiunilor capitolului II, secțiunea I din Constituțiune. Parlamentul se întrunește a doua zi, anulează legea succesiunii adoptată sub Regele Ferdinand și proclamă pe Carol al II-lea Rege. Din nou, Regele Mihai are nu o abdicare forțată în spate, ci două. Prima, având ca autor chiar pe
Băsescu, atac inutil la monarhie. Vezi aici cronica prezenţelor Regelui Mihai în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/47466_a_48791]
-
a fost reintroducerea democrației și a libertăților, ca gest-garanție, știind că nici noii aliați sovietici nu iubeau aceste concepte, pe cât nici „conducătorul” nu le iubise. Astfel, Regele a dat Decretul nr. 1.626/1944 pentru fixarea drepturilor Românilor în cadrele Constituțiunii din 1866 și cu modificările Constituțiunii din 29 martie 1923, din 31 august 1944. Alegerea este semnificativă. Regele nu a considerat Constituția din 1938 una democratică, și nu a vrut să se raporteze la un regim de guvernare autoritar, ci
Băsescu, atac inutil la monarhie. Vezi aici cronica prezenţelor Regelui Mihai în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/47466_a_48791]
-
libertăților, ca gest-garanție, știind că nici noii aliați sovietici nu iubeau aceste concepte, pe cât nici „conducătorul” nu le iubise. Astfel, Regele a dat Decretul nr. 1.626/1944 pentru fixarea drepturilor Românilor în cadrele Constituțiunii din 1866 și cu modificările Constituțiunii din 29 martie 1923, din 31 august 1944. Alegerea este semnificativă. Regele nu a considerat Constituția din 1938 una democratică, și nu a vrut să se raporteze la un regim de guvernare autoritar, ci la unul democratic. Până la organizarea Reprezentațiunii
Băsescu, atac inutil la monarhie. Vezi aici cronica prezenţelor Regelui Mihai în Parlament () [Corola-journal/Journalistic/47466_a_48791]
-
1871-1876 se plîngea lui Vodă de faptul că membrii guvernului său, dați în judecată, se află de doi ani "acuzați și nejudecați" pînă ce Adunarea Deputaților scosese membrii fostului guvern sub acuzare. Or, crede Lascăr Catargi, "nici onoarea acuzaților, nici constituțiunea, nici principiile nestrămutate ale dreptății nu pot fi satisfăcute prin această soluțiune tot atît de arbitrară cum a fost și acuzațiunea". Apoi aflăm în volum o petiție din 1877, redactată de Eminescu în ciornă, prin care Veronica Micle cerea pensie
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
parte din fracțiunea liberă și independinte. Principiul fundamental al acestui partid este de a edifica, iar nu de a distruge. Doresc ca gubernul tarei mele să meargă totdeauna și în toate românește și pe baza democrației. Aceasta este și înțelesul constituțiunii actuale. A conspira că ceilalți închiși cu mine n-am putut nici într-un mod, fiindcă ne despart cu totul credințele politice." Unele rectificări biografice, în cazul unor mari personalități, par nesemnificative, dar C. Popescu-Cadem aduce mărturii documentare autentice, de
Contribuții de istorie literară by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8812_a_10137]
-
falsificat toate aceste forme de cultură. În aparență, după statistica formelor din afară, românii posed astăzi aproape întreaga civilizare occidentală. Avem politică și știință, avem jurnale și academii, avem școli și literatură, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constituțiune. Dar în realitate toate acestea sunt producțiuni moarte, pretenții fără fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr și astfel cultura claselor mai înalte ale românilor este nulă și fără valoare și abisul ce ne desparte de poporul de jos devine
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
Costică, știi ce dorință mi-a mai rămas în viață? Pariez că n-ai să ghicești. Să-ți spun eu care mi-i idealul: să fiu deputat sau senator... să ajung parlamentar... să mă numesc "alesul națiunii"... să jur pe "constituțiune"... să apăr "sfînta constituțiune"". Pe o cale indirectă și cu o întîrziere de peste opt decenii, acest vis s-a realizat.
Caragiale în parlament by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14933_a_16258]
-
mi-a mai rămas în viață? Pariez că n-ai să ghicești. Să-ți spun eu care mi-i idealul: să fiu deputat sau senator... să ajung parlamentar... să mă numesc "alesul națiunii"... să jur pe "constituțiune"... să apăr "sfînta constituțiune"". Pe o cale indirectă și cu o întîrziere de peste opt decenii, acest vis s-a realizat.
Caragiale în parlament by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14933_a_16258]
-
de la "Binele public" au căzut cei dintâi în cursă. Am zis într-unul din numerile trecute că în țara noastră nu vedem în acest moment decât două tendințe politice, deci două partide: cei ce se mulțămesc cu bazele puse de Constituțiunea din 1866, care, în esercițiul suveranității, asigură predomnirea celor mai inteligenți, ca mai capabili de a se pronunța, și proprietății fonciare, ca mai interesată la prosperitatea țării; și cei ce, după ce și-au ascuns mult timp tendințele, s-a hotărât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Adunarea din lași ne-a dat un exemplu pe care ar fi în interesul țării să-l imităm cu toții. Ne mărginim dar a mulțumi confraților noștri pentru propunerea ce ne fac de-a ne introduce în templul democrației ridicat prin Constituțiunea din 1866 și aceasta pentru că partidul conservator, fiind factorul principal al Constituțiunii, se găsea neapărat într-însul înainte de-a se fi gândit d. Vernescu să proscrie livrelele și să formeze un partid pe care să-l constituie portar al
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în interesul țării să-l imităm cu toții. Ne mărginim dar a mulțumi confraților noștri pentru propunerea ce ne fac de-a ne introduce în templul democrației ridicat prin Constituțiunea din 1866 și aceasta pentru că partidul conservator, fiind factorul principal al Constituțiunii, se găsea neapărat într-însul înainte de-a se fi gândit d. Vernescu să proscrie livrelele și să formeze un partid pe care să-l constituie portar al acelui templu. O singură observațiune ne cerem voie de-a face "Binelui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
după propria lor mărturisire, ei nu îngăduiesc pe rege decât pe cât timp trăiesc în realitate în republică, și-i amenință prin agenți diplomatici viața chiar din momentul în care ar vrea să-și afirme prerogativele pe cari i le asigură Constituțiunea. [16 aprilie 1882] SULTANUL ȘI CHEDIVUL După cum e informată o foaie din Berlin, Poarta a dat ordin reprezentanților săi din străinătate să pună pe tapet situațiunea egipteană, deocamdată în mod confidențial. Totodată ei sunt însărcinați să atragă cu tot dinadinsul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fără osebire de păreri, consideră acea propunere nu numai ca atingătoare drepturilor de suveranitate ale țării, ci și ca jicnitoare libertății Dunării și deci comerciului puterilor occidentale. Deosebire în această privință nu e și nu poate fi. Cât pentru revizuirea Constituțiunii în vedere d' a schimba titlul ce se dă suveranului, toată țara știe că nici o trebuință nu este. Cuvântul "Domn", cum s-a explicat în Parlamentul român, însemnează suveran, deci nu numai principe, ci și rege și împărat. Deci întru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
suveranului, toată țara știe că nici o trebuință nu este. Cuvântul "Domn", cum s-a explicat în Parlamentul român, însemnează suveran, deci nu numai principe, ci și rege și împărat. Deci întru nimic proclamarea Regatului român nu motivează o revizuire a Constituțiunii. Într-un cuvânt, nu e pîn' acum cunoscută nici o rațiune pentru dizolvarea Parlamentului, care acum nu este nici întrunit și care nu mai are a trăi, după lege, decât numai până la 15 februarie 1883. Astfel invederat ne pare că ziarul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
capetele se pleacă droaie înaintea lui. Nu ca să criticăm, ci ca să ne luminăm și să creștem ca națiune ne espunem s' atingem o atare cestiune. Am spus d' atâtea ori lumii întregi că suntem poporul cel mai liberal; că moravurile, Constituțiunea și legile noastre sunt cele mai democratice din lume, încît ar fi vreme, daca nu dorim să devenim ridiculi, să începem odată a pune faptele în acord cu zisele. În adevăr avem o Constituțiune liberală, legile noastre sunt în bună
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poporul cel mai liberal; că moravurile, Constituțiunea și legile noastre sunt cele mai democratice din lume, încît ar fi vreme, daca nu dorim să devenim ridiculi, să începem odată a pune faptele în acord cu zisele. În adevăr avem o Constituțiune liberală, legile noastre sunt în bună parte ca și cele din Europa; nu e însă mai puțin adevărat c' avem obiceiul d' a ne ntreba totdauna, până nu săvârșim un act, ce va zice guvernul? După mari lupte stăpânii au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că deosebirea dintre oameni cată a se stabili pe grade, capacitate de muncă și de adevăr, trebuie să prinză rădăcini pentru a sanifica spiritul public. Relevăm în fine următoarele mărturisiri: Adevărul de la 1857 este și adevărul de azi. Avem moravuri, Constituțiune și legi democratice, dar suntem ridicoli, căci n-am pus faptele în raport cu zisele. Una am zis, alta am făcut. "Romînul" adaugă că "se espune" atingând o atare cestiune. În adevăr se espune. Mărturisiri mai prețioase și mai adevărate totodată ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai mari, cu atât regresul real cată să fie și el mai simțitor. Și acest regres e foarte mare, orice s-ar zice; e un regres organic care atinge sănătatea, făptura fizică, bunul trai, bunele moravuri, c-un cuvânt întreaga constituțiune fizică și morală a populațiunilor noastre. Ceea ce ne dă dreptate nu sunt fără îndoială lungile articole de fond ale "Romînului', în care se vorbește de civilizațiune, de libertate, ca de bunuri câștigate de liberalism pentru poporul nostru, ceea ce ne dă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
anului 1848. Evrei erau oratori în Dieta din Viena la 13 martie; un evreu (dr. Bruhl ) ceru, ca deputat al mulțimii adunate în curte, libertatea cuvântului și a presei, libertatea învățămîntului, reprezentațiunea în Confederația germanică, publicitatea și verbalitatea procedurei judecătorești, constituțiune, egala îndreptățire a tuturor confesiunilor. Afară de el vorbiră și alții, asemenea semiți. Un semn distinctiv al neamului este fără 'ndoială lăudăroșia, crearea de legende de vitejie. Se știe că chiar în România, în timpul ultimului război, s-a făcut încercări de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]