1,368 matches
-
Constituante, publicată în Monitorul Oficial nr. 90/1990 și republicata în Monitorul Oficial nr. 42/1991, se completează prin introducerea după art. 12 a unui nou articol, 12^1, care va avea următorul cuprins: "Art. 12^1. - Dezbaterea în Adunarea Constituanta a proiectului de Constituție se face direct pe articole, cu respectarea următoarelor reguli: 1. Pentru argumentarea aceluiași amendament formulat de către un grup parlamentar sau de către un grup de parlamentari se acordă cuvîntul unei singure persoane. La solicitare, președintele poate acorda
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200725_a_202054]
-
replică unui membru al Comisiei de redactare a proiectului de Constituție, precum și altor parlamentari. 2. Amendamentele privind redactarea textelor se vor prezenta, în scris, Comisiei de redactare a proiectului de Constituție cu cel puțin 48 de ore înainte de ședința Adunării Constituante în care se discuta articolele respective. După susținerea acestora de către autori, este obligatorie prezentarea punctului de vedere al Comisiei de redactare a proiectului de Constituție. 3. Durata unei intervenții poate fi de maximum 5 minute. 4. Amendamentele însușite de către Comisia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200725_a_202054]
-
dacă ele mai sînt susținute de către autorii lor. 5. Dacă un articol al proiectului de Constituție nu a întrunit majoritatea cerută de art. 12, el se restituie Comisiei de redactare a proiectului de Constituție, care, în termenul stabilit de Adunarea Constituanta, va prezenta o nouă versiune. 6. Nu mai pot face obiectul dezbaterilor amendamentele care: a) repun în discuție principii, elemente de structură sau modificări de fond ale unor teze ale proiectului de Constituție, aprobate prin vot de către Adunarea Constituanta, potrivit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200725_a_202054]
-
Adunarea Constituanta, va prezenta o nouă versiune. 6. Nu mai pot face obiectul dezbaterilor amendamentele care: a) repun în discuție principii, elemente de structură sau modificări de fond ale unor teze ale proiectului de Constituție, aprobate prin vot de către Adunarea Constituanta, potrivit procedurii de la art. 12; ... b) reiterează teze sau idei respinse de către Adunarea Constituanta, potrivit procedurii de la art. 12. ... Constatarea situațiilor de la lit. a) și b) se face de către președinții Adunării Constituante, după consultarea Comisiei de redactare a proiectului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200725_a_202054]
-
amendamentele care: a) repun în discuție principii, elemente de structură sau modificări de fond ale unor teze ale proiectului de Constituție, aprobate prin vot de către Adunarea Constituanta, potrivit procedurii de la art. 12; ... b) reiterează teze sau idei respinse de către Adunarea Constituanta, potrivit procedurii de la art. 12. ... Constatarea situațiilor de la lit. a) și b) se face de către președinții Adunării Constituante, după consultarea Comisiei de redactare a proiectului de Constituție. La cerere, asupra acestor situații, decide Adunarea Constituanta." PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200725_a_202054]
-
proiectului de Constituție, aprobate prin vot de către Adunarea Constituanta, potrivit procedurii de la art. 12; ... b) reiterează teze sau idei respinse de către Adunarea Constituanta, potrivit procedurii de la art. 12. ... Constatarea situațiilor de la lit. a) și b) se face de către președinții Adunării Constituante, după consultarea Comisiei de redactare a proiectului de Constituție. La cerere, asupra acestor situații, decide Adunarea Constituanta." PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU București, 10 septembrie 1991. Nr. 2. --------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200725_a_202054]
-
sau idei respinse de către Adunarea Constituanta, potrivit procedurii de la art. 12. ... Constatarea situațiilor de la lit. a) și b) se face de către președinții Adunării Constituante, după consultarea Comisiei de redactare a proiectului de Constituție. La cerere, asupra acestor situații, decide Adunarea Constituanta." PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU București, 10 septembrie 1991. Nr. 2. --------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200725_a_202054]
-
senatorilor, după consultarea Curții Constituționale [...]" sau situația prevăzută de art. 117 alin. (2) - "Guvernul și ministerele, cu avizul Curții de Conturi, pot înființa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaște această competență". Mai mult, ori de câte ori legiuitorul constituant a condiționat exercitarea unui drept de îndeplinirea unei anumite condiții, precum existența unui act procedural, a reglementat în mod expres această cerință. Cu titlu exemplificativ, menționăm situația consacrată de art. 72 alin. (2) din Constituție care prevede că "Deputații și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240080_a_241409]
-
art. 1685 și 1688 din Codul civil, art. 480, alin. 2 din Codul Comercial și de la dispozițiunile oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz, gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, raspunzind de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți, prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
oricăror legi în vigoare pe tot cuprinsul României, băncile vor putea încheia convenții de gaj, fără a lua gajul din posesia debitorului sau constituantului. În acest caz, gajul se considera valabil constituit prin singurul efect al semnării convenției. Debitorul sau constituantul îl va deține pentru bancă creditoare, raspunzind de conservarea să. Gajul devine opozabil față de terți, prin transcrierea făcută în conformitate cu dispozițiunile art. 480, alin. 6 și 7 din Codul Comercial (a se vedea și alte precizări din lege)". Legea 63 (Decretul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
constituind totodată o componentă a regimului special de protecție și asistența a copiilor și tinerilor în realizarea drepturilor lor. În ceea ce privește încălcarea art. 26 alin. (2) din Constituție, este evident că prin persoană fizică îndreptățită să dispună de ea însăși legiuitorul constituant a avut în vedere individul matur, dotat cu discernământ și suficientă experiență de viață, care are posibilitatea de a-și valorifica acest drept în deplină cunoștință de cauză, ceea ce nu se regăsește în persoana unui minor, lipsit de capacitate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148567_a_149896]
-
de urgență a Guvernului nr. 24/2008 ar fi contrară dispozițiilor art. 124 alin. (1) din Constituție care prevăd că justiția se înfăptuiește în numele legii, "nicidecum în numele ordonanței". Noțiunea de "lege" este utilizată de textul constituțional în sens larg. Legislatorul constituant nu a avut în vedere exclusiv semnificația restrânsă, de act adoptat de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării, ci s-a referit la ansamblul actelor normative ce formează dreptul intern. În ceea ce privește celelalte critici formulate în motivarea neconstituționalității Ordonanței de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221462_a_222791]
-
Europene a Drepturilor Omului; - nu constituie o discriminare, care ar însemna o încălcare a unui principiu constituțional, faptul că prin aplicarea unor prevederi legale anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor interese subiective; - legiuitorul constituant sau cel ordinar, prin dispoziții constituționale ori prin dispoziții legale, poate stabili regimuri diferite în raport cu natura unor autorități și cu atribuțiile acestora. Acest tratament privește chiar exercitarea unei singure căi de atac (recursul). Este cazul sentințelor care privesc infracțiunile săvârșite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146333_a_147662]
-
lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe. Potrivit art. 114 alin. (1) din Constituție "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice". Așadar, legiuitorul constituant a admis că și Guvernul, organ al Executivului, să fie investit, de către Parlament, în anumite condiții, cu atribuții ce vizează funcția legislativă, specifică Parlamentului. Orice judecată asupra regimului delegării legislative și a efectelor deciziei Curții Constituționale trebuie să plece de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
144 din Constituție și nici un alt act normativ, în afară unei legi de revizuire a Constituției, nu poate adaugă o nouă atribuție, deci cu atat mai puțin o decizie a Curții. Limitarea atribuțiilor Curții Constituționale a constituit obiectul dezbaterilor Adunării Constituante din septembrie 1991, care a respins orice modalitate de extindere a atribuțiilor pe care le-a adoptat. În aceste condiții, decizia Curții Constituționale intra în contradicție cu voință Adunării Constituante. 2. Potrivit art. 13 lit. A) din Legea nr. 47
EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
Curții. Limitarea atribuțiilor Curții Constituționale a constituit obiectul dezbaterilor Adunării Constituante din septembrie 1991, care a respins orice modalitate de extindere a atribuțiilor pe care le-a adoptat. În aceste condiții, decizia Curții Constituționale intra în contradicție cu voință Adunării Constituante. 2. Potrivit art. 13 lit. A) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale aceasta poate emite decizii numai în exercitarea atribuțiilor prevăzute de art. 144 din Constituție adică, in ce priveste controlul constituționalității legilor, exclusiv în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/111678_a_113007]
-
legată de dispoziția înscrisă în art. 31 alin. (5) din Constituție, potrivit căreia organizarea serviciilor publice de radio și televiziune, precum și controlul parlamentar asupra activității acestora, se reglementează prin lege organică, ca expresie a importanței și valorii pe care legiuitorul constituant o conferă serviciilor publice de radio și televiziune. De altfel, aceste servicii constituie una dintre modalitățile principale de exercitare a două drepturi fundamentale într-un stat de drept, respectiv libertatea de exprimare și dreptul la informație, aflate în strânsă interdependență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
materie, Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, adoptată cu majoritate absolută. Or, din perspectiva valorilor și principiilor constituționale, serviciul public de radio beneficiază de o recunoaștere deosebită, majoră, legiuitorul constituant lăsând la latitudinea legiuitorului ordinar să decidă modalitatea de organizare a acestui serviciu și de exercitare a controlului parlamentar asupra sa. 13. Referitor la aspectele invocate "în subsidiar" prin care se susține "încălcarea de către Parlamentul României a principiului colaborării loiale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272362_a_273691]
-
de Apărare a Țării și preluarea funcției de președinte al acestuia, numirea ca prim-ministru a domnului Theodor Stolojan cu încălcarea prevederilor art. 82 din legea electorală, nedizolvarea Parlamentului și neorganizarea de noi alegeri urmare încetării rolului acesteia de Adunare Constituantă, semnarea tratatului Iliescu-Gorbaciov. Domnul procuror pune concluzii de respingere a contestației, arătând că motivele invocate nu constituie, în sensul art. 35 coroborat cu art. 16 alin. (3) art. 37 alin. (3) și art. 34 din Constitutie și art. 10 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199705_a_201034]
-
504/2002 sau raport în accepțiunea Regulamentului ședințelor comune. Legea fundamentală nu consacră existența avizului/raportului comun al comisiilor permanente drept criteriu de constituționalitate al hotărârii prin care Parlamentul numește membrii Consiliului Național al Audiovizualului. În cazul în care legiuitorul constituant ar fi dorit condiționarea numirii în funcție de îndeplinirea unei anumite condiții, precum existența unui act procedural, ar fi reglementat în mod expres în acest sens. Or, în privința numirilor în funcții ce intră în competența Parlamentului, legiuitorul constituant nu a prevăzut o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241191_a_242520]
-
cazul în care legiuitorul constituant ar fi dorit condiționarea numirii în funcție de îndeplinirea unei anumite condiții, precum existența unui act procedural, ar fi reglementat în mod expres în acest sens. Or, în privința numirilor în funcții ce intră în competența Parlamentului, legiuitorul constituant nu a prevăzut o atare exigență. De altfel, o atare optică a legiuitorului constituant are în vedere faptul că aceste comisii permanente sunt organe interne de lucru ale Camerelor Parlamentului, a căror activitate are caracter pregătitor pentru a oferi forului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241191_a_242520]
-
condiții, precum existența unui act procedural, ar fi reglementat în mod expres în acest sens. Or, în privința numirilor în funcții ce intră în competența Parlamentului, legiuitorul constituant nu a prevăzut o atare exigență. De altfel, o atare optică a legiuitorului constituant are în vedere faptul că aceste comisii permanente sunt organe interne de lucru ale Camerelor Parlamentului, a căror activitate are caracter pregătitor pentru a oferi forului deliberativ toate elementele necesare adoptării deciziei (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241191_a_242520]
-
al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009). 81. Pentru soluționarea cererilor ce formează obiectul cauzelor de față, Curtea Constituțională trebuie să se raporteze la textele din Legea fundamentală incidente și, prin interpretarea dată, să deslușească intenția legiuitorului constituant, astfel încât, în final, să ajungă la soluționarea conflictelor instituționale invocate. 82. Față de circumstanțierea realizată în jurisprudența citată cu privire la atribuția conferită Curții Constituționale de art. 146 lit. e) din Constituție, rezultă că în prezentele cauze Curtea va decide dacă aspectele sesizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
146 lit. e), atât timp cât neconstituționalitatea invocată se identifică chiar cu obiectul cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională. Atribuția Curții Constituționale de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice nu a fost concepută de legiuitorul constituant ca o a treia cale distinctă de examinare a constituționalității actelor normative." 98. Aceste argumente sunt valabile și în ceea ce privește analiza procedurii de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 , respectiv a soluțiilor legislative pe care aceasta le
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 21 iulie 2009). Curtea a mai reținut că "atribuția Curții Constituționale de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice nu a fost concepută de legiuitorul constituant ca o a treia cale distinctă de examinare a constituționalității actelor normative." (a se vedea Decizia Cur��ii Constituționale nr. 231 din 9 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 iunie 2013, care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]