1,488 matches
-
din capitala Franței. La București, iese, în 1847, Colecție din poeziile domnului D. Bolintineanu. B. îmbrățișează cauza revoluției de la 1848: este redactor-șef al ziarului „Popolul suveran” și membru al Comitetului central electoral care pregătea alegerile de deputați pentru Adunarea Constituantă. La înfrângerea revoluției ia drumul exilului: Paris (colaborează, aici, la „România viitoare”, editează, în 1851, „Albumul pelerinilor români” și, în 1854, lansează broșura propagandistică Les Principautés Roumaines), Constantinopol (locuiește la I. Ghica și face lungi voiajuri în Palestina, Egipt, Macedonia
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
în prima Comisie a puterilor riverane Dunării. Membru (din 1865) al lojii „Sages d’Héliopolis”, s-a aflat printre cei mai activi participanți la acțiunea care a dus la îndepărtarea lui Al. I. Cuza. B. a fost ales deputat în Constituanta din 1866. În plan politic, a fost adeptul ideilor liberale moderne și un apropiat al lui Ion Ghica. Între 30 ianuarie și 30 martie 1876, a fost titularul Ministerului Afacerilor Străine. A desfășurat o intensă activitate diplomatică, în calitate de agent diplomatic
BALACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285558_a_286887]
-
care s-a votat următoarea moțiune: "Comisia aleasă de Senat propune să se împuternicească guvernul de a se supune dispozițiilor tratatului din Berlin și în același timp să pună stăpânire asupra Dobrogei și a Deltei Dunării și până la convocarea unei constituante să administreze acest teritoriu după regulamentele în vigoare"373. Camera Deputaților adopta tot în septembrie 1878 o moțiune asemănătoare, conform căreia: "Camera împuternicește guvernul a se supune voinței întregii Europe, retrăgând autoritățile civile și militare din Basarabia și luând în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Pakistanul de Vest. Între cele două părți ale Pakistanului, era o lungă distanță, ele fiind despărțite de teritoriul mare al Indiei. Pakistanul de Est s-a constituit în 1947 din Bengalul de Est. Bengalezii din această provincie au devenit parte constituantă a Pakistanului, dar ei și-au dorit un grad de reprezentativitate, de statut și de investiții. Ei au, din cele mai vechi timpuri, limba lor proprie bengali, o istorie a lor cu momente și tradiții specifice. Ei constituiau o populație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
interne și externe și, în numele guvernului român, a făcut o declarație de respectare a drepturilor și libertăților câștigate, urmând ca Sfatul Țării să se ocupe în continuare de „rezolvarea chestiunii agrare potrivit cu vrerile poporului”. După unire, se va convoca Adunarea Constituantă, în care vor intra, proporțional cu numărul locuitorilor, și reprezentanții Basarabiei, „pentru a introduce în Constituția de acum principiile și garanțiile arătate mai sus”. Declarația încheiată, Al. Marghiloman și ceilalți reprezentanți ai guvernului român s-au retras, pentru ca deputații Sfatului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
declarației Blocului Moldovenesc, s-au purtat discuții prin care mai mulți deputați și-au exprimat adeziunea la hotărârea de unire cu România, alții și-au anunțat abținerea de la vot, motivând că nu au împuternicirea necesară, că trebuie așteptată hotărârea viitoarei constituante a Republicii Moldovenești sau rezultatul unui referendum. Cu o mare majoritate, s-a respins calea votului secret pentru adoptarea sau nu a actului de unire, trecându-se la votul nominal deschis. Declarația Sfatului Țării a fost supusă votării, fiind adoptată
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că Basarabia renunță la condițiunile de unire stabilite în actul de la 27 martie a.c., fiind încredințată că, în România tuturor românilor, regimul creat democratic este asigurat pe viitor. Sfatul Țării, în preziua Constituantei Române, care se va alege pe baza votului universal, și rezolvând chestiunea agrară după nevoile și cerințele poporului, anulează celelalte condițiuni din actul unirii din 27 martie și declară unirea necondiționată a Basarabiei cu România mamă”. În consecință, Sfatul Țării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
arăta, între altele: „Astăzi, când biruința cea mai strălucită încununează luptele țării și ale Aliaților noștri, când unirea tuturor românilor de la Nistru până la Tisa este un fapt împlinit și când se pun temeliile României întregite, marile reforme agrare votate de Constituanta Regatului și de Sfatul Țării din Basarabia trebuie îndeplinite fără întârziere. Numai astfel se va face țărănimii dreptatea ce i s-a făgăduit și ce i se cuvine. Numai astfel, rezemate pe un popor înstărit și mulțumit de soarta lui
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
obștești vor fi garantate prin constituție. 11.Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerii din urmă sunt amnistiate. Basarabia unindu-se ca fiică cu mama sa România, parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a constituantei, în care vor intra proporțional cu populația și reprezentanții Basarabiei, aleși prin vot universal, egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în constituție a principiilor și garanțiilor de mai sus. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
acte determinate formal, într-o manieră hotărâtă, cu o stăruință încăpățânată, orice supunere politică față de România. 3.Că acest Parlament, „Sfatul Țării”, urma principiul că dreptul de a soluționa problema organizării politice definitive a Basarabiei va aparține în mod exclusiv Constituantei convocată în condiții normale în care va avea posibilitatea să funcționeze în toată libertatea. 4.Că s-a acordat o garanție în formă scrisă din partea reprezentanților Puterilor Antantei guvernului Republicii Moldovenești din Basarabia, asigurând independența sa politică în raport cu România. 5
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
24 Ianuarie 1918 — Declarația de independență a Basarabiei sub numele de Republica Moldovenească; 27 Martie 1918 — Declarația de unire a Republicii Moldovenești cu Regatul României. 3. Că „Sfatul Țării” a declarat odinioară că organizarea definitivă a Basarabiei era rezervată unei constituante ce urma să fie convocată ulterior. Această pretinsă declarație nu reiese din nici un act oficial; în mod logic „Sfatul Țării” nu putea s-o facă pentru simpla rațiune că era el însuși o adunare constituantă; mai mult, membrii cei mai
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a Basarabiei era rezervată unei constituante ce urma să fie convocată ulterior. Această pretinsă declarație nu reiese din nici un act oficial; în mod logic „Sfatul Țării” nu putea s-o facă pentru simpla rațiune că era el însuși o adunare constituantă; mai mult, membrii cei mai autorizați ai acestui vechi parlament al Republicii Moldovenești - și printre ei dl. Inculeț, care era președintele ei - opun afirmației mai sus enunțate o dezmințire categorică. Deci cu o autoritate deplină și integrală, „Sfatul Țării”, proclama
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
crede că nu-s așa de nebun să fi stat numai de flori de cuc aici. [PERSOANĂ NEIDENTIFICATĂ] [1874] Stimatul meu domn, În urma binevoitoarei d[-voastre] [PERSOANĂ NEIDENTIFICATĂ] [Berlin, 1872-1874] D[omnule] V. Încredințat cumcă ieșirea d-voastră din ședința constituantă a tinerilor români din Berlin a fost cauzată printr-o neânțelegere reciprocă, între mine, oare mă-ntîmplasem să prezidez acea ședință, și-ntre d-ta, voi să revin asupra faptului, ca săi vă dau satisfacerea ce sunt dator a o da
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
făcut declarațiuni platonice, cari angajează mai mult pe aceia cari le-au făcut, decât pe guvernul român. Unirei trebuia să precedereze un pact bilateral între guvernul român și mandatarii poporului nostru întrunit la Alba Iulia și ratificat apoi printr-o Constituantă. Toată Unirea s-a redus la un gest pur teatral, pe care ciocoii din Vechiul Regat l-au primit cu zâmbet și au zis că suntem naivi că n-au avut nevoie decât de a deschide ușa casei în care
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Articolul 1 Potrivit Decretului-lege nr. 92/1990 , Adunarea Deputaților și Senatul, în ședință comună, se constituie de drept în Adunarea Constituanta pentru adoptarea Constituției României. Adunarea Constituanta se întrunește în ședința la convocarea președinților celor două camere. Articolul 2 În prima sa ședința, care va fi condusă de președintele Senatului, Adunarea Constituanta ia în dezbatere regulamentul sau de organizare și funcționare
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
Articolul 1 Potrivit Decretului-lege nr. 92/1990 , Adunarea Deputaților și Senatul, în ședință comună, se constituie de drept în Adunarea Constituanta pentru adoptarea Constituției României. Adunarea Constituanta se întrunește în ședința la convocarea președinților celor două camere. Articolul 2 În prima sa ședința, care va fi condusă de președintele Senatului, Adunarea Constituanta ia în dezbatere regulamentul sau de organizare și funcționare. Articolul 3 Ședințele Adunării constituante sînt
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
în ședință comună, se constituie de drept în Adunarea Constituanta pentru adoptarea Constituției României. Adunarea Constituanta se întrunește în ședința la convocarea președinților celor două camere. Articolul 2 În prima sa ședința, care va fi condusă de președintele Senatului, Adunarea Constituanta ia în dezbatere regulamentul sau de organizare și funcționare. Articolul 3 Ședințele Adunării constituante sînt prezidate, prin rotație, de c��tre președintele Senatului și președintele Adunării Deputaților. Articolul 4 Proiectele Regulamentului de organizare și funcționare a Adunării Constituante, compus din
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
Adunarea Constituanta se întrunește în ședința la convocarea președinților celor două camere. Articolul 2 În prima sa ședința, care va fi condusă de președintele Senatului, Adunarea Constituanta ia în dezbatere regulamentul sau de organizare și funcționare. Articolul 3 Ședințele Adunării constituante sînt prezidate, prin rotație, de c��tre președintele Senatului și președintele Adunării Deputaților. Articolul 4 Proiectele Regulamentului de organizare și funcționare a Adunării Constituante, compus din președinții, vicepreședinții și secretarii celor două camere. Articolul 5 După adoptarea regulamentului, adunarea își
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
Senatului, Adunarea Constituanta ia în dezbatere regulamentul sau de organizare și funcționare. Articolul 3 Ședințele Adunării constituante sînt prezidate, prin rotație, de c��tre președintele Senatului și președintele Adunării Deputaților. Articolul 4 Proiectele Regulamentului de organizare și funcționare a Adunării Constituante, compus din președinții, vicepreședinții și secretarii celor două camere. Articolul 5 După adoptarea regulamentului, adunarea își formează Comitetul Adunării Constituante compus din președinți, vicepreședinți, și secretarii celor două camere. Articolul 6 După formarea Comitetului Adunării Constituante se va proceda la
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
rotație, de c��tre președintele Senatului și președintele Adunării Deputaților. Articolul 4 Proiectele Regulamentului de organizare și funcționare a Adunării Constituante, compus din președinții, vicepreședinții și secretarii celor două camere. Articolul 5 După adoptarea regulamentului, adunarea își formează Comitetul Adunării Constituante compus din președinți, vicepreședinți, și secretarii celor două camere. Articolul 6 După formarea Comitetului Adunării Constituante se va proceda la alegerea Comisiei de redactare a proiectului Constituției României, formată din deputați, senatori și specialiști în domeniul dreptului constituțional și al
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
și funcționare a Adunării Constituante, compus din președinții, vicepreședinții și secretarii celor două camere. Articolul 5 După adoptarea regulamentului, adunarea își formează Comitetul Adunării Constituante compus din președinți, vicepreședinți, și secretarii celor două camere. Articolul 6 După formarea Comitetului Adunării Constituante se va proceda la alegerea Comisiei de redactare a proiectului Constituției României, formată din deputați, senatori și specialiști în domeniul dreptului constituțional și al altor științe socio-umane, aceștia din urmă neavând vot deliberativ. Propunerile de deputați și senatori, membrii ai
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
deliberativ. Propunerile de deputați și senatori, membrii ai comisiei, se vor face respectându-se, pe cât posibil, configurația politică a celor două camere. Articolul 7 Numărul membrilor Comisiei de redactare a proiectului Constituției și componența acesteia vor fi aprobate de Adunarea Constituanta, la propunerea comitetului acesteia, prin vot deschis, majoritatea necesară fiind de jumătate plus unu din numărul total al membrilor Adunării Constituante. Dacă această majoritate nu se realizează la primul tur de scrutin, în urma căruia vor fi declarați aleși candidații care
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
camere. Articolul 7 Numărul membrilor Comisiei de redactare a proiectului Constituției și componența acesteia vor fi aprobate de Adunarea Constituanta, la propunerea comitetului acesteia, prin vot deschis, majoritatea necesară fiind de jumătate plus unu din numărul total al membrilor Adunării Constituante. Dacă această majoritate nu se realizează la primul tur de scrutin, în urma căruia vor fi declarați aleși candidații care au obținut cel mai mare număr de voturi. Articolul 8 Comisia de redactare a proiectului Constituției României își va alege un
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
va alege un președinte, doi vicepresediti și 2 secretari își va adopta un regulament de funcționare. Hotărîrile în cadrul comisiei se iau cu votul majorității membrilor săi. Articolul 9 Comisia de redactare a proiectului de Constituție va elabora și prezența Adunării Constituante, într-o primă etapă, principiile și structura pe capitole ale viitorului proiect de Constituție. După aprobarea acestora, comisia va redacta textul integral al fiecărui capitol, care va fi supus spre dezbatere și aprobare Adunării Constituante. Articolul 10 Pentru asigurarea corelării
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
va elabora și prezența Adunării Constituante, într-o primă etapă, principiile și structura pe capitole ale viitorului proiect de Constituție. După aprobarea acestora, comisia va redacta textul integral al fiecărui capitol, care va fi supus spre dezbatere și aprobare Adunării Constituante. Articolul 10 Pentru asigurarea corelării textelor proiectului de Constituție, după închiderea fazei de discutare și aprobare a acestuia, Adunarea Constituanta va relua în dezbatere acele dispoziții sau necorelari impuse de modificările ce s-au adus proiectului pe parcursul discutării acestuia. Articolul
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]