1,742 matches
-
dintre dimensiunile majore ale variației lingvistice. De aceea, a n a l i z a d i s c u r s u l u i nu se poate concepe în afara reperelor oferite de studiul diacronic, compararea, clasificarea și aprecierea constituenților discursivi fiind determinate deseori de raportarea la asemenea repere. Cu toate acestea, diacronia nu poate deveni un scop în sine în cazul analizei discursului, deoarece acesta este o structurare de conținuturi și de forme lingvistice, iar nu o desfășurare de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
către o argumentare bazată pe alegerile și pe reprezentările utilizate de locutor pentru a descrie o situație sau un obiect din sfera de cunoștințe a interlocutorului. Ca atare, în conturarea microuniversului se reflectă doar o parte dintre aspectele specifice categoriilor constituente. În cadrul dezvoltat al logicii naturale, conceptul de "microunivers" este asociat "schematizării". Teoria schematizării a fost dezvoltată de J.-B. Grize (în 1996), care propune un model diferit de comunicare, de interacțiune verbală, o nouă alternativă pentru schemele de comunicare existente
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
u r s u l u i de Dominique Maingueneau, în 1993. Paratopia desemnează relația paradoxală de includere/excludere a locutorului unui discurs religios, științific, filosofic, literar sau juridic în spațiul social, în virtutea statutului său de emițător al unui discurs constituent, adică al acelui tip de discurs "ce pretinde a avea un rol fondator". Paratopia nu se reduce la statutul social al emițătorului, altfel spus, statutul social se transformă în paratopie doar în momentul în care devine creator, în momentul în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
imposibilitatea stabilizării. Cîteva exemple de paratopie: filozofia antică a cunoscut piața publică, Academia, Porticul, Liceul. În literatură, Antichitatea grecească îi cunoaște pe aezii nomazi, Evul Mediu pe truveri, clasicismul secolului al XVII-lea pe paraziții protejați ai aristocraților. V. discurs constituent. MAINGUENEAU 1993; MAINGUENEAU - COSSUTA 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; MAINGUENEAU 2004. NM PARAVERBAL. În sens restrîns, trăsătura "paraverbal" este atribuită aspectelor vocale ale producerii verbale, deoarece, de obicei, nu numai alegerea cuvintelor și îmbinarea lor sînt semnificative, ci și expresia vocală
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
face parte dintr-un semem". Acest termen este folosit de cei mai mulți dintre specialiștii europeni (A. J. Greimas, B. Pottier, E. Coșeriu și alții), dar lingviștii englezi și cei americani recurg la alți termeni, precum componentă, marcă sau trăsătură semantică ori constituent. Prin orientarea spre delimitarea relațiilor minime de semnificație, analiza semantică a încercat să instituie precizia specifică domeniului fonologiei, izomorfismul planului expresiei cu planul conținutului, afirmat în 1943 de Louis Hjelmslev, sugerînd transferul analitic de la nivelul semnificantului la cel al semnificatului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de vacă sunt nici o formă. Cea mai mică expunere la frig readuce diareea la copiii tuberculinici. La începutul sau în cursul erupției primului dinte, diareea apare la copiii tuberculinici; plus, la acest nivel, o pierdere a puterii de asimilare a constituenților de țesut osos din mare. Croton tiglium: scaunul copilului tuberculinic este puternic impregnat de sicoza. Sanguinaria, Phosphorus, Kalium carbonicum, Tuberculinum, Stannum sunt tipice pentru tulburările tuberculinice. Câteodată, scaunele copiilor tuberculinici sunt cenușii sau gri la culoare, arătând lipsa de bilă
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Vickers). Metoda Vickers cu sarcini mici se aplică la examinarea straturilor subțiri, straturilor tratate termic (căliri superficiale), termochimic (cementare, nitrurare, nitrocementare, metalizare, etc.) și în cazul acoperirilor metalice, galvanice, chimice, etc. Metoda Vickers cu microsarcini se aplică la studiul durității constituenților structurali din masa metalică a aliajelor pentru a-i identifica sau pentru a determina proprietățile aliajelor metalice. 2.3. Determinarea microdurității Încercarea de microduritate este utilizată în acele cazuri în care măsurarea „macro” durității este imposibilă: materiale sub formă de
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93478]
-
resolution, number resolution, person resolution), cf. Pullum și Zwicky (1986), Dalrymple și Kaplan (2000), Corbett (2006), Sadler (2006) ș.a. 91 A se referă la subiectul multiplu, iar B desemnează predicatul (verbul-predicat). 92 "În ordinea A → B, enumerarea în prealabil a constituenților lui A impune ideea de pluralitate în mintea vorbitorului, într-un moment anterior emiterii lui B, de aceea pluralul acestuia din urmă decurge logic dintr-o informație deja formulată." (Gruiță, 1981:104). 93 Predicatele colective cer ca în poziția subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în paranteză, denumirea intrapropozițională, subliniind astfel faptul că mijloacele de marcare a morfologiei ergative, precum și a morfologiei acuzative nu sunt, cu excepția marcării cazuale, propriu-zis morfologice, ci, mai degrabă, sintactice. 3.1.1. Posibilități de marcare a relațiilor sintactice intrapropoziționale Marcarea constituenților S, A și O se poate face prin mai multe mijloace 14, inventariate și descrise de Dixon (1994: 39−48): folosirea anumitor cazuri, particule sau adpoziții, acordul verbal și pronominal sau, frecvent, o combinație a acestor posibilități. ( a) Marcarea cazuală
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o generalizare geografică și mai largă: limbile din Europa (cu o excepție, basca) au topică VO, iar cele din Asia, cu excepția sud-estului extrem, au topică OV. (b) Baza teoretică a descrierii făcute de Dixon, în afara oricărui model teoretic, este considerarea constituenților S, A și O ca fiind primitive sintactico-semantice universale (Dixon 1994: 6). Nominalul aflat în poziția A se identifică cu Agentul (pentru verbele de acțiune), cu Sursa (pentru verbe ca 'a da') sau cu Experimentatorul (pentru verbele de percepție). A
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care marchează subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive (Dixon 1994: 1). Termenii ergativ și absolutiv s-au extins la marcarea funcțiilor sintactice prin particule și adpoziții, prin mărci pronominale de acord atașate verbului principal sau verbului auxiliar, prin ordinea constituenților (Dixon 1994: 1). Definițiile date acestui fenomen sunt diferite, în funcție de modelul teoretic la care se raportează. 4.1. Alte definiții ale ergativității În bogata literatură despre ergativitate, acest concept a primit diverse definiții, unele mai apropiate de cea a lui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
extinderea valorilor unui caz deja existent; generalizarea marcării de la un tip de relație sintactică la altele; generalizarea marcării de la un tip de constituent nominal la alți constituenți nominali; generalizarea marcării de la un anumit timp sau aspect la altele; schimbarea ordinii constituenților și a mecanismelor de topicalizare etc. Evoluția de la pasiv la ergativ, frecvent invocată în literatura de specialitate, a fost pusă sub semnul întrebării și chiar contestată cu argumente istorice. Analizând originile ergativității în zona sud-asiatică, Klaiman (1987) compară construcțiile ergative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
necesară pentru a crea un obiect sintactic corect format care primește interpretare convergentă la interfață. Deplasarea verbului este determinată de atracția către un centru flexionar mai înalt. Trăsăturile elementelor sintactice sunt fie interpretabile (numărul și persoana sunt trăsături φ inerente constituenților DP), fie neinterpretabile (o categorie funcțională din proiecția verbală poate să conțină aceste trăsături, dar ele nu sunt semantic inerente și trebuie verificate sau valorizate). Trăsăturile de Caz sunt întotdeauna neinterpretabile (nu au niciodată conținut semantic). Trăsăturile neinterpretabile trebuie verificate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
obiectul e marcat − situația cea mai rară (japoneză, coreeană, kanuri). Cel mai frecvent, există o concurență între situația în care subiectul și obiectul sunt nemarcate și situația în care numai obiectul e marcat (engleza, georgiana). Existența marcării depinde de natura constituenților nominali și de categoriile semantice: distincția definit/ nedefinit funcționează în limbile uralice și altaice, în persană și în ebraică; distincția animat/inanimat funcționează în foarte multe limbi indo-europene (de exemplu, folosirea prepoziției a în spaniolă ca marcă a complementului direct
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
complexitatea trăsăturilor sale): *Gianni lava Gianni. Teoria copierii prin deplasare (The Copy Theory of Movement) a fost introdusă în PM (Chomsky 1995/Chomsky și Lasnik 1993) ca urmare a faptului că urmele (engl. trace) sunt interpretate ca fiind copii ale constituenților deplasați. În PF și în LF are loc un proces de ștergere care elimină copiile redundante. În PM, mișcarea unui constituent nu lasă, în locul din care a fost extras, o urmă, o categorie vidă, ci o copie, iar urmele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cazul ergativ. Forma verbală conjugată se acordă cu toți participanții: în ergativ, în absolutiv, în dativ. Există construcții pasive și antipasive, dar nu se poate vorbi despre diateză. Topica nemarcată este subiect de dezbatere: SVO sau SOV. Limbă nonconfigurațională: ordinea constituenților se supune ierarhiei informației (structurii temă−remă, nu marcării funcțiilor). Cel mai frecvent, verbul lexical precedă auxiliarul. Negația impune antepunerea auxiliarului. BATS (BATSBI, TSOVA-TUSH) Limbă din familia caucaziană (NAKH), ramura de nord-est, vorbită într-un sat din estul Georgiei, Batsbi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prin locativ. Dativul exprimă localizarea. Structura ergativă provine din pasiv. MARUBO Limbă PANOAN vorbită la granița dintre Columbia, Peru și Brazilia. Partiție morfologică de tip acuzativ/ergativ: flexiunea ergativă apare numai în propozițiile negative. Funcțiile sintactice sunt marcate de ordinea constituenților − AOV. MASIG Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. MAWAYANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în nordul Braziliei. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului și timp−aspect. Există două clase de verbe intranzitive: (a) verbe care au întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
intranzitivă: A este în absolutiv, iar P este marcat cu o prepoziție oblică. SANUMA (SANEMA, SANIMA) Limbă din familia yanomami, vorbită în nordul Braziliei și în sudul Venezuelei. 5 000 de vorbitori. Flexiune ergativă pentru nume și pluralul pronumelor. Ordinea constituenților SA, AOV nu e foarte rigidă. Dacă există un constituent periferic, X, ordinea este XSV, AXOV. Și conform acestei reguli de topică, limba poate fi considerată ergativă, pentru că S și O se așază după constituenții periferici, iar A, înainte. SAWERU
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
numele în clar și calitatea proiectanților, precum și cu partea din proiect pentru care răspund. 2. Memoriu 2.1. Date generale Descrierea construcției care urmează să fie desființată: - scurt istoric: anul edificării, meșteri cunoscuți, alte date caracteristice; - descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic; - menționarea și descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmează a se preleva; - fotografii color - format 9 x 12 cm - ale tuturor fațadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfășurări rezultate din asamblarea mai multor fotografii
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
numele în clar și calitatea proiectanților, precum și cu partea din proiect pentru care răspund. 2. Memoriu 2.1. Date generale Descrierea construcției care urmează să fie desființată: - scurt istoric: anul edificării, meșteri cunoscuți, alte date caracteristice; - descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic; - menționarea și descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmează a se preleva; - fotografii color - format 9 x 12 cm - ale tuturor fațadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfășurări rezultate din asamblarea mai multor fotografii
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
numele în clar și calitatea proiectanților, precum și cu partea din proiect pentru care răspund. 2. Memoriu 2.1. Date generale Descrierea construcției care urmează să fie desființată: - scurt istoric: anul edificării, meșteri cunoscuți, alte date caracteristice; - descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic; - menționarea și descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmează a se preleva; - fotografii color - format 9 x 12 cm - ale tuturor fațadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfășurări rezultate din asamblarea mai multor fotografii
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107567_a_108896]
-
numele în clar și calitatea proiectanților, precum și cu partea din proiect pentru care răspund. 2. Memoriu 2.1. Date generale Descrierea construcției care urmează să fie desființată: - scurt istoric: anul edificării, meșteri cunoscuți, alte date caracteristice; - descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic; - menționarea și descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmează a se preleva; - fotografii color - format 9 x 12 cm - ale tuturor fațadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfășurări rezultate din asamblarea mai multor fotografii
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107567_a_108896]
-
specialități. 2.1. Rolul și scopul caietelor de sarcini * Fac parte integrantă din proiectul tehnic și din documentele licitației. * Reprezintă descrierea scrisă a lucrărilor care fac obiectul licitației; planșele fac prezentarea lor grafica, iar breviarele de calcul justifica dimensionarea elementelor constituente. * Planșele, breviarele de calcul și caietele de sarcini sunt complementare. Notele explicative, înscrise în planșe, sunt scurte și cu caracter general, vizând în special explicitarea desenelor. * Conțin nivelul de performanta al lucrărilor, descrierea soluțiilor tehnice și tehnologice folosite, care să
NORME METODOLOGICE*) din 13 aprilie 1998 privind conţinutul-cadru de organizare a licitaţiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare şi decontare a execuţiei lucrărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121162_a_122491]
-
specialități. 2.1. Rolul și scopul caietelor de sarcini * Fac parte integrantă din proiectul tehnic și din documentele licitației. * Reprezintă descrierea scrisă a lucrărilor care fac obiectul licitației; planșele fac prezentarea lor grafica, iar breviarele de calcul justifica dimensionarea elementelor constituente. * Planșele, breviarele de calcul și caietele de sarcini sunt complementare. Notele explicative, înscrise în planșe, sunt scurte și cu caracter general, vizând în special explicitarea desenelor. * Conțin nivelul de performanta al lucrărilor, descrierea soluțiilor tehnice și tehnologice folosite, care să
NORME METODOLOGICE*) din 13 aprilie 1998 privind conţinutul-cadru de organizare a licitaţiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare şi decontare a execuţiei lucrărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121191_a_122520]
-
Militare, o regiune aflată sub controlul direct al Vienei, și atribuirea portului Rijeka acestui stat erau de asemenea dorite. Reacția maghiară față de o astfel de propunere era de prevăzut. O asemenea acțiune ar fi implicat o redistribuire majoră a elementelor constituente ale echilibrului politic și național din cadrul Imperiului Habsburgic și ar fi întîmpinat o opoziție energică din partea germanilor. Frontiera Militară a fost unificată cu Croația în 1881, dar guvernul imperial nu a mai făcut nici un alt pas spre îndeplinirea dorințelor croaților
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]