19,375 matches
-
între partide, aflat sub conducerea Partidului Comunist Chinez, reprezentând o formă importantă a democrației socialiste în viața politică a Chinei. Solidaritatea și democrația sunt cele două principii de conlucrare în cadrul Conferinței Consultative Politice Populare din China. Comitetul Național al Conferinței Consultative Politice Populare din China este alcătuit din reprezentanții Partidului Comunist Chinez, ai diferitelor partide democratice, ai personalităților apolitice, organizațiilor civile, naționalităților conlocuitoare și ai diferitelor categorii sociale, ai Regiunilor Autonome Speciale Hong Kong și Macao, ai celor din Taiwan, ai emigranților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
ai emigranților chinezi reveniți în țară, precum și din persoane cu statut de invitat special. Membrii comitetului sunt împărțiți în comisii, iar mandatul de reprezentare a acestora este de cinci ani. Președintele Comitetului Național al celei de-a 12-a Conferințe Consultative Politice Populare din China este Yu Zhengsheng. Principalele sarcini ale comitetului național și ale celor regionale ale Conferinței Consultative Politice Populare din China sunt consultările politice, supravegherea democratică și participarea la guvernare. Consultările politice cuprind dezbateri legate de politicile importante
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
comisii, iar mandatul de reprezentare a acestora este de cinci ani. Președintele Comitetului Național al celei de-a 12-a Conferințe Consultative Politice Populare din China este Yu Zhengsheng. Principalele sarcini ale comitetului național și ale celor regionale ale Conferinței Consultative Politice Populare din China sunt consultările politice, supravegherea democratică și participarea la guvernare. Consultările politice cuprind dezbateri legate de politicile importante la nivel național și local, consultările desfășurate înaintea adoptării unor hotărâri privind problemele majore din domeniile politic, economic, cultural
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
politic, economic, cultural și social și cele desfășurate în procesul adoptării acestor hotărâri. Conform propunerilor Partidului Comunist Chinez, Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Poporului din China, guvernului, partidelor democratice sau ale organizațiilor civile, Comitetul național și cele locale ale Conferinței Consultative Politice Populare din China pot organiza reuniuni de consultări cu participarea reprezentanților diferitelor partide, ai responsabililor organizațiilor și persoanelor din diferite categorii sociale, sau pot face propuneri instituțiilor sus-menționate de examinare a unor probleme majore. Supravegherea democratică include prezentarea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de interes comun pentru populație, reflectarea dorinței și a voinței cetățenilor. De asemenea, este vorba de sugestii și propuneri către Partidul Comunist Chinez și departamentele de stat sub formă de rapoarte, proiecte de rezoluție, moțiuni etc. Prima plenară a Conferinței Consultative Politice Populare din China (septembrie 1949) a exercitat puterea în stat și a proclamat Republica Populară Chineză, ca expresie sintetică a voinței poporului. Din anul 1954, după deschiderea sesiunii primei legislaturi a Adunării Naționale a Reprezentanților Poporului din China, Conferința
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Politice Populare din China (septembrie 1949) a exercitat puterea în stat și a proclamat Republica Populară Chineză, ca expresie sintetică a voinței poporului. Din anul 1954, după deschiderea sesiunii primei legislaturi a Adunării Naționale a Reprezentanților Poporului din China, Conferința Consultativă Politică Populară nu mai exercită puterea ca for legislativ suprem, dar a continuat să funcționeze în calitate de organizație cu cel mai larg front unit, având contribuții importante în viața social-politică a țării și în relațiile de prietenie cu străinătatea. Până în martie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
nu mai exercită puterea ca for legislativ suprem, dar a continuat să funcționeze în calitate de organizație cu cel mai larg front unit, având contribuții importante în viața social-politică a țării și în relațiile de prietenie cu străinătatea. Până în martie 2013, Conferința Consultativă Politică Populară din China a stabilit relații și desfășoară schimburi de prietenie cu 253 de organizații din 139 țări și 14 organisme regionale și mondiale. Consiliul de Stat, ministerele și organismele subordonate Consiliul de Stat al Chinei, adică guvernul central
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
la peste 290 de milioane, de trei ori mai mulți decât în 1978. În rândul funcționarilor publici din întreaga țară, ponderea reprezentanților naționalităților depășește 9%, unii ajungând în conducerea statului. În Adunarea Națională a Reprezentanților Poporului din China și Conferința Consultativă Politică Populară sunt reprezentanți și membri ai celor 56 de naționalități. Strategia dezvoltării economice regionale a Chinei Economia minorităților naționale continuă să evolueze și să crească odată cu dezvoltarea continuă a economiei Chinei. Vastitatea teritorială, imensitatea populației și dezechilibrul dezvoltării economico-sociale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Culturală din China, a fost înființată în martie 1994 cu aprobarea guvernului, fiind prima asociație neguvernamentală pentru protecția mediului din țară. Principalul fondator și primul președinte al acesteia este profesorul Liang Congjie de la Academia Culturală din China, membru al forului consultativ suprem. Asociația Prietenii Naturii are scopul de a îndruma societatea în spiritul protejării mediului, de a promova civilizația ecologică, de a forma și a răspândi cultura ecologică cu specific chinezesc și de a impulsiona activitățile de ocrotire a mediului în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
energie hidrologică, solară, eoliană și bioenergie 32 Flora și răspândirea ei 34 Fauna și răspândirea ei 35 4. Populația 36 Capitolul II POLITICA 1. Sistemul politic 41 Constituția 41 Sistemul Adunării Reprezentanților Poporului 42 Sistemul de colaborare multipartită și sistemul consultativ politic 44 2. Organele de stat 46 Adunarea Națională a Reprezentanților Poporului din China 46 Conferința Consultativă Politică Populară din China 47 Consiliul de Stat, ministerele și organismele subordonate 48 Comisia Militară Centrală 52 Tribunalul Popular 52 Procuratura Populară 53
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
4. Populația 36 Capitolul II POLITICA 1. Sistemul politic 41 Constituția 41 Sistemul Adunării Reprezentanților Poporului 42 Sistemul de colaborare multipartită și sistemul consultativ politic 44 2. Organele de stat 46 Adunarea Națională a Reprezentanților Poporului din China 46 Conferința Consultativă Politică Populară din China 47 Consiliul de Stat, ministerele și organismele subordonate 48 Comisia Militară Centrală 52 Tribunalul Popular 52 Procuratura Populară 53 3. Partidele politice din China 54 Partidul Comunist Chinez 54 Partidele democratice din China 55 Capitolul III
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
după PNL și PNȚ). Monarhia constituțională din România cunoaște un declin accentuat iar Carol al II-lea a urmărit instaurarea regimului său personal: „La 12 și 11 februarie 1938, Carol al II-lea a înlocuit guvernul Goga cu un «guvern consultativ», condus de Patriarhul Miron Cristea, având în componența sa câțiva foști prim-miniștri și pe Ion Antonescu, ca ministru al apărării. Dizolvând instituțiile sistemului parlamentar, Carol și-a consolidat în scurt timp puterea. [...] Conform noii Constituții, pe care a impus
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
impune înlocuirea expresiei „unitățile de învățământ și autoritățile administrației publice locale” cu „unitățile de învățământ sau autoritățile administrației publice locale”; modificarea se impune având în vedere faptul că, dacă la înființarea unei unități de învățământ nu este necesar nici măcar avizul consultativ al autorităților administrației publice locale, cu atât mai puțin înființarea unor structuri asociative ale unităților de învățământ nu poate fi condiționată de decizia acestor autorități. (2 Consorțiile școlare sunt parteneriate contractuale între unitățile de învățământ, care asigură: a mobilitatea personalului
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
exprimare corectă, se impune înlocuirea termenului „ofertate” cu sintagma „care fac parte din oferta educațională”. (6 Programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opționale se elaborează la nivelul unităților de învățământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinților, precum și a reprezentanților comunității locale și, după caz, a operatorilor economici cu care unitatea de învățământ are relații pentru pregătirea practică a elevilor. Programele școlare sunt aprobate de consiliul de administrație al unității de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Pentru o corectă înțelegere a textului, considerăm că se impune reformularea sa, astfel: „Programele școlare pentru disciplinele și domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opționale se elaborează: a la nivelul unităților de învățământ cu consultarea consiliului profesoral, a consiliului consultativ al elevilor, a structurii asociative a părinților, a reprezentanților autorităților publice locale și, după caz, a agenților economici, cu care unitatea de învățământ are relații pentru pregătirea practică a elevilor; în această situație, programele școlare sunt aprobate de consiliul de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
textului, se impune reformularea acestuia, după cum urmează: „Structura inspectoratelor școlare și regulamentul de organizare și funcționare a acestora se aprobă prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului”. (3 Inspectoratul școlar are un consiliu de administrație și un consiliu consultativ. Funcționarea acestora se realizează în baza unui regulament propriu, elaborat și aprobat de consiliul de administrație, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (4 În structura inspectoratelor școlare din județele cu învățământ și în limbile
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
în conformitate cu normele legale în vigoare și cu planurile de învățământ. (8 Structurile și funcțiile de conducere ale universităților particulare și confesionale, atribuțiile, modul de constituire, precum și alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu avizul consultativ al fondatorilor și cu aprobarea senatului universitar. Art. 124 (1 Răspunderea publică obligă orice instituție de învățământ superior, de stat sau particulară: a să respecte legislația în vigoare, carta proprie și politicile naționale și europene în domeniul învățământului superior; b
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
la nivelul comunității universitare se va face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și canonic al cultului respectiv. (4 Statutul de student reprezentant nu poate fi condiționat de către conducerea universității. (5 Studenții pot fi reprezentați în toate structurile decizionale și consultative din universitate. (Considerăm că norma trebuie să fie imperativă. (6 Federațiile naționale studențești, legal constituite, sunt organismele care exprimă interesele studenților din universități, în raport cu instituțiile statului. (7 Organizațiile studențești care reprezintă interesele studenților la nivelul fiecărei comunități universitare pot avea
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Tineretului și Sportului. Validarea concursului se face de către senatul universitar, iar numirea pe post, de către rector. 136 (6 Unitățile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unităților respective, potrivit Cartei universitare. (7 Prin Carta universitară, universitatea își poate dezvolta structuri consultative formate din reprezentanți ai mediului economic și personalități din mediul academic, cultural și profesional extern. Art. 215 (1 După împlinirea vârstei de pensionare, ocuparea oricărei funcții de conducere în universitățile de stat, particulare și confesionale este interzisă, cu excepția mandatelor în
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
realizarea de studii și de cercetări în învățământul superior; j publică anual un raport privind starea învățământului superior. Art. 217 (1 Pentru exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului constituie registre de experți și se sprijină pe organisme consultative, la nivel național, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional și moral: Consiliul Național de Statistică și Prognoză a învățământului Superior (CNSPIS, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU, Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS, Colegiul consultativ
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
consultative, la nivel național, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional și moral: Consiliul Național de Statistică și Prognoză a învățământului Superior (CNSPIS, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU, Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS, Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare și inovare (CCCDI, Consiliul Național pentru Finanțarea învățământului Superior (CNFIS, Consiliul Național al Bibliotecilor Universitare (CNBU, Consiliul de etică și management universitar (CEMU și Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării (CNECSDTI. Din aceste
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și de capital ale Autorității Naționale pentru Calificări se asigură din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (4 La nivelul Autorității Naționale pentru Calificări se constituie un consiliu cu rol consultativ, format din reprezentanți ai instituțiilor de învățământ preuniversitar și universitar, ai studenților, ai asociațiilor profesionale, ai administrației publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor și ai comitetelor sectoriale. Consiliul asistă Autoritatea Națională pentru Calificări în stabilirea strategiilor naționale și a planurilor
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
în domeniul diplomației a) Membru în organisme și asociații internaționale; Membru al Curții Permanente de Arbitraj Haga (1988 2000); membru al Comisiei Europene de la Veneția pentru Democrație prin Drept (1990 1992); reprezentant al României în Comisia Dunării; membru al Comitetului consultativ al Guvernului român pentru aplicarea Convenției privind protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat (Haga); membru în comisiile guvernamentale mixte de frontieră și în cele hidrotehnice; membru fondator și președinte al A.A.D.C.R.; membru al Asociației Auditorilor Academiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
aprilie și septembrie 1976, mai-iunie 1977, mai și decembrie 1978, aprilie-mai și noiembrie 1979, mai și octombrie 1980, mai și noiembrie 1981, Viena. Membru al Grupului de lucru pentru elaborarea pozițiilor țărilor în curs de dezvoltare ("Grupul celor 77"). Grupul Consultativ al O.N.U.D.I. pentru tehnologii industriale adecvate, iunie 1978, Viena. Reuniunea pregătitoare a țărilor în curs de dezvoltare ("Grupul celor 77") pentru Conferința ministerială a O.N.U.D.I. privind dezvoltarea și cooperarea industrială, aprilie 1979, Havana. Raportorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1967. Negocierile pentru Reducerea Reciprocă și Echilibrată a Forțelor (M.B.F.R.), 1976-1980, Viena. Comisia O.N.U. pentru Dezarmare, 1983, 1984, New York. Reuniunile Grupului de experți O.N.U., privind zonele denuclearizate, iulie-august 1983, februarie-martie și iunie 1984, New York. Reuniunea Comitetului Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia privind reducerea forțelor armate și armamentelor convenționale, iulie 1990, Moscova. Conferința privind "Cerul deschis", 1991, Budapesta. Negociatorul Acordului româno-ungar privind "Cerul deschis", februarie 1991 la Budapesta și în aprilie 1991 la București și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]