23,855 matches
-
dominant, al interogației neliniștite, al Ideilor cu majusculă, s-a văzut înlocuit de unul al exclamației candide în fața unui univers ce părea depășit și compromis, în mare măsură, ca minor și insignifiant. Energia lirică se cheltuia - și avea să se consume mereu pe parcursul operei - întru elogiul niciodată extenuat al "ființelor mici", al obiectelor uitate și ieșite din uz, reintroduse, uzate "moral" (bunăoară), poetul îl înlătura de pe lucrurile vechi pentru a le redescoperi luciul inițial, și uneori îl va lăsa chiar, în
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
Altcineva evocă scrierile Claudiei Millian, soția, și devotamentul cu care Mioara Minulescu, fiica, a aranjat și păstrat casa memorială. Cum, pentru a se întreține, Mioara lucra ca mozaicar. Cuptorul în care-și ardea lucrările, transformându-le din lut în artă, consuma prea mult curent. I-au tăiat electrica. Mioara a lucrat și la ridicarea fântânii arteziene din părculețul Pake Protopopescu (fost, o vreme, Dimitrov). L-a luat și pe Vladimir Streinu să lipească cubulețe de ceramică colorată. Câștiga și el, cărturarul
Minulesciană by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12870_a_14195]
-
care nu știu dacă le vor trece, iar "fabrica de aur" a gimnasticii de la Deva s-a clădit pe fraudă, fals în acte, tortură și abuz. Literatura, din fericire, ocupă un spațiu mai puțin poluat, unde șicanele și invidiile se consumă mai discret, departe de prima pagină a gazetelor. Din ce văd, încep să fie tot mai mulți scriitori români cunoscuți în Occident, cărora valoarea și meritul le-au permis să facă pasul dincolo de graniță. Dacă dau exemplul lui Cărtărescu, o să
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
-le degetele. Sînt doar cititori de lux, care parcurg în avanpremieră un text unde intervențiile nu-și au rostul. Adică un fel de paraziți cu licență, care urmăresc admirativ paginile cu pixul roșu și la sfîrșit constată că n-au consumat deloc pasta. Din reflex sau din invidie, fiecare generație simte nevoia să-și demitizeze predecesorii și să umble cu tîrnăcopul pe lîngă statuile în viață sau în ceruri. Nu cred că facem excepție și sînt convins că, dincolo de ritualul în
LAUDATIO - Antoaneta Darian by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/12861_a_14186]
-
postului Tamarei Nikolaevna. Dar nu-i de ajuns pentru o justificare! Poate că, deocamdată, vreau să mă bucur eu singur de dulap, să dansez, să dansez în jurul lui, cu o gutuie-n suflet. Și cum bucuria nu vine, nu se consumă, deci, mai repede, iată că întîrzie nepermis. Drept care voi lăsa orice speculație-n șanț și azi sau mîine, vă voi trimite cartea! O țin ferită de vreo patru zile! * În psihiatrie toate chestiile astea, alambicări de rachiu chinuitor și despicări
Oare un fluture sau un crin nu-i tot pe viață și pe moarte? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13084_a_14409]
-
o singură clipă, dumneavoastră. Ce șansă! Ce descoperire geografică! Parcă aș fi aflat, după lungi și disperate expediții, al treilea pol, polul afecțiunii! Nu-i nimic că se pierd cîteva scrisori. După cum ați spus, privind dulcea băuturică, nu contează ce consumi, ci efectul! Efectul Lucian Raicu!! Da, de cînd am ajuns să cunosc efectul Lucian Raicu, mi se fîlfîie de cum ajung la el: prin tristețe, prin deznădejde, prin ratare, mi-e indiferent! * Uneori însă. Ca acum (țuică, bere, țuică), mai cred
A-ți juca viața nu pe o singură carte, ci pe o singură scrisoare! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13382_a_14707]
-
de nord”, unde ajungi atât de istovit încât îți vine să plângi. În această așezare rurală, casa natală este ,,împrejmuită cu sânge” - sintagmă obscură, dar nu gratuită; e oare o aluzie la vechi tragedii familiale sau, în continuare, la sângele consumat muncind? O imagine a părinților vine brusc în prim plan, cristică și zguduitoare: ,,în cumpăna fântânii/ tatăl meu răstignit,/ pârghia subțire e mama tânără/ înșurubată în brațele lui noduroase de lemn”. În interiorul casei natale, asistăm la o ultimă explozie expresionistă
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
sută de ani. E nu-știu-cum, pictor fiind, să mai faci portret. E de presupus însă - maniacală suspiciune! - că în spatele ușilor închise faptul continuă să se producă. Ușile închise ale atelierelor, ușile închise ale caselor cu blazon. Ultimul dezmăț s-a consumat - demențial - sub Ceaușescu, iar dispariția totală a genului, azi, e, probabil, purgatoriul ce se impunea unei categorii extrem de harnice, îndestulată cu de toate cele căzute de la masa căpcăunului. De suspectat însă tagma, dacă nu cumva, așa, pocăită, continuă să asude
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
o curgere neobosită întreține această tensiune a unei lumi aflate într-o mișcare necontenită. Deși asistăm și la drame exterioare (orbirea pictorului, de pildă, cu toate disperările ce decurg de aici în viața unui artist bazat pe vizual), cele mai multe se consumă în interior, fiindcă inadaptarea personajelor nu rămîne pasivă, ele încearcă să rezolve conflictul cu societatea, modificînd-o, aducînd-o la același numitor cu ei, cu idealurile lor. Esențială însă în Coborîrea de pe cruce este neîmpăcarea dintre credință și lipsa credinței, o antinomie
Comentarii critice by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/13302_a_14627]
-
la clacă - mă întorceam spre seară, obosit - conacul părăsit la vremea asta - mâncam o feliuță de caș proaspăt (mă săturasem până peste cap de struguri) și mă refugiam în dormitorul meu cu baldachin și mă trânteam pe patul unde se consumaseră amoruri princiare sau numai boierești, aveam senzația că locuința e populată de fantome - se auzeau podele scârțâind și hohote de râs și sunete înăbușite, îmi aprindeam țigara, lumina chioară a becului se lăfăia pe reliefurile stucaturilor ce decorau plafonul, nimerisem
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
care unea într-o alcătuire vie diversele componente ale ființei partenerului ei" și, în special, că această "dezintegrare" totală este posibilă datorită faptului că "flacăra rece a Rașelicăi mistuie tot ce-i iese în cale, fără ca ea însăși să se consume, de parcă și-ar absorbi din moartea altora substanțele necesare pentru întreținerea arderii"10; ceea ce înseamnă nu numai că focul rece care însuflețește femeia are nevoie de multe victime pe care să le sacrifice pentru a continua să ardă, dar și
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
--- Parodii critice Chiar dacă, în general, amorul Internetului ne consumă nopțile mai lacom decît amorul pe bune, adică acela carpatino-mioritic, apariția cărții Ioanei Pârvulescu, Întoarcere în Bucureștiul interbelic, m-a smuls din brațele divelor virtuale și m-a aruncat direct în budoarul amantelor lui Ștrempel de la Biblioteca Academiei, adică în
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
ca un cîntec simplu și curat, Munca din plăcere, dar și cu folos." Și-acum: resturile din farfurie, Berea de pe masă, borîturile de pe jos... Și Chelnerii, cu fețe de noroi și hîrtie, Așteptînd, rînjiți, să plătești tot ce s-a consumat. Reclam N-am nici un chef să dorm. Deși sînt obosit. Mă voi trezi peste un secol, un mileniu... Toate Garniturile vor fi fost, desigur, schimbate. La fel, vopseaua. Dar Mecanismul stupid Va merge înainte, același, în eternitate: Iubire, milă, ură
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
astfel să știm cum frigul devine durată? Și-n timp ce pământul se zbuciumă-n spații, un ins mai / mărunt decât bobul de grâu, reașează cuvintele și mai mărunte în formă de vers. Și-aidoma inimii este poemul: / Pulsând se consumă pe sine". Evreitatea este pentru Horia Gane o condiție asumată poetic și împăciuitor: "Precum de mult, evreul cu vioara / Pe Terra umblu, un cartier enorm, / sub braț cu poezii fără cadastru / și manuscrise-atârn în crengi de pom." Ce frumos. Nu
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
la 15 iulie 1943 începe să se manifeste, cunoscuții îi spun, cînd îl întîlnesc, că a slăbit și că e palid, iar sufletește, după divorțul de soție, e implicat în amoruri chinuitoare. Trăiește ciclotimic, așadar epuizant. Viața lui zilnică se consumă între telefoane, scris, citit, discuții literare (de la critică serioasă la cancan), probleme administrative, ascultatul știrilor la radioul care trebuie dus mereu la reparat, plimbări prin Cișmigiu, filme văzute cu Monica, dejunuri cu mai mulți invitați, consultații medicale și "drogul" vizitelor
JE EST UN AUTRE - Seninătatea destrămată by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14257_a_15582]
-
a anunțat acum cîtva timp că a descoperit un nou tînăr de mare talent! S-a dăruit, s-a cheltuit, s-a topit în versurile ei superbe, s-a dezlănțuit în trăiri excesive pentru firava ei alcătuire fizică, s-a consumat și... s-a epuizat. Mult prea devreme. De ce oare mor poeții atît de tineri? Să fie nevoie de poezie pe acolo, pe sus? Mariana Marin, Madi, îți mulțumim pentru că lași atîta frumos în urma ta. Claudiu Komartin eparte de a fi
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
Caragiale a cunoscut pe ajutorul acestuia, Nicolae Gabrielescu, băiat de viață și petrecăreț. Într-unul din foiletoanele sale, scriitorul se inspiră dintr-o pățanie amoroasă a arhitectului, căruia îi cere detalii chiar și despre cadrul arhitectural în care s-a consumat evenimentul, adăugind o schiță amănunțită (desenată, poate, de acesta.) Lecția de scenografie Cu siguranȚĂ, interesul pentru cadrul arhitectural se leagă de preocupările sale din domeniul teatrului. În piesele amplasate la București, acțiunea se consumă, de regulă, într-un decor înfățișînd
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
cadrul arhitectural în care s-a consumat evenimentul, adăugind o schiță amănunțită (desenată, poate, de acesta.) Lecția de scenografie Cu siguranȚĂ, interesul pentru cadrul arhitectural se leagă de preocupările sale din domeniul teatrului. În piesele amplasate la București, acțiunea se consumă, de regulă, într-un decor înfățișînd "o odaie modestă de mahala... un salon de frizerie la mahala... o sală de o parte a unui bufet într-un bal mascat de mahala"... Dar nici restul prozei nu este lipsit de incursiuni
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
apoi de evoluțiile din sfera literarului propriu-zis. Ceea ce caracterizează, poate în primul rând, momentul 1945-1948 este imensa compresiune. Nu știu să mai fi existat o fâșie atât de îngustă de timp istoric (trei ani!) în al cărei cuprins să se consume atâtea complicate și vaste procese, în care să se manifeste concomitent atâtea impulsiuni divergente, în care sentimentul realcătuirii unei lumi și al reînfiripării normalității să coexiste atât de strâns cu sentimentul dezintegrării inevitabile și al anormalului instalat definitiv. Dar ce
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
se sting într-un port ireal, marea, se știe, amplifică nostalgiile și treptat detaliile se combină și apar și confuziile: unde, când și cu cine? A fost curtezanul frumoaselor, cel puțin așa a crezut; nu le-a iertat, le-a consumat până la capăt. Și totuși, cu anii, o neliniște îl frământă: au, nu cumva victoriile au fost și înfrângeri? Au, nu cumva a fost el cel cucerit? Oare ultima replică nu macină soclul pe care și-a clădit reputația?
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
dacă cumva te trezesti că ai uitat acasă muștarul, poți să dai o fugă până la supermarketul mall-ului și să-l cumperi. Dacă vrei să-l cumperi. Dacă nu vrei, iei carnatul cu tine la raft, desfaci borcanul de muștar, consumi strict cât îți trebuie, după care te întorci în parcare și tragi un pui de somn pe un șezlong sau faci o tablă cu prietenii. În timpul ăsta, cu coada ochiului, supraveghezi copiii care se dau cu pungă pe sub mașinile din
La gratare in parcare by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21165_a_22490]
-
acest text, vara s-a instalat și mai confortabil, iar numărul de sâni dezgoliți din media a mai crescut un pic, e bine să facem și niște recomandări consumatorilor de fotografii și imagini cu sâni. Mai ales consumatorilor involuntari: - Nu consumați sâni dimineața, pe stomacul gol. Încercați să vă luați micul dejun înainte de a deschide internetul, televizorul sau vreun ziar. Dacă apucă să vă țâșnească în față vreun sân și să vă muște de nas, n-o să mai apucați să mâncați
Sânii noştri cei de toate verile by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21190_a_22515]
-
de ce să mă tamponez, eventual nasol, în capătul celălalt al orașului, când pot să mă tamponez soft la botul calului, chiar la locul constatării, și să câștig o săptămână în care, în loc să stau că boul la coadă, pot să mai consum ceva cu prietenii? Zis și făcut. S-a suit omul cu mașina pe Renault-ul parcat, s-a prezentat la constatări, unde însă a avut o surpriză: coadă cam mare, la care tot ar fi fost nevoit să piardă vreo două
Cum sa te tamponezi eficient cu mult alcool si putin sange by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21177_a_22502]
-
ceva la bord, ca să-și facă curaj. Pe Traian Băsescu, în schimb, l-am văzut dansând în toate vacanțele de pe litoral și la toate revelioanele. Își invită nu numai soția, ci și pe alte doamne și n-are nevoie să consume ceva înainte, fiindcă are deja curajul în sânge, până la nivelul la care începe gheața să plutească. E un tată bun. Puțini tați am văzut la fel de atenți și de receptivi la dorințele copiilor. A vrut aia mică, EBUȚA, în Partidul Democrat
Traian Băsescu, dragostea mea by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21192_a_22517]
-
recomand cu tot entuziasmul. Duceți-vă și lăsați-l să vă rupă picioarele, cum mi le-a rupt mie! P.S. Titlul e o păcăleală. M-am îmbrăcat, la Praga, tot cu hainele de-acasă. Era prea mișto locul, ca să-mi consum timpul prin magazine.
Diavolul se îmbracă de la Praga by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21223_a_22548]