595 matches
-
istoriei. Alfred Nobelsohn n-a făcut nici un secret din faptul că este un urmaș ai lui Gustave Le Bon și Gabriel Tarde, de la primul luând ca parametri ai cercetării cele trei idei urmărite și de Le Bon: sentimentul de putere, contagiunea socială și sugestia de natură hipnotică. Astfel, profesorul suedez a relevat că sentimentul de putere crește în proporție de 34% în colectivitate la vandani și de doar de 27,6% la vǘndǘni, că vandanii suportă o contagiune socială cu 7
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
sentimentul de putere, contagiunea socială și sugestia de natură hipnotică. Astfel, profesorul suedez a relevat că sentimentul de putere crește în proporție de 34% în colectivitate la vandani și de doar de 27,6% la vǘndǘni, că vandanii suportă o contagiune socială cu 7% mai mare ca vecinii lor din sud, dar, după toate acestea, când a apărut sugestia hipnotică din partea unor lideri carismatici, vǘndǘnii au degajat o energie mai mare decât vandanii. Această aparentă contradicție a fost amplu discutată la
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Vorba vine..." repetau vocile răuvoitoare), Marile Puteri au trebuit să se concentreze asupra neașteptatului pericol sergav. Așa că, începând cu martie 2087 ("Martie 2087? Vorba vine..." repetau vocile răuvoitoare), Republica Umanistă Vandana a trebuit să se descurce singură. Sentimentul de putere, contagiunea socială, sugestia de natură hipnotică, Gustave Le Bon, Gabriel Tarde etc. au revenit în discuție. Întrucât experimentul "Penitenciarul" s-a dovedit și el nesustenabil și după ce nici măcar experimentul " Mărirea salariilor prin tipărirea de bani" n-a dat nici el rezultatele
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
un renume care-l eclipsează de departe pe cel al unor elite mai tradiționale. Bineânțeles, puterea ce decurge din asta nu-i decât una produsă de fascinație. Dar această enormă influență asupra unor largi sectoare ale opiniei are efecte de contagiune foarte reale. Statutul de vedetă câștigă sectoare pe care le-am fi putut crede imune în această privință, iar fuga universitarilor către ceea ce Raymond Boudon numește „cea de-a doua piață a intelectualilor” este unul dintre indicii. „Universitarul”, scrie Boudon
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în „Sinele lărgit” al Cuvântului. Tălmăcind Cuvântul, ne convertim propria minte la acele înțelesuri care, cândva, ni se păreau de prisos. Convertirea noastră la limba fără cuvinte a Cuvântului veșnic este inevitabil contagioasă. Suferind această febră în corpul unei comunități, contagiunea semantică are consecințe mult mai profunde. Interpretând, noi traducem; transmițând „noi înțelesuri”, nu facem decât să sfințim acel univers simbolic căruia - prin limbă, cultură sau tradiție - îi aparținem. Generozitatea comunității iudaice între secolele III-I (î.Hr.) și grija Bisericii creștine
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
2. ASPECTE PRIVIND MEDICAȚIA APARATULUI RESPIRATOR Antitusivele acționează în sensul calmarii tusei prin deprimarea centrilor nervoși responsabili de acest reflex și prin inhibarea receptorilor senzitivi traheobronșici, efect necesar în cazul tusei neproductive cu riscul producerii emfizemului, hemoragiilor pulmonare, bronhospasmului sau contagiunii. Pe de altă parte utilizarea antitusivelor poate duce la staza secrețiilor bronșice cu cu inițierea mecanismului fiziopatologic de producere a insuficienței respiratorii descris la capitolul anterior. Codeina, extrasă din opiu dar obținută și sintetic, este cel mai des prescrisă deoarece
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
se pregătesc pentru un examen a arătat că aceia care se izolează de colegii lor par mai puțin stresați decât ceilalți (în Bruchon-Schweitzer și Dantzer, 1994). Fără îndoială că rolul protector al fugii de afiliere poate fi atribuit efectului de contagiune al unui grup anxios. Nevoia de afiliere care-i determină pe imigranții de aceeași naționalitate să se grupeze în aceleași imobile sau cartiere, deși îi poate ajuta să suporte mai bine greutățile exilului, poate să afecteze în mod negativ integrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
negată (Le Guen et al., 1985). Al doilea sens al termenului „izolare” este expus de Freud în Totem și tabu (1912-1913/1993), studiu în care el arată că bolnavii se comportă ca și cum între anumite elemente s-ar putea produce o contagiune periculoasă. Izolarea este „carantina” destinată să neutralizeze această contagiune. Vom vedea că izolarea este un mecanism aflat adesea în legătură cu nevroza obsesională, așa cum subliniază Freud: „Căutând să împiedice asociațiile, punerea în legătură a gândurilor, el (bolnavul) urmează una dintre legile cele
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
al termenului „izolare” este expus de Freud în Totem și tabu (1912-1913/1993), studiu în care el arată că bolnavii se comportă ca și cum între anumite elemente s-ar putea produce o contagiune periculoasă. Izolarea este „carantina” destinată să neutralizeze această contagiune. Vom vedea că izolarea este un mecanism aflat adesea în legătură cu nevroza obsesională, așa cum subliniază Freud: „Căutând să împiedice asociațiile, punerea în legătură a gândurilor, el (bolnavul) urmează una dintre legile cele mai vechi ale nevrozei de constrângere, tabuul atingerii (...); izolarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a tranziției. 4. O poziționare corectă a sociologiei în raport cu ideologia. Cu puține excepții, producția sociologică s-a delimitat de masiva producție a ideologiei tranziției, strâns legată de politică. A reușit să își mențină o poziție de neutralitate, având doar marginal contagiuni ideologice. Evitând pozițiile ideologice infectate de publicistica zgomotoasă și de pozițiile extremiste și pasionale, o asemenea poziție are și costurile ei: vizibilitatea sociologilor a fost inevitabil într-o creștere mai lentă decât am fi dorit. 5. Cucerirea instituțiilor/creșterea competenței
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în numele veritabilei personalități, care "se caracterizează în primul rând prin faptul de a-și asuma responsabilitatea actului, de a fi autoarea unor acțiuni care o angajează"28. Este vorba aici de o superioritate prin participație spirituală, de un activism prin contagiune de la un principiu supraordonat care dictează în etape de progresivă asimilare ce instituie mai întâi o manieră de a fi, pentru ca apoi să dea sens și determinare relațională faptei. Am putea relua o paralelă care s-a întrebuințat, cea între
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și o înglobare existențială (cu sau fără individuație) a drumului sintetic ce conduce la precipitatele noționale care alcătuiesc tabela categorială a unei transcendențe orientate către rațiune. Sub imperiul unui asemenea impuls ascensional, obiectul reflexiei de sine înalță nivelul conștiinței prin contagiune calitativă, demonstrând că un complex noematic particular cheamă o anumită configurație noetică și, în spatele ei, o adecvată reconstrucție supraveghetoare. Orientându-se după materia vizărilor sale, conștiința se îmbogățește și, sub înrâurire tematică, absoarbe întreaga sublimitate a unei armonii obiective după
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
dacă se poate accepta banalitatea construiește în interiorul operei, luînd în serios atît lucrarea creatorului, cît și posibilitățile pe care aceasta i le oferă, de a angaja un discurs (critic) concordant, mimetic, neinvaziv. O oarecare ironie ...de contact, formă ieșită prin contagiune, și, ca orice ...repetiție, potențial amuzantă nu este nici ea străină de efectele textului călinescian. Magistral este examenul temei horațiene "Beatus ille..." în proza episcopului de Mondoñedo, legat de literatura română prin aceea că o operă a sa "a devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
modernii vremii, în fruntea cărora strălucește Proust. Ca sumă a secvențelor detașabile, povestirea apare fără țintă și fără energie epică. Seamănă cu o înlănțuire de reflecții și "momente" (scene "de viață privată"), a căror relatare împreună romanul o datorează logicii "contagiunii", urmând principiul atragerii, al conexiunii, al întîlnirii pe terenul sugestiei. Scrierea lui Sandu are, în plus, "memoria" textului, care invită la dezvoltări colaterale, cu "tema" in praesentia, deja enunțată, "vizibilă" și latent conotativă pentru cel care, scriind, se și citește
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
care însăși tinde, precedată de emoția regăsirii, în formă intuitivă. Coincidența are noimă filosofică și o sursă comună, speculația intuiționistă. "Ucenicia" lui Anton Holban la școala proustiană apare ca o deschidere spre analiza trăitului, și mult mai puțin ca o contagiune estetică majoră. Lipsindu-le marea construcție, natura revelatorie a explorării interioare a timpului, vocația înaltă, "poezia" (adică desăvîrșirea) stilului, scrierile lui Anton Holban au reflexele efemere ale marii întîlniri, cu nostalgia căreia vor rămîne. NOTE 1. Anton Holban, Ioana, Tipografia
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
a sistemului de referință al unei epoci. Înainte de toate, imaginea are un fond arhetipal 190, însă acest model este transformat în funcție de răspunsul pe care indivizii îl dau geografiei particulare 191, de mentalul străvechi al unei civilizații. Prin mimetism social și contagiune mentală, indivizii unei epoci ajung la procesări similare ale realității, conturându-se astfel imagini sau reprezentări specifice unei societăți sau unui timp istoric. Felul cum oamenii răspund provocărilor naturale și sociale, condițiile de formare a limbii și a structurilor mentale
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
la nivel individual, însă, cu toate acestea, există similitudini între imaginile pe care le au indivizii aceleiași epoci, societăți sau grup. Studiul imaginii presupune înțelegerea procesărilor mentale și a sistemului de referință al unei epoci întrucât prin mimetism social și contagiune mentală indivizii unui grup ajung la procesări similare ale realității, conturându-se astfel reprezentări specifice unei societăți sau unui anumit timp istoric. Acest lucru este posibil deoarece imaginile pe care indivizii și le formează sunt influențate nu doar de propriile
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fluxul informațional pe care acesta îl primește. Ele "îndeplinesc o importantă funcție socială: răspândirea ideilor, a modelelor de analiză, a mesajelor, a stilurilor comportamentale ale purtătorilor"505, motiv pentru care au un rol esențial în cadrul proceselor de mimesis social și contagiune mentală. Funcția simbolică a reprezentării este cea care asigură redimensionarea realității pentru a o face recognoscibilă, dar și pentru a face posibilă comunicarea socială. Un punct important în investigarea reprezentării este faptul că îi dă posibilitatea individului să înțeleagă realitatea
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
activi în jurul cărora gravitează existența popoarelor, punându-și amprenta pe toate elementele unei civilizații"519. Credințele, presupozițiile absolute sunt adevărate sisteme reprezentaționale care conțin prototipurile unei societăți, unei epoci. Ele se conservă prin tradiții, se transmit prin mimetism social și contagiune mentală și caracterizează mentalul unei epoci, civilizații. Din punctul de vedere al autorului britanic, întrebarea care sunt presupozițiile ce subîntind fizica sau științele naturii ale unui anumit popor într-un anumit moment nu este cu nimic mai puțin istorică decât
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
economice și financiare care au avu t loc de-a lungul timpului și au generat imense costuri economice și sociale sun t considerate una dintre consecințele globalizării. Globalizarea este re spo nsabilă ea însăși de așa-zi sul efect de contagiune. În plus, gânditorii sociali și au exprimat, din cauza globalizării, îngrijorarea față de apariția ine gal ității. 1.4. Periodizarea globalizării 1.4.1. Prima eră a globalizării Dacă globalizarea ar însemna că anumite dimensiuni ale economiei globale, finanțelor, politicii, culturii și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
fie reglementate și supravegh eat e în mod adecvat. Mai mult, imperfecțiunile pieței internaționale , c um ar fi instinctul de turmă, panica și ciclurile avânt - eșec, și natura fluctuantă a fluxurilor de cap ita l pot duce la crize și contagiune, chiar și în țările cu principii economice stabile. Un alt risc al globalizării este segmentarea pe ca re o poate crea între cei capabili să participe la sistemul financiar global și c ei care trebuie să se bazeze pe sectoarele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
genera reacții de turmă, ata cur i speculative și prăbușiri. Imperfecțiunile de pe piețele internaționale de capital pot duce la crize, chiar și în țările cu principii bine stabilite. Fundamentele macroeconomice și financiare solide constituie factorul-cheie în reducerea probabilității crizelor și contagiuni i, dar și în gestionarea lor efi cientă. Prevenirea crizelor ar trebui să fie un ul dintre principalele obiective ale oricărui strateg, mai ales din cauza costului ridicat pe care acestea îl implică. Acest lucru este cu atât mai important într-
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
pe care acestea îl implică. Acest lucru este cu atât mai important într-o lume a mobilității li bere a capitalului, deoarece atât investitorii str ăini, cât și cei autohtoni impun disciplina pe piață și din cauza faptului că efectele de contagiune ale unei crize străine se pot simți pe plan intern. At acurile asupra valutelor pot apărea acolo unde nu mai există încredere, chia r d acă o țară are fundamente economice solide. O criză dintr o țară străină poate declanșa
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
din țările în dezvoltare, tendința globală către diversificarea investițiilor în maril 145 e centre financiare și efectele regionale par a fi alți factori globali importanți. În al patrulea rând, globalizarea financiară po ate duce, de asemenea, la crize financiare, prin contagiune, adică prin șocuri transmise între țări. De-a lungul timpului, au fost identificate trei mari mijloace de contagiune: legăturile reale, legăturile financiare și comportamentul de turmă. Astfel, atunci când două țări fac schimburi comerciale sau când concurează pe ace leași piețe
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
par a fi alți factori globali importanți. În al patrulea rând, globalizarea financiară po ate duce, de asemenea, la crize financiare, prin contagiune, adică prin șocuri transmise între țări. De-a lungul timpului, au fost identificate trei mari mijloace de contagiune: legăturile reale, legăturile financiare și comportamentul de turmă. Astfel, atunci când două țări fac schimburi comerciale sau când concurează pe ace leași piețe externe, o devalorizare a ratei de sch imb dintr-o țară afectează, în mod negativ, avantajul competitiv al
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]