8,426 matches
-
Chestiuni de religie și de istorie (1860, 2 volume); Impărăteasa Maria Tereza (1888); Frederic al II-lea și Ludovic al XV-lea (1885); Pacea de la Aix-la-Chapelle (1892); Alianța austriacă (1895); Sfântul Ambrozie (1899). Postfață Un diplomat văzut de un altul: Contele de Saint-Aulaire* despre Jules Cambon Cambon, Jules Martin (1845 1935). Francez. Avocat, din anul 1866. A făcut campania din 1870-1871 cu gradul de căpitan al unităților mobile de infanterie de la Seine-et-Marne. Auditor la comisia provizorie însărcinată, în 1871, cu înlocuirea
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
breviar, pe care am vrea să îl vedem în mâinile tuturor colegilor noștri mai tineri, angajați în cariera ilustrată de el. Ei vor găsi fără îndoială acolo texte utuile, care îi vor ajuta și în ținerea de discursuri și cuvântări. Contele de Saint-Aulaire, în Dictionnaire Diplomatique, publicat sub coordonarea lui A.F. Frangulis, f.a., volum addenda conținând biografiile diplomaților, pp. 178 -179. Andrei Alexandru Căpușan * * * Charles de Beaupoil, conte de Saint-Aulaire (1866-1953). Diplomat francez de carieră. Între alte posturi mai importante
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
utuile, care îi vor ajuta și în ținerea de discursuri și cuvântări. Contele de Saint-Aulaire, în Dictionnaire Diplomatique, publicat sub coordonarea lui A.F. Frangulis, f.a., volum addenda conținând biografiile diplomaților, pp. 178 -179. Andrei Alexandru Căpușan * * * Charles de Beaupoil, conte de Saint-Aulaire (1866-1953). Diplomat francez de carieră. Între alte posturi mai importante deținute de el au fost: însărcinat cu afaceri la Viena (1911-1912), ministru delegat în Maroc (1912-1916), ministru plenipotențiar al Franței în România (1916-1920), ministru plenipotențiar la Madrid (1920-1921
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
XI-lea (n.tr.). * La lucrările Congresului de la Viena 1814 -1815 (n.tr.). * Primul ministru conservator al Marii Britanii (n.tr.). * Prim-ministru și om de stat al Angliei victoriene (n.tr.). * Prim-ministru al Regatului Sardiniei sau Piermontului (n.tr.). * Contele Constantin Nigra, 1828 1907, diplomat piemontez (n.tr.). * Bătălie din anul 1866, în care Prusia a înfrânt Austria (n.tr.). * Austro-ungar, în 1867 (n.tr.). * Cancelar al Imperiului habsburgic al Mariei Tereza, 1711 1794 (n.tr.). * 1/13 iunie 1
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
a", „iubirea", iar sub sintagma „cadrul fizic" „somnul", „visul", „doma ?i apă", „zborul uranic", „halucina?îi de timp ?i spa?iu", „erotică", „Venera serafic?" ?i „cadrul psihic"„germina?ia", „geologia s?lbatic?", „borealismul", „floră", „fauna", „rusticitatea", „arhitectură colosal?" . Roșa Del Conte sintetizeaz? printr-o cercetare analitic?, Într-o larg? conexiune, teme ?i motive eminesciene, insistând asupra simbolurilor acestora, asupra „stratific?rilor mitice reflectate În anumite figuri de stil ?i a valen?elor expresive care confer? originalitate operei". Astfel, f??? s? abordeze
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
un Eden alb, populat de blânde zâne ?i de În?elep?îi omenirii". (Eugen Simion) G. C? linescu vorbe?te despre „peisajele transcendente" uimind prin transparen??? ?i lumin?, În care „arhitectură lui Eminescu dep???? te Închipuirea basmului", iar Roșa Del Conte subliniaz? frumuse?ea edenic? a „peisajului cu rezonan?e muzicale", a „peisajului arhaic transfigurat" Într-o adev?rât? „patrie a dorului". Zoe D.-Bu?ulenga descoper? În paginile liricii eminesciene „peisaje exprimând titanica sete de frumuse?e ?i plenitudine rev
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
codrilor adânci cantare " {„Memento Mori") Înzestrat cu o autentic? „voca?ie edenic?", poetul deseneaz?, transfigurând magic orice dimensiune a realului, spa?îi arhaice vibrând de rezonan?ele muzicale ale unui timp imemorial adev?rât? „patrie a dorului" (Ro?a Del Conte) spre care gândul eminescian se Intoarce pentru a c?uta frumuse?ea acelui „ ideal pierdut În noaptea unei lumi ce nu mai este /Lume ce gândea În basme ?i vorbea În poezii". Întotdeauna Insufle?ițe de sentimentele poetului („subiectivitatea interioar
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
oaz? În mijlocul codrului, lacul care adun? În oglindă lui rotund? lumina lunii, „cuibarul rotind" al apelor etc.toate simbolizând „ritmul continuu al cercului ce pare s? asigure perpetuitatea duratei" . Conform acestui idealism ontologic cum Îl nume?te Ro?a Del Conte nu teiul, salcâmul ori muntele exist?, ci ideea lor, Întrucat teiul, muntele, salcâmul, coexist? Într-o realitate schimb?toare, pe când ideca de tei, de munte, de codru posed? atributul permanen?ei ?i „identitatea absolut? a esen?ei": „ Crea?ia foarte
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
esen?ei": „ Crea?ia foarte real? luce?te că un reflex al unei idei ce leag? că un fir invizibil toate formele succesive În care se pl?smuie?te materia: ea Ins??i, În esen?a ei, nemuritoare ". (Roșa Del Conte) Toate aceste „forme ale materiei" pot fi Ins? „smulse" devenirii cosmice: « ...tocmai pentru c? este, materia poate s? se proiecteze În metamorfoze infinite, exprimându-se În figuri mereu noi, ce se „realizeaz?" dup? legile proprii lumii noastre În devenire: „trecere
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
materiei" pot fi Ins? „smulse" devenirii cosmice: « ...tocmai pentru c? este, materia poate s? se proiecteze În metamorfoze infinite, exprimându-se În figuri mereu noi, ce se „realizeaz?" dup? legile proprii lumii noastre În devenire: „trecere", „pieire ", „ umbr? (Roșa Del Conte) Numai artă are privilegiul de a restitui Într-o form? unic?, sublimat? În esen?a ei, existen?a primordial? a oric?rui element al materiei. Luna, stelele, codrii, apele contemplate fiind de ochiul artistului sunt astfel redate nemuririi. Prin art
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ratei ? i profundei cunoa?teri ?i, de aceea, toate acestea se reg?sesc, ca Într-o oglind?, În con? tiin? a sa „eliberat? de limit?rile eului", „nu În Înf????area lor labil?, ci În esen?a lor". (Roșa Del Conte) Artistul scoate din lumea fenomenal? materia ?i ??i construie?te propriul s?u univers, unul al esen?elor, al ideilor: când spunem „teiul lui Eminescu" ne referim la ipostază artistic? a ideii de tei, la o entitate ce nu mai
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
simbolism popriu-zis al materiei. Materia, În feluritele ei Întruchip?ri, i s-a Înf????at că o etern? Erscheinung, elementele În sine foarte reale revelânduse că purt?toare de mesaje sau că oglinzi ale unor adev?ruri metafizice [...]" Roșa Del Conte Luna Motto: „De ce vederea lunii pline are o influen?? a?a de binef???toare, odihnitoare ?i În????toare? Fiindc? luna este obiect al intui? iei, nu al voin?ei: « Stelele nu le dore?te nimeni, ne bucur?m numai de
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
remarcat este ?i faptul c? lumină nu este doar un simplu element cromatic, ci „e o esen?? a c?rei frumuse?e e celebrat? cu o fervoare a limbajului pe care am Îndr?zni s? o numim neoplatonic?" (Roșa Del Conte). Adev?rate poeme ale luminii selenare, versurile Închinate astrului nocturn (pe care poetul voia s? le adune Într-un volum ce avea s? poarte numele „Lumin? de lun?") exprim? diferitele ipostaze poetice (cosmice, ontologice, lirice sau mitice) ale acesteia. Universul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
albastre Întinse s? culeag? miere din fagurii cerului, la care poetul a renun?at. Fragmentul liric a fost Înlocuit cu un cântec unitar, modulat dup? tonurile acum Înalte, acum umile ale contempl?rii cosmice ?i ale regretului alegoric ". (Roșa Del Conte) Cu aceea?i senin?țațe clar?? ?i solemn?, luna prive?te alteori, din imensitatea ț?cut? a cerului, o lume plin? de frumuse?e ?i vraj? o adev?rât? Arcadie urzit? din murmur de fluier ? i plânset de ape „clar
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rile din crânguri". Ochiul cosmic al lunii se identific?, În acest „r???riț magic" cu ochiul impasibil ?i pur al inteligen?ei superioare, hyperoniene („ochi revelator al iluziei, ochi care vede, inteligen?? pur? care tace, dar ?tie"Ro?a Del Conte): „ Tr?ind În cercul vostru strâmt Norocul v? petrece, Ci eu În lumea mea m? simt Nemuritor ?i rece ". Alteori, r???ritul lunii marcheaz? momentul într?rii nu În lumea cunoa? terii superioare, absolute, ci În lumea mitului, a basmului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
la care a consim?it supus? inima Isoldei ?i inima lui Tristan: ?i durerea iubirii poate deveni o form? de cunoa?tere că experien?? a timpului, ? i ?? ne duc? la o mai Înalt? revelă?ie a fiin? ei". (Roșa Del Conte) Inima poetului configureaz? astfel un peisaj a ??rui metaspa?ialitate este proiectat? de lumina lunii „haut-de-lâ" -„peste vârfuri" dincolo de codri, de hotarul lumii finite, acolo unde numai „dorul" eminescian poate ajunge. Exprimat În aceste versuri, ca În Întreaga să crea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Asta i-a fost sfîrșitul, pricepi? Dacă nu aveam pasiunea asta a teatrului, poate ar fi scăpat. O pasiune vană, ca a unui surd pentru operă! A văzut zeci de prinți înfigînd spada în zeci de regi și sute de conți vărsînd sîngele a mii de marchizi, fără să-i treacă prin cap că o spadă e un obiect tăios! Îl interesa "morala": Na! (Apasă și mai mult mînerul spadei, Charles se clatină cu fotoliu cu tot). TOREADORUL: Isprăvește! (Se crispează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
dau adicție religioasă. La supermarket însă, posibilitățile de vânătoare și de aplicare a psihologiei abisale sunt infinite. Am zis Carrefour doar pentru că e francez și că termenul însuși de draguer e francez. Prima etapă în hăituirea cu succes e analizarea conți nutului coșului prăzii. Unde vezi lucruri câte două: două lasagna, doua tuburi de pastă de dinți etc., acolo nu te bagi, mai ales dacă într-unul din tuburi e pasta aia de dinți ieftină și stupidă, din trei culori împletite
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 38 Președinții CIO: Jaques Rogge, din 2001 până în prezent, naționalitate: belgian. Juan Antonio Samaranch (1980-2001); naționalitate: spaniol. Lord Killanin (1972-1980), naționalitate: irlandez. Avery Brundage (1952-1972); naționalitate american. J.Sigfrid Edstrom (1946-1952), naționalitate: suedez. Contele Henri de Baillet-Latour (1925-1942); naționalitate: belgian. Baronul Pierre de Coubertin (1896-1925); naționalitate: francez. Demetrius Vikelas (1894-1896); naționalitate: grec. Membrii CIO Membrii CIO sunt persoane care acționează ca reprezentanți ai țărilor lor. Ei nu sunt delegați ai țării acestora în CIO
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Nu înseamnă că ești aristocrat numai pentru că ai un titlu. Există persoane minunate, înzestrate natural cu noblețe. Cei ca noi, care beneficiază doar de titlu, nici măcar nu sunt nobili adevărați. De exemplu, nu e Iwashima - fostul meu coleg de școală, conte de altminteri - mai vulgar decât orice codoș nenorocit care frecventează cartierul plăcerilor din Shinjuku? Și ce penibil a fost la nunta lui Yanai, fratele mai mare al unui prieten din școală! Nătărăul s-a îmbrăcat în smoching. Să admitem că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
că Goethe a luat cunoștință, fie și parțial, de stările de lucruri din principatele române și ne-a lăsat urme certe despre aceste cunoștințe înainte ca numele său să înceapă a circula pe meleagurile noastre. Primii săi informatori au fost contele Karl Friedrich Reinhard și soția acestuia Christine. Născut în Germania în 1761, după izbucnirea Revoluției franceze și însuflețit de idealurile ei, tânărul Reinhard a plecat la Paris unde, datorită culturii și inteligenței sale, s-a făcut curând remarcat de Talleyrand
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
rege al lui Jarry, corpul "scapă-n trapă" izbindu-se de caldarîmul pivniței ca un sac cu cartofi. Pînă la un punct, drama bărbierului, pe numele său adevărat Benjamin Barker, se aseamănă cu cea a eroului dumasian Edmond Dantes, viitorul conte de Monte-Cristo. El este închis pe nedrept cu concursul judecătorului Turpin (Alan Rickman) secondat de țîrcovnicul Bamford (Timothy Spall), judecător care rîvnește la soția sa și se întoarce peste 15 ani de muncă silnică în colonii cu un singur gînd
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
uimit că nu există un ziar care să preia această colecție și să o impună astfel pe piață. Un alt editor poate ar fi reușit mai mult în privința difuzării. În formarea dvs. se disting ca "punti cardine" filologul Rosa del Conte și istoricul Angelo Tamborra, de la care ați dobândit instrumentul de a accede la surse primare și respectiv metoda istorică. La rândul dvs. ați reușit să creați o școală. Cu ce rezultate? După părerea mea rezultatele sunt foarte bune, chiar dacă, fiind
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
câteva zile prietenul meu mi-a strecurat o notiță lămuritoare. " Scala (Théatre de la...) existența sa datează din anul 1778. Marea scenă milaneză a fost până atunci Teatrul Ducal. După incendiul din anul 1776, câțiva nobili în fruntea cărora se afla contele Castelbranco, s-au hotărât să construiască o nouă clădire pe locul unei vechi biserici, Santa Maria della Scala, de unde provine numele teatrului și au încredințat construcția lui arhitectului Piermarini. Acest nou teatru a fost inaugurat la 3 septembrie 1778, cu
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
pentru sport și meciurile sportive. Mai bine zis pentru meciuri, practica efectivă și multiplă a sportului revenindu-i cu precădere fratelui meu, polisportiv entuziast și destoinic și - cum vine vorba - nu mai puțin entuziast băiat de viață (îl poreclisem, alexandrinic, contele de Pupăzămberg), ceea ce era departe de a-i displăcea lui Camil (fidel lui Husserl, dar neostil localurilor de petrecere). La început se încruntase și burzuluise, când fratele meu (și el reticent, dar nu sfios) i-a prezentat lucrarea mea, apoi
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]