1,465 matches
-
printre rânduri cele câteva mărci specifice ale Grupului de Acțiune. În primul rând, denumirea, dată, cum știm, de un gazetar din epocă, vine să acopere un cerc de scriitori ale căror întâlniri privilegiau dezbaterea (uneori în termeni ideologici) în detrimentul simplei contemplații cenacliere. Întâlnirile periodice ale lui Albert Bohn, Rolf Bossert, Johann Lippet și ceilalți se voiau cu totul altceva decât niște simple seri de lectură. Ele aveau mai degrabă profilul unui „cartier” general în care nu poezia, ci sensul social sau
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
precis, constituie momentul intuitiv, căruia îi urmează interpretarea eruditului istoric al religiilor. Astfel, ne spune de la prima pagină a Fragmentelor, nu s-a "ambalat" la întîia vedere a Venerei din Millo, la Luvru. "La tęte" spune însă după ce își prelungise contemplația, "qui ne me plaisait pas au début, commence ŕ me fasciner".2) Urmează o serie de considerații extrem de interesante, plecînd de la privirea, în pupilele neomenești fiind parcă surprinse "les formes idéales, archétypales". întregul paragraf, magistral în formularea ideilor, nu este
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
și-ntre tine” (Arthur Bridges); „Înainte de toate, pisica e un dramaturg” (Margaret Benson). Se află în textele culese de Șerban Foarță un arc foarte larg al cuprinderii temei pisicești așa cum e răsfrîntă în conștiința umană, de la candoarea contactului nemijlocit la contemplație și de la aceasta la postura cogitabund aforistică sau parabolică (v. de pildă „parabola budistă”, consemnată de Buffon). Publicat inițial în România literară, poemul lui Eugen Suciu, intitulat Motanul, a devenit obiectul (unic) al unui întreg volum plurilingv, tur de forță
Un motan poetic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3550_a_4875]
-
o locomotivă cu aburi, punîndu-l în situația de-a rămîne, în urma unei mișcări greșite, „aplecat peste golul cimentului,/ cu piciorul (dreptul?) prins (...) în ușa destinului”, indecis dacă evită „un dezastru” sau pierde „cîteva priveliști fericite” (Ușa destinului). Cînd revine la contemplație, își conspectează o dispoziție de bază a naturii romantice care e nostalgia naturii. Aceasta nu e decît năzuința spre viziunile de spațiu și de timp ale claustraților, „poeții părăsiți de iarba lor” ( Poemă de dus melcii la pășunat). Constatînd granița
Un neoromantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3273_a_4598]
-
un subtil ne-sațiu de stranii nexuri, filologicale. De la (aproape) necunoscutele Texte pentru Phoenix de debut, punctînd prin mult mai consistentele Simpleroze, Salul, e șarpele Isadorei sau Copyright, pasul decisiv se face din Areal în Holorime, pentru a lăsa arcul contemplației să se destindă într-o picto(carte) "pour leș Enfants et pour leș Raffinés": Un castel în Spania pentru Annia. Nu-s de ingorat nici Afinitățile (s)elective devenite, după un deceniu, efective și nici Dublul regim (diurn/nocturn) al
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
că e instructiv, pentru că e actual, cel puțin în parte, conținutul Dialogului despre oratori lăsat de Tacitus. Disputa pleacă de la păreri împărțite despre preeminența, ca eficiență, a oratoriei în fața poeziei. Cea dintâi ar însemna acțiune, iar cea de a doua contemplație. Ce e de preferat? Răspunsul ultim nu e dat, după ce fiecare își apără poziția având în vedere, nuanțat, finalitatea. Asta însemnând: foloasele (utilitas), satisfacția (voluptas), celebritatea (fama), gloria (laus) de orator sau poet consacrat. întorcându-ne la cauzele decăderii oratoriei
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
bine implantate în creierul mic al subiectului, la nivelul școlii primare, dau răspunsuri destul de convingătoare în diverse ocazii" (pp. 161-162). Dacă Vestea Domnului se revendică de la modelul cristic și merge pe o linie de nonviolență ŕ la Gandhi, alegând rugăciunea, contemplația, inacțiunea, secta ștefaniștilor, condusă de un tânăr aprig cu nume caragialian (Darius Georgescu), actualizează tipicul legionar, cântând războinic în jurul tricolorului și impunând, prin spargeri de vitrine și de capete, ideea națională. În acest tablou pictat în culori tari intră și
Daciada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11207_a_12532]
-
a inconștienței, când lumea era un amestec de lumini și mirosuri (vezi superbul poem al odăii din copilărie, prin care umbla o găină în libertate, cu referința concretă la o mică dramă din trecutul său afectiv). Prin intensitatea propriei sale contemplații, poemul pare să găsească labirintul ascuns, drumul spre mirific, spre puritate, spre sens. Stă mărturie celebra ,citire" a desenului de pe covor, elogiul acelei facultăți de a uita de sine aflată la îndemâna oricărui copil visător, reverie ce deschide ușa spre labirintul
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
geometriei. Adîncit în lumea infracelulară, în structurile microscopice prin care dau năvală minusculele fluvii de seve, pictorul a inventat Grădinile suspendate, aceste cosmogonii decorative în care zac laolaltă gheața și magma incandescentă, profunzimile nopții și orbitoarele explozii de lumină. De la contemplația firii el a trecut, mai apoi, la contemplația culturală și Grădinile s-au antropomorfizat, au luat chipul personajelor lui Arcimboldo, într-o teribilă demonstrație a traseului destructurare-construcție. După care Arcimboldo s-a risipit din nou în Grădini. ION Grigorescu: mistic
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
prin care dau năvală minusculele fluvii de seve, pictorul a inventat Grădinile suspendate, aceste cosmogonii decorative în care zac laolaltă gheața și magma incandescentă, profunzimile nopții și orbitoarele explozii de lumină. De la contemplația firii el a trecut, mai apoi, la contemplația culturală și Grădinile s-au antropomorfizat, au luat chipul personajelor lui Arcimboldo, într-o teribilă demonstrație a traseului destructurare-construcție. După care Arcimboldo s-a risipit din nou în Grădini. ION Grigorescu: mistic și histrion, prăbușit în sine, dar și cu
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
își regîndește relația cu materia sa primă și anume cu substanța coloristică. El iese din regimul culorilor grele, care invocau precumpănitor energii telurice și revărsări clocotitoare, pentru a se așeza într-o zonă mai apropiată de regimul solar și de contemplația diurnă. întrepătrunderea tonurilor și lupta lor surdă pentru a-și dobîndi supremația sînt înlocuite acum cu gestul analitic, cu eliberarea geometriei intrinseci a culorii și cu relaxarea evidentă a compoziției. Pînă și obstinația de a construi forma plastică din purele
Dansul spectrelor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10994_a_12319]
-
la redare și percepție, pictorii folosesc un efect/iluzie, prin degradeuri cromatice (spectrale) pentru a complementa, oarecum, a treia dimensiune: a spațiului. Se numește perspectivă. Prin flash și lentilă, aparatul foto surprinde mai rapid, ceea ce ochiul uman reține fugar, prin contemplație atentă. în vis nu percepem decât imagini insubstanțiale, umbre, chipuri deseori monstruoase, ori hiper-frumoase, însă par a fi doar reflecții incoerente, uitate în consecință imediat la trezire. Iluzii spectrale, deliruri ale sublimului. * Ca să realizeze o imagine plastică superior îmbună tățită
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
între/ liniile unei stampe japoneze.// Pentru că negrul are nuanțe.// întunericul umblă pe o mie de picioare de broască țestoasă/ în spate cu o mie de păuni, intră în deltele zilei și își revarsă/ mișcarea fractală" (ibidem). E un soi de contemplație activă ce mediază între natura obiectului captat și nesațiul de sine al subiectului.
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
jubilație gravă. Și această contradicție aparentă nu este deloc întîmplătoare pentru că întreaga expoziție constituie spațiul unor asemenea paradoxuri: retrospectivă implicită, în sensul că pictura de astăzi își asimilează integral propria-i istorie, - așadar, o retrospectivă în afara temporalității - , delicatețe și forță, contemplație și răbufnire, laconism și discursivitate, memorie și inocență. Iar dacă ar trebui să restrîngem totul la o singură formulă, aceasta nu ar putea fi decît din aceeași categorie: cum ar fi expresionismul melancolic, de pildă.
Wanda Sachelarie Vladimirescu 90 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10852_a_12177]
-
voluntară în captivitatea unui reper unic - sunt inepuizabile, Serghei Manoliu denunță o gravă erodare a țintelor morale și o galopantă entropie a unei existențe abil camuflate sub aparența unei geometrii infailibile. Deplasarea mecanică a accentelor de pe eclezial pe economic, de pe contemplația spirituală pe mistica eficienței, dar și pe o anumită gratuitate voluptuoasă în relația directă cu banii, asociată cu provocarea psihologică și cu seducția vizuală, fac din icoanele ferecate ale lui Serghei Manoliu un fenomen singular pe piața simbolică de astăzi
Artiști din diaspora by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10873_a_12198]
-
și cu amărăciune în același timp, insuficiența și exclusivismul ambelor direcții, este o altă problemă, una chiar foarte serioasă, care ar merita o abordare mai detaliată și un tip de analiză care să privească și dincolo de țarcul grațios al purei contemplații artistice.
Artiști din diaspora by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10873_a_12198]
-
găselniță" beletristă, ci o răsfrîngere a unei teribile stări reale. Ca urmare mesajul nou-vechi al autorului Rinocerilor e cel al unei etici întemeiate pe reîntoarcerea la homo religiosus, de reabilitare a metafizicului. Căci pierzînd respectul pentru concepte precum dragostea și contemplația, întîmpinînd metafizica cu "zămbete ironice", substituind bucuria prin distracție, homo occidentalis a pierdut dimensiunea escatologică a existenței, adică sensul său lăuntric. în felul acesta scriitorul ia distanță categorică față de "morala fără transcendență" a lui Camus ca și față de morala atee
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
donna angelicata”, exprimă sentimente discrete, iluminate de pasiunea interioară, temperată de echilibrul personalității și o conștiință armonioasă cenzurată de credința în puterea Divinității, oferă o lectură extrem de agreabilă. Dragostea de aici e o motivație și un imbold pentru meditație și contemplație. Volumul sugerează o rotunjime tematică, supremația iubirii între naștere și moarte, existența ca un drum cu două capete în opoziție, precum insinuează motto-ul din Nichita Stănescu: „M-am trezit fiind, voi ațipi nefiind!” Autorul mizează pe cifrele și structurile
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
de mare finețe este folosită de Valeriu Anania pentru a defini personalitatea unui alt scriitor de primă mână, V. Voiculescu: ,Față de meditativul Arghezi și de ritualistul Ion Marin Sadoveanu, Voiculescu era un contemplativ, pe o treaptă cu mult superioară. Nici contemplația lui nu avea un sens comun, el nu trăia starea de extaz, adică de revărsare a spiritului afară, ci pe aceea de entaz, înmănunchere a sufletului în propriul său interior, o perpetuă angajare în urcușul lăuntric". Punctele forte ale cărții
Exerciții de admirație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10777_a_12102]
-
dacă înfățișează peisaje italiene, arhitecturi sacre, instrumentele muzicale sau, pur și simplu, construcții plastice în sine, autonome și abstracte, constituie, în același timp, o mărturie a refugiului din fața unei iconografii aberante și dovada unei căutări febrile a echilibrului, a tihnei contemplației și a împăcării cu lumea exterioară, altfel spus, un amplu proiect de refacere a unității pierdute ori doar temporar neglijate. George Tzipoia: A pornit, pe lîngă propriul său efort de reintegrare în spațiul cultural românesc, și o acțiune complexă, așa cum
Țipoia și Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10794_a_12119]
-
la poeții foarte tineri toată presiunea socială sfîrșește într-un urlet de revoltă, la Frida (Andra), suferința fizică și frămîntările morale sînt însă studiate și reflectate cerebral, cu o curiozitate aproape științifică. În cazul ei, luciditatea trece dincolo de durere, iar contemplația estetică este mai importantă decît tragedia vieții. Toate suferințele și revelațiile estetice ale Fridei Kahlo sînt distilate prin inteligența și sensibilitatea Andrei Rotaru. Rezultatul este un univers artistic puțin bizar destul de apropiat celui specific tablourilor Fridei Kahlo. Căile alese de
Being Frida Kahlo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10798_a_12123]
-
dacă înfățișează peisaje italiene, arhitecturi sacre, instrumentele muzicale sau, pur și simplu, construcții plastice în sine, autonome și abstracte, constituie, în același timp, o mărturie a refugiului din fața unei iconografii aberante și dovada unei căutări febrile a echilibrului, a tihnei contemplației și a împăcării cu lumea exterioară, altfel spus, un amplu proiect de refacere a unității pierdute ori doar temporar neglijate. George Tzipoia: A pornit, pe lîngă propriul său efort de reintegrare în spațiul cultural românesc, și o acțiune complexă, așa cum
Țipoia și Tzipoďa by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10813_a_12138]
-
convingerea dobândită până la urmă că ordinea, rânduiala, ca atribut al universului dovedește peremptoriu existența lui Dumnezeu, convingere ce s-a reflectat benefic în preferința poetei pentru ipostaza contemplativă a eului solitar. Cum adesea natura se instituie ca obiect al actului contemplației, poezia sa de această factură dobândește, fragmentar, un potențial de anticipare a sensibilității romantice, prefigurând, în asemenea cazuri, unele texte poetice din perioada romantismului englez. Într-un poem precum Contemplații, socotit de unii piesa sa de rezistență, nu sunt de
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
solitar. Cum adesea natura se instituie ca obiect al actului contemplației, poezia sa de această factură dobândește, fragmentar, un potențial de anticipare a sensibilității romantice, prefigurând, în asemenea cazuri, unele texte poetice din perioada romantismului englez. Într-un poem precum Contemplații, socotit de unii piesa sa de rezistență, nu sunt de neglijat câtuși de puțin interferențele scripturale, cărora le dă răspuns aceeași scurtă autobiografie. Poeta a ajuns lesne la concluzia că „Ființa eternă”, de a cărei existență s-a convins pe cale
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]
-
lui Simon, vibrează erotica la nivel cosmic dintre „Sol” și „Terra” unde imaginile, parte din ele biblice, au încărcătură vădit sexuală, unele dintre ele variații ale versului dedicat soarelui: „și în pântecele întunecat al naturii rodnice te cufunzi” din poemul Contemplații. În genere, poezia Annei cerebrează o ipostază a iubirii ce presupune contopirea într-o singură entitate a femeii și bărbatului ca în versurile de acum, aș spune, populare, rostite fiind frecvent la nunți: „Vreodată doi dac-au fost unu, noi
Începuturile poeziei culte pe pământ nord-american: Anne Bradstreet (1612-1672) by Geta Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/4174_a_5499]