1,915 matches
-
jumătate, beznă. Beznă, beznă, beznă. Cele cîteva magazine și baruri deschise își iau lumină de la generator, care produce un zgomot infernal. Unul se află lîngă «hotelul» nostru, carevasăzică știu ce vorbesc." Patru pagini de descriere veridică a unei lumi din contemplarea căreia te alegi cu convingerea că România, cu toate tarele ei, e raiul pe pămînt. O revistă neprovincială din provincie Un exemplu convingător despre felul cum trebuie să arate o publicație de cultură care apare în provincie pentru a nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6398_a_7723]
-
grație aceleiași logici. Din păcate, nimeni nu poate repeta logic, sub forma unei autosugestii raționale, aventura lui Lewis. Pentru autor, itinerarul convertirii aduce cu o partidă de șah alcătuită din patru mutări. Prima mutare stă în distincția dintre bucurie și contemplare (reflectare), cu remarca că nu te poți bucura de credință și în același timp să reflectezi la ea contemplînd-o. Contemplarea înseamnă privire din afară, bucuria înseamnă trăirea dinăuntru a ceva. Cînd reflectez la un sentiment îl întrerup, prin urmare bucuria
Săgeata bucuriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6077_a_7402]
-
itinerarul convertirii aduce cu o partidă de șah alcătuită din patru mutări. Prima mutare stă în distincția dintre bucurie și contemplare (reflectare), cu remarca că nu te poți bucura de credință și în același timp să reflectezi la ea contemplînd-o. Contemplarea înseamnă privire din afară, bucuria înseamnă trăirea dinăuntru a ceva. Cînd reflectez la un sentiment îl întrerup, prin urmare bucuria dată de ființa divină dispare în clipa în care vreau s-o actualizez. A doua mutare stă în deplasarea accentului
Săgeata bucuriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6077_a_7402]
-
men stand in relation to life”, scrie Miller în The Books in My Life, recunoscând ca „adevărați revoluționari și inspiratori” ai ideilor sale pe Isus, Lao-tze, Buddha, Ramakrishna, Krishnamurti). În același timp, precum spectacolul tragic, în interpretarea aristoteliană, sau precum contemplarea sublimului care ne conduce spre uimire spirituală, peisajul are asupra lui Miller un efect cathartic. Îl purifică, îl deposedează, îl golește de sinele meschin, făcându-l părtaș la înfrângerea forțelor răului, ale orgoliului și egoismului, ale aroganței și duplicității. La
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
Singurele desfătări îi sînt date de concretețea sălbatică a locului, fauna și flora părîndu-i-se mult mai frumoase decît smalțul șters al icoanelor vetuste. Senzația pe care ți-o lasă e că cele mai bogate clipe i-au fost prilejuite de contemplarea cuiburilor de rîndunici, de silueta chiparoșilor băștinași și de lujerul irișilor împodobind incinta schiturilor. Toate aceste detalii - descrise mustos cu o limbă senzuală, grație acelui lexic pitoresc de care Dan C. Mihăilescu știe să fac uz ca nimeni altul -, toate
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
ce-o știi/ nici tânăr nici bătrân, aștept privesc/ această cumpănă din aer;/ nu mai știu ce-am dorit sau ce mi-a fost impus...”. Astfel are loc pentru poet acea cotitură, de el însuși calificată ca o trecere de la contemplare la coborâre spre problemele lumii, „la discesa nel magma” - coborârea în magmă, titlu al unei culegeri din 1963, care reprezintă adevărata sa ruptură de procedurile expresive anterioare. Neorealism, angajare civică, polemici Necesitatea unei reluări de contact cu lumea concretă, cu
Repere critice în poezia italiană contemporană by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4592_a_5917]
-
cărți, nu în față ci alături, apuc pe rând câte una, citesc câteva pagini, fără să exagerez, și după ce le reașez în „zid” mă uit la peretele dimpotrivă. [Cristian Popescu: „...ca și cum ai sta (liniștit, desigur) în pântecul mamei adâncit în contemplarea - fără sfârșit, parcă - a propriei tale vieți neîncepute.”] Dreptate are Delavrancea: la ce se gândește bunicul? La nimic. Și à propos de Cristian Popescu: ceva mă deranjează la el în unele pagini din Arta Popescu. Acolo chiar încearcă să spună
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4632_a_5957]
-
Spuneam că ce izbește la Ioana Diaconescu e mărturisirea traumei pe care a trăit-o în intervalul celor 11 ani de cercetare arhivistică, trauma culminînd cu intenția de a renunța de cîteva ori, din cauza disconfortului pe care îl resimțea la contemplarea grozăviilor găsite: de pildă, tortura celor întemnițați (nici un intelectual care a trecut printr-o anchetă a Securității nu a scăpat fără tortură: Vladimir Streinu a rămas fără dinți în gură după prima ședință de interogatoriu, Vasile Voiculescu s-a ales
Mănușa întoarsă pe dos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4566_a_5891]
-
Sunt în fond două accepții în care se poate vorbi despre filosofia unui scriitor. Una este aceea care se referă la felul în care acel scriitor înțelege existența, evenimentele ei de prim ordin, la sensurile pe care le deslușește din contemplarea lumii. Vorbim astfel de o filosofie a lui Rebreanu, a lui Marin Preda sau a oricărui alt mare scriitor. Cealaltă accepție are în vedere elementele propriu-zis filosofice detectabile la un scriitor, filosofii și curentele de gândire la care el, eventual
Înapoi la Caragiale! by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4570_a_5895]
-
ar fi fost tot atât de incomprehensibilă ca și viața socotită fără rost. Arta n-are menirea să moralizeze pe om, evident, dar poate să-l facă să se bucure că e om și că trăiește, și chiar să-l facă om. Contemplarea vieții pe care o oferă creația poate fi uneori mângâietoare ca o rugăciune...” (v. Opere 15, p. 163). Când scrie aceste considerații, Liviu Rebreanu se gândește la valoarea etică a artei pentru cititor, iar noi ne putem gândi, la fel de justificat
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
lector, volumul din 1944, se deschide cu o scurtă însemnare intitulată Brăila și alte fantasme în care autorul spune cum a dat peste o gravură a lui Michel Bouquet din secolul XIX, cu o imagine a portului devastat, sărac, pustiu. Contemplarea gravurii îl melancolizează făcându-l să-și aducă aminte de grădina lui Tiriplic, aceea dinaintea ridicării statuii lui Traian și a ceasornicului monumental, cu „silueta lui de Turn Eiffel degenerat”. Trecând cu gândul în alt decor își amintește cum, tot
Perpessicius și Brăila by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5523_a_6848]
-
abstract poate da naștere unei atracții la lectură, efectul explicîndu-se prin frămîntarea canonită sub care autorul trebuie să-și fi scris paginile. Wittgenstein nu are nimic din dispoziția voluptuoasă a scriitorului care, punîndu-și propozițiile pe hîrtie, se îmbată de plăcerea contemplării propriei virtuozități. Scrie chinuindu-se și o face ca să scape de o obsesie pe care o resimte ca dureroasă. Textul din 1929 (Cîteva însemnări asupra formei logice), adăugat jurnalului din 1914-1916, întărește impresia unui gînditor măcinat de obsesia înțelegerii. A
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
ea însăși, din ea însăși și pentru ea însăși. Aceasta trebuie să lumineze calea pentru schimbările și reformele posibile pe care trebuie să le realizeze pentru salvarea sufletelor. 4. (În ceea ce îl privește pe următorul papă) un om care, după contemplarea lui Isus Hristos și adorarea lui Isus Hristos să ajute Biserica să iasă din ea însăși către periferiile existențiale, să o ajute să fie mama dătătoare de viață care trăiește din "bucuria încântătoare și reconfortantă a evanghelizării".
Ce a declarat Jorge Mario Bergoglio în faţa conclavului, înainte de a fi ales papă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/56550_a_57875]
-
marcat poate cea mai frumoasă perioadă din cultura omenirii. E vorba de un interval de circa un secol, care se întinde de la frații Schlegel pînă la revoluția pașoptistă, și care mărginește un spațiu germanic de esență tare, la a cărui contemplare nu poți să nu rămîi cu un gust prodigios. Căci e ceva miraculos în izbucnirea atîtor spirite într-un răstimp atît de scurt. A le enumera e oțios: de la Fichte și Schelling pînă la Mozart și Schubert, de la Görres la
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
al populațiilor băștinașe și spiritul burghezului european, anulînd ierarhia dintre culturi. McLuhan a șters granița între sensul unui mesaj și mediul prin care se transmite mesajul, relativizînd pînă la abolire rostul comunicării. Ruskin a introdus noțiunea de „privire inocentă“ în contemplarea unui tablou, sugerînd că educația e un factor secundar în degustarea operelor de artă, cheia artei stînd în talent sau inspirație. Teilhard de Chardin a dat creștinismului o aberantă tentă științifică, de doctrină ce poate fi expusă după rigorile unei
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
condițiile unui capitalism definit ca „hedonist și permisiv”. Narcisismul din viața socială a contaminat, inevitabil, cultura și literatura, narațiunea și, în fine, scriitura, în care preocuparea intensă, exclusivă și obsedantă pentru sine (invarianta mitului narcisist) este ficționalizată ca reflectare și contemplare în spațiul reflectant al colii de hârtie /oglindă. Exacerbată de narcisismul epocii actuale, preocuparea pentru sine modelează relația individului cu propriul eu, cu lumea și cu Celălalt, conducând la autosuficiență și exclusivism. Sensul ei este, așadar, total diferit de acela
Scriitura narcisistă by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3677_a_5002]
-
mai simplu își înțelege sfîrșitul, ca o finalitate firească, înțelegerea lui are implicații metafizice. Ciobanul din Miorița e omul muntelui și al turmei, dar și un poet și un filosof, care a trecut și el prin toate treptele fascinației, de la contemplarea răsăritului și pînă la acea a asfințitului și a tăcutei orchestrații nocturne. Să enumerăm toate aceste trepte? Este de prisos. Oricine n-a trecut printr-o priveliște nepăsător, a fost și el fascinat de vraja jocului de lumini și de
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
Tahafut al-falasifa de al-Ghazali și, pește sute de ani, riposta lui Averroes, Tahafut al-tahafut). Ideea că fericirea (să’ada) e una cu mântuirea e amplu comentată de Avicenna, beatitudinea e o depășire a multiplicității Inteligentelor, sufletul - printr-un elan de contemplare filozofica, ajunge la vederea lui Dumnezeu, ca Bine suprem și sursa a desăvârșirii. Cand citesc la Bonaventura că ”nimeni nu poate deveni fericit decât dacă se înalță deasupra lui însuși, dar nu printro înălțare trupeasca, ci prin una a inimii
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
din cuvântările sale, nimic nu ne va putea face să ne îndoim de autenticitatea sentimentelor ce se află în spatele cuvintelor marelui arhiepiscop. Sunt cuvinte izvorâte din adâncurile inimii lui calde de părinte duhovnicesc. Nu vede în iubire o stare de contemplare pasivă, ci are în vedere mai ales aplicarea ei practică, concretizată în fapte de bine, îndeosebi în milostenie. Lucrarea milosteniei capătă dimensiuni noi atunci când cel lipsit este identificat cu Hristos. În acest caz, deși milostenia se realizează pe pământ, devine
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
mare decât cea care atinge de la bun început cele două făpturi. O altă dimensiune a extaticului: chipul lui Gretchen este înlocuit cu sexul ei blond. Scena de dragoste din Faust și Gretchen are două moment de climax, unul focaliaz pe contemplarea sexului ei care strălucește într-o lumină nefirească. Privirea lui Mefisto este fără excepție maculantă, însă privirea lui Faust conduce către o sublimarea a sexualității. Sexul lui Gretchen se dematerializează în lumină, devine inefabil chiar dacă nu încetează să corespundă datelor
Faust: lumini și umbre (I) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2924_a_4249]
-
Alexan Am început să citesc cartea lui Ștefan Afloroaei, Privind altfel lumea celor absurde, ca un recenzent, dar am sfârșit lectura punându-mi cu neliniște întrebări despre mine însumi: așadar, am înainte cartea unui filosof, așa cum filosofia poate fi contemplare a conceptului și conversie a ei în mod de viață. Tema ei se construiește cu răbdare, surpând pas cu pas siguranțele de sine ale cititorului. Metoda ei este simplă și clară: ea formează un concept al absurdului abandonânduse unei largi
Despre hrană, bucurie și sens by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2918_a_4243]
-
să ascundă o crimă le depășește, fiind suma predicatelor construite pe „subiectul“ unei experiențe. Din această analogie poate reieși următoarea concluzie: mulțimea predicațiilor care constituie rețeaua de sens în care dormimmâncă m-visăm-citim se justifică numai în interiorul binelui, iar filosofia este contemplarea conceptului dacă este model al vieții drepte. A doua: paradoxul lui Zenon are un sens înainte ca Aristotel să dezlege, în Fizica, ființa actuală de ființa posibilă. Paradoxul este sursă a gândirii, dar într-un sens măcar orientat, după discuția
Despre hrană, bucurie și sens by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2918_a_4243]
-
Amintirea este cuvântul Lui Dumnezeu spus pentru ființa din noi. 2657. Amintirea este esența Destinului. 2658. În amintire se regăsesc atât imaginea Lui Dumnezeu reflectată În oglinda cunoașterii cât și imaginea creației alături de acestea. 2659. Amintirea este sensul sensurilor Marii Contemplări a Lui Dumnezeu, Cunoașterii și Creației, Într-o singură voință. Aceea de a fi! 2660. Amintirea este magia adevărului. CUNOAȘTERE 2661. Dacă dispare cunoașterea acestei lumi dispare și lumea. 2662. Paradoxal cunoaștem doar binele și răul de aceea avem un
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
avînd o harismă de care fie s-a ales praful, fie s-a legat amintirea unei opere atipice, de la Monciu-Sudinski pînă la Dan Spătaru. Un volum scris cu inteligență, pe alocuri nostim și pe alocuri trist, gustul amar venind din contemplarea unui masacru prin autodistrugere: e uimitor cîte talente și-au săpat singure groapa în ultima boemă bucureșteană.
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
europene. (fragment din prefața lui Sorin Alexandrescu) Imaginea orașului, arată Kevin Lynch în cartea sa, The Image of the City1, este întotdeauna marcată de subiectivitate și presupune relația de interdependență dintre o serie de factori care condiționează percepția umană. Experiența contemplării peisajului urban stimulează percepția, oricât de familiar ar fi spațiul pentru privitor, angrenând o serie de factori (memoria, emoția, capacitatea asociativă etc.) care conduc la perceperea segmentelor urbane dintr-un punct de vedere subiectiv, și totodată ca un ansamblu, un
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]