5,573 matches
-
ci și adjuncții lor și toți șefii de secții de la aceste autorități publice care au funcție operativă, nu doar de conducere. Se încalcă astfel și art. 133 alin. (1) din Constituție. ... 122. Dispozițiile art. 25 și 283 din legea contestată care prevăd mărirea la 3 ani a duratei cursurilor auditorilor de justiție în cadrul Institutului Național al Magistraturii încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și ale art. 21 alin. (3) din Constituție. Mărirea perioadei de școlarizare de la 2 ani
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
paragraful 21, care explică rațiunea acestui text și caracterul său tranzitoriu la momentul adoptării Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. ... 126. Sancțiunea disciplinară a retrogradării în grad profesional, prevăzută de art. 273 alin. (1) lit. c) din legea contestată, constituie o încălcare a principiului inamovibilității și independenței judecătorului. Sancțiunea mutării disciplinare pentru o perioadă efectivă de la un an la trei ani la o altă instanță sau la un alt parchet, chiar de grad imediat inferior, constituie o încălcare
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
acestuia, trebuie respectate anumite garanții fundamentale (inamovibilitatea și independența). ... 127. Menținerea avizului conform al ministrului apărării naționale pentru dobândirea calității de ofițer activ în cadrul acestui minister cu privire la magistrații militari, prevăzut de art. 188 alin. (4) din legea contestată, este contrară art. 1 alin. (3) și (4), art. 124 alin. (3), art. 125 alin. (2) și art. 131 din Constituție. În acest sens, prin faptul că un politician stabilește cine devine/nu devine magistrat militar se realizează o imixtiune nepermisă
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
resurse umane în sistemul judiciar, rolul său fiind unul decizional în gestionarea carierei magistraților, prin asigurarea echilibrului între interesul acestora și nevoia instanțelor de a-și asigura desfășurarea activității în bune condiții. ... 136. Dispozițiile art. 151 și 168 din legea contestată, care prevăd eliminarea ocupării prin concurs a funcției de vicepreședinte de instanță/președinte de secție de la nivelul judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel, respectiv adjunct al prim-procurorului parchetului, procuror șef de secție, sunt contrare art. 1 alin. (3), art.
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
în primă instanță a cauzei. ... 145. Criteriul cunoașterii limbii unei minorități naționale cu o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor din raza instanței sau parchetului, prevăzut de art. 43 alin. (2) și art. 75 alin. (5) din legea contestată, încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât nu se întemeiază pe o justificare rezonabilă și obiectivă, în condițiile în care limba română este limba procesului judiciar. Discriminarea reprezintă acțiunea prin care unele persoane sunt tratate diferit sau sunt
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
criticile autorilor obiecției de neconstituționalitate constau în aprecieri subiective, constatăm că acestea nu se subscriu nivelului de relevanță constituțională impus de prevederile art. 1 alin. (1) și (3) din Constituție. ... 151. Cu privire la criticile aduse art. 115 din legea contestată se arată că acestea nu pot fi reținute, întrucât recomandările diferitelor organisme internaționale, cum ar fi Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și Comisia de la Veneția, nu au rang constituțional, pentru a fi considerate norme interpuse în cadrul controlului
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
materie, legiuitorul are dreptul să impună reguli de disciplină financiară în ceea ce privește promovarea pe loc, fără ca aceste reguli să constituie o imixtiune a puterii legislative în puterea judecătorească. ... 168. Prin urmare, art. 284 alin. (5) din legea contestată, referitor la limitarea locurilor pentru promovarea pe loc, nu încalcă dispozițiile art. 133 din Constituție. ... 169. Cu privire la criticile aduse art. 150 și 168 din lege se arată că autorii sesizării menționează o serie de argumente de facto, cum
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
să fie ascultate nu cunoaște limba română, instanța va folosi un traducător autorizat. Dacă părțile sunt de acord, judecătorul sau grefierul poate face oficiul de traducător“. Astfel, prevederile art. 43 alin. (2) și ale art. 75 alin. (5) din legea contestată nu încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție. ... 174. Se mai arată că autorii sesizării susțin că art. 17 alin. (5), art. 22, art. 26 alin. (1), art. 33 alin. (1), art. 88 alin. (2), art. 89, art. 114
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
raport cu judecătorii acestei instanțe nu conține elemente de neconstituționalitate, fiind o opțiune a legiuitorului, atât timp cât la nivel constituțional nu există un standard minim de reglementare în acest domeniu. ... 209. Se critică, de asemenea, faptul că, potrivit legii contestate, „judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen sau concurs“. Se critică faptul că acordarea unor astfel de recompense nu este explicată și este discriminatorie față de ceilalți magistrați
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
alin. (3) și art. 124 alin. (3) din Constituție 245. Criticile de neconstituționalitate. Se susține că sancțiunea contravențională nu ar trebui să reprezinte un criteriu de evaluare în privința bunei reputații, astfel că dispozițiile art. 21 alin. (4) din legea contestată sunt contrare art. 1 alin. (3) și art. 124 alin. (3) din Constituție. Se poate ajunge la situații în care atragerea răspunderii contravenționale să genereze consecințe mai severe asupra carierei magistratului decât răspunderea penală. Aprecierea privind natura faptelor în raport
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de apel. Faptul că nu există o identitate în privința modului de promovare nu este o problemă cu relevanță constituțională, ci de opțiune legislativă justificată de poziția instituțională a ÎCCJ. ... 266. Se mai reține că invocarea art. 150 din legea contestată este mai degrabă în sensul unui argument suplimentar care să susțină neconstituționalitatea art. 114 din aceeași lege, nefiind criticat în mod direct, din moment ce consacră numirea prin concurs sau examen în funcții de conducere din cadrul judecătoriilor/tribunalelor/tribunalelor specializate/curților de
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
pentru promovarea la ÎCCJ. Aceste sesizări/observații pot fi avute în vedere de către Comisie, aceasta putând să le ia în considerare numai dacă se referă la criteriile de evaluare a hotărârilor judecătorești prevăzute la art. 117 alin. (2) din legea contestată. Prin urmare, art. 117 alin. (6) din lege nu încalcă art. 20 din Constituție. ... (3.13) Criticile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 128, 132, 133, 135 și 139-141 din lege în raport cu art. 1 alin. (3) și (5) și art.
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
prevăzute la alin. (1) din același articol nu au fost și nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai niciunui serviciu de informații. ... 318. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține că art. 228 alin. (1) din legea contestată reglementează interdicția judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți, personalului de specialitate juridică asimilat acestora, personalului auxiliar de specialitate și personalului de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de a fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
148 din Constituție. ... (3.26) Criticile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 269 alin. (16) din lege în raport cu art. 1, 16, 124 și 148 din Constituție 326. Criticile de neconstituționalitate. Se susține că dispozițiile art. 269 alin. (16) din legea contestată sunt contrare art. 1, 16, 124 și 148 din Constituție, întrucât lipsa obligativității asigurării de răspundere civilă pentru magistrați diminuează ideea de răspundere și creează o discriminare față de alte categorii profesionale. ... 327. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea reține
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
133 din Constituție. ... (3.30) Criticile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 289 alin. (2) din lege în raport cu art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție 343. Criticile de neconstituționalitate. Se susține că dispozițiile art. 289 alin. (2) din legea contestată reglementează aplicabilitatea dispozițiilor referitoare la magistrații-asistenți ai ÎCCJ și în privința magistraților-asistenți ai Curții Constituționale până la adoptarea unei legi speciale, dar nu mai mult de 90 de zile. Se arată că această dispoziție este neclară și neacoperitoare pentru
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
de faptul că actul contestat este un act administrativ cu caracter normativ, și nu un act cu caracter individual, cum susține pârâtul. Curtea arată că pârâtul însuși face apărări contradictorii în cauză, susținând în cadrul excepției invocate faptul că actul contestat, Hotărârea Guvernului nr. 859/2009, este un act cu caracter individual, iar pe fondul cauzei arată că este un act cu caracter normativ, adoptat cu respectarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. În privința caracterului
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
prevăzute în anexa care face parte integrantă din aceasta. Astfel, prevederile contestate ca nelegale, ce sunt supuse verificării instanței de contencios administrativ, sunt și ele norme metodologice de aplicare a legii, fiind parte din actul inițial modificat și completat. Actul contestat a fost deci emis în scopul organizării executării legii și cuprinde reglementări formulate abstract, cu caracter obligatoriu pentru un număr nedeterminat de subiecte de drept sau situații care se încadrează în ipoteza normei pe care o instituie, determinate fiind numai
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
art. 23 din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost interpretate prin decizia ÎCCJ nr. 10/2015. Mai mult, în cadrul soluționării excepției lipsei de interes a acțiunii în contenciosul administrativ, este suficient să fie invocată vătămarea produsă reclamantei prin actul contestat, verificarea existenței acesteia ținând de analiza fondului acțiunii în anularea actului. Pentru toate aceste motive, având în vedere dispozițiile art. 33 din Codul de procedură civilă, art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Curtea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
privind chestiunea respectivă în termen de 60 de zile de la demararea consultărilor sau într-un alt termen convenit de părți sau de comitetul mixt, partea care acționează poate lua măsuri împotriva transportatorilor aerieni care s-au angajat în comportamentul contestat sau au obținut avantaje ca urmare a discriminării, practicilor neloiale sau subvențiilor în cauză. Partea care acționează notifică cealaltă parte, în scris, cu privire la măsurile care urmează să fie luate, cu cel puțin 15 zile înainte de punerea în
ACORD din 18 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/264023]
-
cu privire la stabilirea cuantumului taxei judiciare de timbru și prejudiciază anumite categorii de contestatori. ... 9. Dispozițiile legale criticate instituie o discriminare sub două aspecte. Pe de o parte, prin plafonarea taxei la suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată, se discriminează debitorii cu debite mici față de cei cu debite mari, care, indiferent de valoarea debitului, vor plăti o taxă de minimum 1.000 lei. Pe de altă parte, dispoziția legală criticată creează o discriminare între contestatorii al căror obiect
DECIZIA nr. 642 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265378]
-
taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestații nu poate depăși suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestația la executare se taxează cu 100 lei. “ ... 15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la
DECIZIA nr. 642 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265378]
-
se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video și a analizei scrise depuse de candidați. Dispozițiile alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător. (11) Nota acordată ca urmare a soluționării contestației nu poate fi mai mică decât nota contestată. (12) Rezultatele finale ale probei se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii. Articolul 18 Testarea scrisă constă într-un test-grilă prin care sunt verificate cunoștințele privind managementul, comunicarea
REGULAMENT din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265208]
-
lucrări. (3) În vederea soluționării contestațiilor de către comisia de contestații, lucrările scrise vor fi renumerotate și resigilate, fiind înscrise într-un borderou separat. (4) Nota obținută în urma contestației este definitivă și nu poate fi mai mică decât nota contestată. (5) Rezultatele în urma contestațiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii. Articolul 28 (1) Nota finală a concursului sau examenului reprezintă media aritmetică dintre nota de la
REGULAMENT din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265208]
-
Codul penal și art. 105 alin. (1) din Codul penal. S-au menținut celelalte dispoziții ale hotărârii atacate. În ceea ce privește cauza de încetare a procesului penal privind prescripția răspunderii penale, ce face obiectul contestației în anulare, prin decizia contestată s-a reținut că este neîntemeiată solicitarea inculpatului de a se dispune încetarea procesului penal față de acesta în baza art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală. În ceea ce privește legea penală mai favorabilă, instanța
DECIZIA nr. 82 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264637]
-
a fi realizată direct prin lege, actul normativ de rang inferior neputând opera modificări asupra drepturilor recunoscute prin actul de rang superior. Având în vedere că respectarea normelor de tehnică legislativă reprezintă condiție de legalitate a actului cu caracter normativ contestat, Înalta Curte va concluziona în sensul că sentința recurată a fost dată cu greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 108 din Constituția României, precum și a prevederilor art. 3 alin. (1), art. 4 alin. (3) și art. 58 din
DECIZIA nr. 679 din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265544]