919 matches
-
Dacă Dumnezeu, sau o ființă perfectă, în a cărui esență este conținută existența necesară, a fi posibil sau în nici un fel imposibil [...] dacă Dumnezeu era posibil și totuși să nu fie, atunci El nu este o ființă necesară ci una contingentă ceea ce este contrar cu ipoteza"217. Ideile care stau la baza argumentul lui Leibniz ar putea fi rezumate în felul următor: "că Dumnezeu este posibil este o premisă ce abia trebuie dovedită: pe de altă parte putem să admitem această
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cu succes din perspectiva logicii modale este prezentată astfel: 1. "Dumnezeu" înseamnă "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit". 2. Ideea de Dumnezeu nu este contradictorie. 3. Acela care poate fi gândit ca neexistând (o ființă contingentă) nu este la fel de mare ca acela care nu poate fi gândit ca neexistând (ființă necesară). 4. Prin urmare, a-l gândi pe Dumnezeu ca posibil neexistând (ca și contingent) nu înseamnă să te gândești la ființa cea mai mare care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ar putea să nu fie, ori în act ori în intelect. Prin aceasta, dacă poate fi gândit ceva decât care nu poate fi gândit ceva mai mare, nu poate să nu fie"273. Anselm a demonstrat că noțiunile de "existență contingentă" sau "non-existență contingentă" nu se pot aplica lui Dumnezeu. Existența sa trebuie să fie ori logic necesară, ori logic imposibilă. Singura modalitate prin care se poate respinge faptul că existența lui Dumnezeu este necesară, este de a arată că "acel
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu fie, ori în act ori în intelect. Prin aceasta, dacă poate fi gândit ceva decât care nu poate fi gândit ceva mai mare, nu poate să nu fie"273. Anselm a demonstrat că noțiunile de "existență contingentă" sau "non-existență contingentă" nu se pot aplica lui Dumnezeu. Existența sa trebuie să fie ori logic necesară, ori logic imposibilă. Singura modalitate prin care se poate respinge faptul că existența lui Dumnezeu este necesară, este de a arată că "acel ceva decât care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existența necesară nu este o proprietate. În concepția lui Malcolm, existența necesară poate fi considerată o proprietate și este o perfecțiune pentru cel care o deține (cineva care are existență necesară poate fi considerat superior față de cineva care are existență contingentă)275. Malcolm prezintă informațiile acumulate într-o sinteză proprie a argumentului ontologic și pornește de la faptul că Dumnezeu "o ființă decât care nu poate fi gândit ceva mai mare", dacă nu există, atunci nu ar fi putut să "apară" în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
încearcă să arate că proprietățile necesare nu pot fi atribuite unei ființe perfecte, ci încearcă să arate că existența nu poate fi o proprietate necesară pentru ceva (orice propoziție de forma "x există" chiar și "Dumnezeu există" trebuie să fie contingentă). În același timp, conceptul nostru de Dumnezeu are nevoie de o existența necesară atribuită unei ființe perfecte, iar o propoziție precum "Dumnezeu există" trebuie să reprezinte un adevăr necesar. Astfel, perspectiva lui Findlay asupra necesității încearcă să arate că un
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
manieră inferioară, incompatibilă cu "ființa perfectă". Dacă ceva îi lipsește ființei logic necesare (de exemplu dacă existența sa poate fi negată fără contradicție), atunci aceasta ar depinde pentru existența sa de altceva și ar fi prin urmare inferioară (o ființă contingentă)281. Unii filosofi consideră că Malcolm neglijează diferențele existente între modalitățile de re și modalitățile de dicto. Dacă este necesar ca Dumnezeu să existe, atunci "Dumnezeu există" este un adevăr necesar, iar modalitatea implicată aici este modalitatea de dicto. Argumentul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
metafizic semnificativ 344. O existență care este deductibilă dintr-o definiție abstractă trebuie ea însăși să fie abstractă. Prin urmare, avem două soluții: ori realitatea lui Dumnezeu este cu totul abstractă, ori El are o actualizare particulară și concretă, deci contingentă. Existența înseamnă pentru Hartshorne cumva actualizat într-o formă concretă contingentă (felul în care este actualizată sau forma în care este actualizată nu este necesar a fi cunoscută). Existență în formă superioară, sau Divină, prin urmare, înseamnă că esența abstractă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
abstractă trebuie ea însăși să fie abstractă. Prin urmare, avem două soluții: ori realitatea lui Dumnezeu este cu totul abstractă, ori El are o actualizare particulară și concretă, deci contingentă. Existența înseamnă pentru Hartshorne cumva actualizat într-o formă concretă contingentă (felul în care este actualizată sau forma în care este actualizată nu este necesar a fi cunoscută). Existență în formă superioară, sau Divină, prin urmare, înseamnă că esența abstractă este cumva actualizată într-o formă concretă și contingentă potrivită; dar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
formă concretă contingentă (felul în care este actualizată sau forma în care este actualizată nu este necesar a fi cunoscută). Existență în formă superioară, sau Divină, prin urmare, înseamnă că esența abstractă este cumva actualizată într-o formă concretă și contingentă potrivită; dar aici doar acel cum al actualizării, realitatea concretă particulară este contingentă 345. Ce a descoperit Anselm, sau aproape a descoperit, a fost că existența și actualitatea sunt în principiu distincte. Pot fi concepuți două tipuri de indivizi: a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
actualizată nu este necesar a fi cunoscută). Existență în formă superioară, sau Divină, prin urmare, înseamnă că esența abstractă este cumva actualizată într-o formă concretă și contingentă potrivită; dar aici doar acel cum al actualizării, realitatea concretă particulară este contingentă 345. Ce a descoperit Anselm, sau aproape a descoperit, a fost că existența și actualitatea sunt în principiu distincte. Pot fi concepuți două tipuri de indivizi: a) cei a căror existență și actualitate, deși distinctă sunt contingente; b) a căror
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
aproape a descoperit, a fost că existența și actualitatea sunt în principiu distincte. Pot fi concepuți două tipuri de indivizi: a) cei a căror existență și actualitate, deși distinctă sunt contingente; b) a căror actualitate, dar nu și existență, este contingentă. Ultima formă este considerată superioară tuturor celorlalte 346. 5.2. Reconstrucția argumentului ontologic în cadrul teismului neoclasic O scurtă introducere în teismul neoclasic Teismul procesual mai este numit, odată cu filosofia lui Charles Hartshorne, teism neoclasic. Termenul este ales pentru a se
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
considerați, la fel ca Dumnezeu, creatori ai realității înconjurătoare. Prin această perspectivă încearcă să se reducă prăpastia creată în cadrul teismului clasic între Dumnezeu și lume: Dumnezeu este creatorul, iar lumea este creată, Dumnezeu este perfect și infinit, iar lumea este contingentă și finită. Indivizii creează de asemenea ceva în Dumnezeu, pentru că o ființa divină este într-o permanentă legătură cu creaturile sale. În locul conceptului clasic de Dumnezeu, teismul neoclasic propune un Dumnezeu în care există potențialitate. Cunoașterea lui Dumnezeu crește în măsura în care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Dumnezeu. Acesta se schimbă în ceea ce privește cunoașterea unei lumi în schimbare, iar acest lucru nu scade cu nimic din perfecțiunea sa. Întreaga filosofie teologică de la Platon la Whithead poate fi sintetizată în următoarele trei teze: 1. Lumea este schimbătoare și contingentă. 2. Baza tuturor posibilităților acestei lumi este o ființă necesară și neschimbătoare . 3. Ființa necesară, Dumnezeu, are o cunoaștere completă a lumii. Aristotel, Spinoza și secta sociniană au considerat că aceste trei perspective nu sunt compatibile și formează o triadă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
necesară și neschimbătoare . 3. Ființa necesară, Dumnezeu, are o cunoaștere completă a lumii. Aristotel, Spinoza și secta sociniană au considerat că aceste trei perspective nu sunt compatibile și formează o triadă inconsistentă. O ființă necesară se presupune a avea cunoaștere contingentă 353. Kant a obiectat împotriva conceperii unei perfecțiuni căreia îi lipsește posibilitatea de a evolua, iar Whitehead a rafinat intuiția lui Kant considerând ideea tuturor valorilor posibile, complet actualizate, drept contradictorie. Nu este corect să se spună că la orice
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
concretul din abstract și ființa perfectă trebuie să aibă și proprietăți contingente. Anselm a reușit o descoperire logică, fără să înțeleagă pe deplin rezultatele descoperirii. Perfecțiunea nu poate fi comparată cu alte predicate obișnuite iar existența sa nu poate fi contingentă; trebuie să implice ori o necesitate pozitivă, ori una negativă. Întrebarea care rămâne totuși e cum putem să decidem între aceste două variante? Dacă "existența necesară" este inadmisibilă din punct de vedere logic, atunci Findlay are dreptate să considere argumentul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
el însuși în stări viitoare 374. Doctrina clasică a considerat divinitatea doar actuală, dar nu a luat în considerare că varianta a) are unele avantaje și putem defini perfecțiunea într-o manieră care: (1) este apriorică; (2) exclude numai existența contingentă, deși nu toate proprietățile contingente; (3) este eliberată de dificultățile logice, inevitabile într-un alt mod. Doctrina clasică susținea că; posibilitățile neactualizate pentru alte lumi nu trebuie gândite ca potențialități neactualizate de divinității. Dumnezeu ar putea să fie conceput ca
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
A doua premisă ne spune că "este posibil ca o ființă perfectă să existe", iar această premisă este, așa cum am arătat, greu de demonstrat 382. Criticii au discutat adesea problema argumentului modal ca și cum ar fi o chestiune de fapte: existență contingentă versus nonexistență contingentă. A restrânge complexitatea modală la dihotomia simplă: existență versus nonexistență înseamnă de fapt, să nu atingi același nivel cu scrierile lui Anselm 383. Se poate spune că momentele cele mai importante din istoria argumentului ontologic au fost
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ne spune că "este posibil ca o ființă perfectă să existe", iar această premisă este, așa cum am arătat, greu de demonstrat 382. Criticii au discutat adesea problema argumentului modal ca și cum ar fi o chestiune de fapte: existență contingentă versus nonexistență contingentă. A restrânge complexitatea modală la dihotomia simplă: existență versus nonexistență înseamnă de fapt, să nu atingi același nivel cu scrierile lui Anselm 383. Se poate spune că momentele cele mai importante din istoria argumentului ontologic au fost argumentul ontologic anselmian
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
mult decât a exista având această alternativă 387. Avem două posibilități în ceea ce privește conceptul oricărei ființe: 1) poate fi concepută ca neexistând (existând contingent); 2) nu poate fi concepută ca neexistând (existând necesar). Dacă existența necesară este mai mare decât existența contingentă, atunci, în cazul în care o ființă perfectă există, ea trebuie să existe cu necesitate. Dacă ar exista contingent, ar fi mereu posibil să concepem o altă ființă și mai perfectă și care există cu necesitate 388. Din perspectiva lui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Din perspectiva lui Hartshorne se pot distinge două niveluri în ceea ce privește existența lui Dumnezeu. În primul rând avem nivelul abstract al perfecțiunii, faptul că existența lui Dumnezeu este necesară și avem nivelul concret al exemplificării, faptul că existența lui Dumnezeu este contingentă. Prin urmare, Dumnezeul pe care îl propune Hartshorne are un aspect abstract, dar și un aspect concret: Dumnezeu ca și ființă abstractă este necesar dar ca și ființă concretă nu este. În mod necesar, Dumnezeu trebuie să aibă un aspect
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Hartshorne are un aspect abstract, dar și un aspect concret: Dumnezeu ca și ființă abstractă este necesar dar ca și ființă concretă nu este. În mod necesar, Dumnezeu trebuie să aibă un aspect concret al exemplificării, deși concretețea particulară este contingentă 389. Argumentul propus de Hartshorne este valid și acest lucru este recunoscut și de alți filosofi. Problema rămasă vizează premisele argumentului care sunt considerate cel puțin "controversate"390. Perspectiva neoclasică de concepere a lui Dumnezeu oferă postulatul posibilității logice pentru
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
exemplifica perfecțiunea. Perfecțiunea ori nu este posibil să existe, ori există cu necesitate, iar existența perfecțiunii divine nu este o chestiune a faptelor contingente, ci a necesității pozitive sau negative 396. Posibilitatea nonexistenței implică contingența, iar contingența implică imperfecțiunea. Existența contingentă este inferioară perfecțiunii, iar aceasta nu depinde de faptele contingente. O stare contingentă a divinității nu poate fi compatibilă cu construcția "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" deoarece nu poate exemplifica perfecțiunea. Dar stările exemplifică
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
iar existența perfecțiunii divine nu este o chestiune a faptelor contingente, ci a necesității pozitive sau negative 396. Posibilitatea nonexistenței implică contingența, iar contingența implică imperfecțiunea. Existența contingentă este inferioară perfecțiunii, iar aceasta nu depinde de faptele contingente. O stare contingentă a divinității nu poate fi compatibilă cu construcția "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" deoarece nu poate exemplifica perfecțiunea. Dar stările exemplifică perfecțiunea deoarece indivizii ce posedă aceste stări sunt astfel făcuți încât nici un alt
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
eșecului iar acesta poate fi considerat un individ superior 397. Pentru a vedea care sunt caracteristicile perfecțiunii, acest concept este pus în relație și analizat împreună cu conceptul contingenței. Hartshorne numește "contingente" acele concepte a căror exemplificare sau non-exemplificare poate fi contingentă sau care sunt capabile și de a fi și de a nu fi exemplificate. Plecând de aici, propune "argumentul universal al toleranței universale": 1) Toate conceptele contingente sunt specifice, exclusive sau restrictive în ceea ce privește posibilitatea deoarece faptul că sunt exemplificate este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]