443 matches
-
-se elemente slabe și coruptibile cu oamenii tari și incoruptibili”. Elitele, care exprimau adevărata voință a țării, vor fi înecate într-o „mediocritate” generală, încât țara-susținea G. Știrbei va fi guvernată de masele populare. La rândul lor, liberalii veneau cu contraargumente pentru a arăta că, din punct de vedere practic, această rezistență și independență n-a influențat cu nimic schimbările și durata guvernului. Colegiile I și II n-au dat nici ele dovadă de independență electorală prea mare și de discernământ
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
după modelul matematic pe care l-am ales, și nu invers, cum ar fi normal. În această perspectivă, eficiența matematicii în științele fizice nu este atât de miraculoasă cum se afirmă. Sunt, desigur, opinii cărora li se pot găsi numeroase contraargumente, dar nu putem să nu fim de acord, totuși, că un sâmbure de adevăr există în aceste afirmații, ca de altfel în toate opiniile scepticilor. În fizica teoretică din a doua jumătate a secolului XX și, în mod special, în
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
chiar că își construiește textele utilizând o vastă gamă de cuvinte și expresii care descriu cel mai bine viața ridicată la rang de artă. Simplitatea și modestia, de multe ori, duse până la extrem, nu ar trebui să se constituie în contraargumente ale unei arte de a trăi, deoarece, de cele mai multe ori arta de a trăi se reduce la arta de a supraviețui. Astfel, orice gând sau vorbă ce servește în această direcție ar trebui să ne dea motive de reconsiderare a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de caz, pe teme care, deși par diverse, se întrepătrund, coabitează, prin argumentații de substanță. Deși ipoteza fiecărui eseu-studiu ne invită în miezul generos al ficționalului (cu referire la Sofocle, Euridice, Cervantes, Shakespeare, Molière, Dostoievski, Ionesco sau Beckett), argumentele și contraargumentele formulate ne ancorează în concret. Propunătorul nu recurge deloc la „speculații”. Subiectele abordate reprezintă traiecte de mare substanță (de profunzime analitică), prin „temeiul vieții”, după cum afirmă Constantin Noica: „Cuvântul este atât de împletit cu temeiul, încât nu poți rosti decât
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
respingerii lui Aristotel și a acceptării neantului și infinitului. Pe măsură ce islamismul se răspândea, zero avansa în toate teritoriile controlate de musulmani, intrând peste tot în conflict cu doctrina lui Aristotel. Învățații islamici și-au tot susținut ideile cu argumente și contraargumente, până când, în secolul al XI-lea, un filozof musulman, Abu Hamid al-Ghazali, a declarat că orice susținător al doctrinei lui Aristotel avea să fie pedepsit cu moartea. Disputa a luat sfârșit la puțin timp după aceea. Nu este de mirare
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
o chemare spre a-L iubi pe YHWH, o iubire exprimată prin ascultare și devoțiune. [...] Ca articol de cunoaștere, «monoteismul» eșuează în a înțelege accentul pus în Deuteronom pe «iubire» ca răspuns adecvat al omu lui la unicitatea lui YHWH.“ Contraargumentele în privința legitimității aplicării terme nului „monoteism“ pentru a desemna exclusiv cele trei religii abrahamice sunt evidente, dacă avem bunăvoința să acordăm o minimă atenție studiului și înțelegerii celorlalte tradiții religioase (considerate politeiste sau non-teiste), tradiții în care legătura cu Unulare
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
veniturilor persoanelor fizice și raportarea acesteia la principiile impozitării. Obiecțiunile esențiale ce se aduc impozitării progresive se axează pe ideea că povara fiscală apasă mult mai greu, ca proporție, asupra veniturilor mai ridicate. Față de asemenea obiecțiuni s-ar putea aduce contraargumentul că progresivitatea impozitelor individuale ar putea avea și menirea de a compensa, Într-un fel, tendința multora din impozitele indirecte de a apăsa mai greu, În termeni proporționali, asupra veniturilor obținute de categoriile populației cu venituri mai mici. Se are
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
o împărtășește și mai tarziu. De obicei, în scrierile de tinerețe, opiniile autorilor nu sunt clar închegate și sedimentate. Pe de altă parte, nici faptul că scrierile de tinerețe nu reprezintă doctrina finală a unui autor nu poate fi un contraargument solid pentru respingerea unei teze. Las așadar suspendată această chestiune, reținând de aici doar că este posibil ca între doctrina de tinerețe și cea de maturitate a unui autor să nu existe un acord. 2. Nu este suficient să spunem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
loc, quo-ul intelecției. În al doilea rând, speciile inteligibile sunt semne [token] mentale multiplicate în funcție de pluralitatea minților singulare, În fapt, Panaccio respinge aici argumentul identității for male care se instaurează între speciile inteligibile și quidi tatea obiectului, recurgând la trei contraargumente: A. din moment ce obiectul cunoașterii e quiditatea obiectului, iar specia inteligibila nu e obiectul cunoașterii, rezultă că specia inteligibila nu e identică cu quiditatea obiectului; B. din moment ce quiditatea nu este multiplicabila în diverși subiecți cunoscători, iar speciile inteligibile sunt multipli cabile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
X și Y cunosc o aceeași bucată de chi hlimbar, în intelectele lor vor exista specii inteligibile diferite numeric: SIx, respectiv SIy. Deși speciile lor inteligibile diferă, X și Y ajung, în finalul procesului, să cunoască aceeași esență a obiectului. Contraargumentul (B) formulat de Claude Panaccio pare a fi plauzibil și pare a fi mai dificil de respins decât primul: în conformitate cu tranzitivitatea identității, daca accept că SIx este identică cu quiditatea obiectu lui și că, la rândul ei, SIy e identică
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de pe ele diferă. În același fel, indiferent cât de multe foi ar fi, cu ce fel de cerneală sau cu ce caractere ar fi imprimat C12H20O, tot la chihlimbar vor trimite. Așadar, se poate observa cum nici acest al doilea contraargument înaintat de Claude Panaccio împotriva identității formale nu se susține. Eroarea fundamentală din spatele acestui al doilea argument stă în tratarea identității nu că identitate formală, ci că identitate numerică. Cât privește cel de-al treilea contraargument, (C), acesta se poate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nici acest al doilea contraargument înaintat de Claude Panaccio împotriva identității formale nu se susține. Eroarea fundamentală din spatele acestui al doilea argument stă în tratarea identității nu că identitate formală, ci că identitate numerică. Cât privește cel de-al treilea contraargument, (C), acesta se poate rezolva ușor, luând în calcul faptul că speciile inteligibile pot fi considerate sub un dublu aspect a că accidente în minte, deoarece, indiferent dacă o specie sau alta este sau nu în minte, mintea va continua
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
el, deoarece am făcut deja acest lucru în capitolul ÎI, subcapitolul 7. Mă voi margini acum la a rezuma cele susținute de Panaccio în Aquinas on Intellectual Representation, unde încearcă să infirme teza identității formale a speciilor inteligibile prin următoarele contraargumente: (a) obiectul cunoașterii noastre este quiditatea, esența obiectului extramental; speciile inteligibile nu sunt obiectul cunoașterii noastre, asadar speciile inteligibile nu sunt identice cu esență obiectului extramental; (b) esență nu este multiplicabila în diferiți subiecți cunoscători, deci speciile inteligibile nu pot
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lismul idealist, iar reprezentationalismul realist este confirmat în pasajele (ÎI.2.19.) și (ÎI.2.21.). Însă, în cadrul pa să jului (ÎI.2.21.), accentul cade pe un singur termen, cel mai exotic de altfel, praeintelligo, praeintelligere. Nu mai repet contraargumentele înțelegerii acestui termen că precunoastere, ci spun doar că există motive pentru a-l interpreta că pregătire pentru cunoaștere, ca actualizare a caracterului inteligibil, acțiune necesară deoarece obiectul unei puteri trebuie să fie întotdeauna pe masura puterii, iar în acest
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aflăm că și în cazul în care acceptăm egalitatea intrinsecă și luarea în considerare în mod egal a intereselor drept judecăți morale solide, nu sîntem neapărat obligați să susținem democrația ca fiind procesul cel mai bun pentru guvernarea unui stat. CONTRAARGUMENTUL PROTECTORATULUI Pentru a vedea de ce se întîmplă așa, să ne imaginăm că un membru al unui mic grup de concetățeni vă spune vouă și altora: Ca și voi, și noi credem cu fermitate în egalitatea intrinsecă. Dar noi nu numai
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
nume în Beclean (ca în hitlen > viclean). Există păreri care susțin că Bethlen ar putea fi numele proprietarului localităților în cauză (este atestată o persoană Betlen), de la care, în etape explicabile lingvistic, au derivat celelalte nume. S-a invocat drept contraargument existența unei localități Betleem în Franța (și a cinci cătune din Evul Mediu, dispărute ulterior) și a uneia, Jerusalem, în SUA. Sprijină etimologia bazată direct pe orașul biblic multitudinea toponimelor provenite din apelativul cruce (magh. Kereszt < sl. crest): Crucea, Crucea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din formele antice la o din formele mai noi (Alutus > Olt), care a fost pusă de unii cercetători pe seama filierei slave prin care ne-a fost transmis toponimul (a devine în slavă deseori o: altar > oltar). A fost adus un contraargument convingător: menținerea lui a accentuat în hidronimul Alta, de origine iraniană, la sud de Kiev. Influența maghiară privind evoluția lui a > o este imposibilă dacă avem în vedere că în Dobrogea de sud anticul Altina are astăzi forma Oltina. Este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
buletine de știri. Cândva erai profund, iar acum viața ta e În cea mai mare parte plată și superficială. Nu te supăra, Effy. Și nu Începe să cauți căi de-a contrazice tot ce ți-am scris, de-a aduce contraargumente, de-a demonta totul cărămidă cu cărămidă, de-a mă Învinge. Nu sunt dușmanul tău. O victorie nu-ți va folosi. Poate plecarea mea În America va fi lovitura care te va face să te regăsești pe tine Însuți. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
că Adam avea să fie drăguț cu mine. Speram ca Adam să-mi spună că era în continuare prietenul meu, pentru că asta mi-ar fi dovedit că procedam corect. Nu, mi-a răspuns el cu o voce care nu accepta contraargumente. —De ce nu? l-am întrebat totuși. Pentru că la ce ți-ar folosi? m-a întrebat Adam la rândul lui. Ca să te sun, l-am lămurit. —De ce să mă suni? m-a întrebat el. — Ca să vorbesc cu tine, i-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
posibil ca un conflict armat local să se transforme într-o conflagrație mondială, de la care unei țări îi este foarte greu a se sustrage, indiferent de regimul internațional al ei"". Viabilitatea conceptului de neutralitate a fost practic anihilată. Ca un contraargument am putea aduce exemplul neutralității permanente a Elveției și Austriei, care mai este valabilă și azi, chiar dacă în ultimul timp neutralitatea Austriei este mult discutată. Analizând situația actuală, bazându-ne pe argumentele domnului general-maior Vasile Crețu, și anume că datorită
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Așa că raționamentele lui Benda despre un "om european" sînt din start false (o "construcție de cugetător cartezian"), pentru că "un om european nu există și nu a existat" vreodată; și, în cel mai neaoș stil năist, Sebastian îi opune cartezianului Benda contraargumentul suprem: viața, viața "tumultoasă și prost crescută", nu are nimic de-a face cu "confederația ideală" a Europei despre care e vorbit Benda. Tot sarcastic comentează Sebastian și declarația din vara anului 1933 a Pencluburilor, că vor apăra, "chiar în
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
dosar nr. 26 / 1935, f.2. 45 42 indispensabilă deoarece în cazul izbucnirii unui război România ar fi fost strivită de “ Marele Vecin ” 65. La 29 octombrie 1935, Titulescu aflat la Montreaux definitivează un raport în care sintetizează argumentele și contraargumentele necesare în vederea susținerii în fața propriilor guvernanți, pe fundalul unor incertitudini dar și a unei opoziții ostile, a necesității semnării Pactului de asistență mutuală cu Uniunea Sovieticăn 66. Astfel încă de la începutul acestui document ministrul de externe român arăta că “Alianța
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
dosar nr. 26 / 1935, f.2. 45 42 indispensabilă deoarece în cazul izbucnirii unui război România ar fi fost strivită de “ Marele Vecin ” 65. La 29 octombrie 1935, Titulescu aflat la Montreaux definitivează un raport în care sintetizează argumentele și contraargumentele necesare în vederea susținerii în fața propriilor guvernanți, pe fundalul unor incertitudini dar și a unei opoziții ostile, a necesității semnării Pactului de asistență mutuală cu Uniunea Sovieticăn 66. Astfel încă de la începutul acestui document ministrul de externe român arăta că “Alianța
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
rătăcită prin București, cetirea de romanuri rele și de scrieri beletristice asupra statului, iată cultura oamenilor ce pretind a voi să discute cu noi probleme serioase de stat și de la cari am putea jura că n-am auzit nicicând un contraargument serios la vrouna [din] întîmpinările noastre. Sofisme câte vreți. Panglicării retorice, generalizări de ceea ce s-a susținut în parte, strâmtări a tezelor ce s-a stabilit în genere, întortocheri de cuvinte, jucării cu înțelesul îndoit pe care-l poate avea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unor transnaționale sunt mai protejați prin diversificarea internațională a riscului. Până la urmă, este vorba de a realiza un echilibru al riscului de țară prin această diversificare, pentru că fluctuațiile economiilor-gazdă sunt imperfect corelate cu fluctuațiile economiei de origine. Desigur, există și contraargumente la această teorie. Primul ar fi că natura riscului este mai complexă. Riscul de țară trebuie considerat în tandem cu riscul de industrie, iar diversificarea geografică nu este suficientă pentru a reduce riscul de industrie (White, Fan, Fan, 2006); însă
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]