607 matches
-
formarea de legături covalente între monomerii de fibrină și de a stabiliza aceste legături; proces care se desfășoară în prezența ionilor de calciu. Inafara acestui rol principal al factorului XIIIa se descriu alte acțiuni: stabilizează legăturile dintre moleculele de proteine contractile musculare; leagă moleculele de fibronectina între ele și de fibrină sau colagen; leagă inhibitorul α2-plasminic de fibrină. 13.2.2. Formarea trombinei Trombina, enzima responsabilă de formarea monomerilor de fibrină, este generată în urma scindării catalitice a protrombinei în prezența factorului
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și a substanțelor nutritive. Miocardul necesită 8 ml de oxigen pentru 100 mg de țesut pe minut la contracția normală a VS. Necesarul de oxigen obligator pentru supraviețuirea celulară este de 1,3 ml la 100 g de miocard. Activitatea contractilă a inimii scade pe măsură ce disponibilitatea de oxigen prin flux coronarian scade. Reducerea cronică de flux coronar scade reversibil contractilitatea conducînd la apariția miocardului hibernant („hibernating myocardium”). O scădere severă, persistentă a perfuziei miocardice, produce tulburări metabolice cu hipocontractilitate miocardică, care
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
imediată, prin menținerea unui echilibru între aportul și consumul de oxigen miocardic, se pot evita episoadele de ischemie acută miocardică. O pregătire preoperatorie minuțioasă trebuie dublată de supraveghere activă. Chirurgia coronară se adresează la două categorii de bolnavi: - cu funcție contractilă normală sau subnormală (FE și presiune telediastolică VS normale, absența de zone akinetice sau anevrism VS); acești bolnavi au tendința de a reacționa hiperdinamic la orice stimuli. Trebuie evitată orice creștere a consumului de oxigen prin hipertensiune arterială, tahicardie, anxietate
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
subnormală (FE și presiune telediastolică VS normale, absența de zone akinetice sau anevrism VS); acești bolnavi au tendința de a reacționa hiperdinamic la orice stimuli. Trebuie evitată orice creștere a consumului de oxigen prin hipertensiune arterială, tahicardie, anxietate; - cu funcție contractilă deprimată (FE scăzută, presiune telediastolică VS crescută, sechele parietale de necroză miocardică, disfuncție valvulară mitrală) la care este necesară evitarea oricărei deprimări a funcției miocardice. Stabilitatea preoperatorie este obținută prin continuarea medicației indicate până la operație. Bolnavii sub tratament diuretic cronic
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
miocardică în timpul by-pass-ului cardiopulmonar. Cu toate aceste îmbunătățiri, nu a fost încă obținută o protecție miocardică completă în chirurgia coronariană. Tehnica „ideală” de protecție miocardică trebuie să permită efectuarea unei intervenții laborioase (leziuni coronariene multiple) pe un miocard cu funcție contractilă normală sau alterată în diverse grade, fără producerea suplimentară de leziuni miocardice, fie ele structurale, electrice, metabolice sau funcționale. Un pacient cu un miocard supus revascularizației, trebuie să părăsească sala de operație cel puțin fără leziuni adiționale. Combinația dintre o
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
referi la: - incidente ale PTCA sau coronarografiei, - IM cu defecte mecanice (DSV, insuficiență mitrală acută, anevrism VS) - stenoze reziduale posttromboliză precoce după IM, - leziune severă coronară cu arie miocardică extinsă, la risc. Bolnavii sunt selectionați pentru operație dacă există segmente contractile neinfarctizate irigate de vase stenotice sau dacă revascularizarea precoce poate fi efectuată pentru o regiune cu infarct extins în evoluție. Au fost semnalate recuperări ale funcției regionale până la 12-18 ore după IM. Înainte de 1980, 9 studii publicate in literatură menționau
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
pentru terapie chirurgicală necesită definiri suplimentare. Tomografia cu emisie de pozitroni (TEP) poate identifica zone de miocard ischemice, dar viabile. Imagistica metabolică la 24-26 de ore după debutul simptomelor acute, identifică necroza, fibroza ca și viabilitatea în zone cu funcția contractilă afectată și debit sanguin scăzut. La determinarea dimensiunilor infarctului, TEP estimează extinderea miocardului afectat funcțional, dar viabil, a celui lezat ireversibil, a miocardului normal și a distribuție sale fracționate într-un VS. Explorarea miocardului ventricular stâng pe aceste direcții se
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
pentru tratament medical sau chirurgical. Dezvoltarea unor noi trasori (anticorpi monoclonali antimiozină marcați) vor oferi probabil noi perspective asupra naturii dinamice și heterogenității temporale și spațiale a consecințelor metabolice și funcționale ale bolii coronare. Identificarea viabilității în segmente cu funcție contractilă afectată și extinderea miocardului viabil pot determina îmbunătățirea funcției VS după operație. DEFECTUL SEPTAL VENTRICULAR POST-INFARCT Defectul septal ventricular (DSV) postinfarct [18] reprezintă o comunicare patologică apărută la nivelul septului interventricular ca urmare a unei soluții de continuitate a zonei
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică 13 3.2. Sucul gastric 16 4. Digestia intestinală 19 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire 19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
13.3.1. Importanța aportului și eliminării de apă și sodiu 100 13.3.2. Hormonul antidiuretic 101 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron 102 13.3.4. Hipertensiunea arterială 103 14. Distribuția tisulară a fluxului sanguin 104 14.1. Activitatea contractilă a mușchiului neted vascular 104 14.2. Modularea mușchiului neted de către endoteliu 105 14.2.1. Oxidul nitric 107 14.2.2. Prostaciclina 110 14.2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2.4. Endotelinul 111 14.3
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mecanisme de blocare, esofagul rămâne singura cale deschisă pentru bolul alimentar. Timpul esofagian Din momentul relaxării sfincterului esofagian superior, bolul alimentar trece din faringele posterior în esofag și este condus către sfincterul esofagian inferior (cardia), ca urmare a unor unde contractile de la acest nivel. In perioada de repaus alimentar, porțiunea superioară a esofagului este contractată pe o distanță de 2-4 cm datorită mușchiului crico faringian (realizează sfincterul esofagian superior). Odată cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior timp de o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
minute după care urmează o perioadă de liniște de 1-2 ore. In perioada de activitate, contracțiile antrumului sunt urmate de relaxarea pilorului; o parte din chimul gastric trece prin pilor (diametru < 0,25 mm), apoi pilorul se închide. Acest comportament contractil ciclic se numește complex migrator mioelectric (fig. 5). Reglarea evacuării gastrice Mucoasa duodenală și jejunală prezintă receptori pentru aciditate, presiune osmotică și conținutul în grăsimi al chimului gastric. Prezența acizilor grași și monogliceridelor în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale, propagat de a lungul intestinului, pus în contact cu suprafața absorbtivă a microvilozităților. 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire În intestinul subțire se disting mișcări: segmentare și peristaltice. Mișcările segmentare sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul intestinului subțire. Se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular; aceste contracții împart conținutul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de a propulsa conținutul intestinal către colon. Contracția peristaltică înaintează cu o viteză de 1-5 cm/sec și parcurge o distanță de 4-5 cm. Ritmul lent de propulsie a conținutului intestinal lasă timp pentru digestie și absorbție (fig. 8 ). Comportamentul contractil al intestinului subțire se declanșează după ingestia alimentară și se caracterizează prin contracții separate de perioade de liniște. Acest tip de activitate contractilă se numește complex motor migrator (CMM) și se propagă de la nivelul stomacului la ileonul terminal. Lungimea de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
cm. Ritmul lent de propulsie a conținutului intestinal lasă timp pentru digestie și absorbție (fig. 8 ). Comportamentul contractil al intestinului subțire se declanșează după ingestia alimentară și se caracterizează prin contracții separate de perioade de liniște. Acest tip de activitate contractilă se numește complex motor migrator (CMM) și se propagă de la nivelul stomacului la ileonul terminal. Lungimea de intestin pe care se manifestă CMM se numește front de activitate. Perioada digestivă (2-3 ore de la ingestie) se caracterizează inițial prin contracții segmentare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
la acest nivel predominând haustrele. Haustrele determină frământarea conținutului intestinal și un transport ortograd lent care determină formarea fecalelor, care vor deveni din ce în ce mai solide pe măsură ce coboară în colon datorită absorbției apei. 5.1. Controlul motilității colice Plexurile intramurale controlează comportamentul contractil al colonului, iar nervii autonomi extrinseci modulează această funcție. Vagul stimulează activitatea colică, iar simpaticul o inhibă. Distensia unei porțiuni din colon determină relaxarea reflexă a unei alte părți din colon. Acest reflex se numește reflexul colo-colic și este determinat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
parietală printr-o cantitate mică de lichid pericardic. Cordul prezintă un schelet fibros, format din porțiunea conjunctivă a peretelui AV, cu extensiile sale de la nivelul valvelor AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
AV. Miocardul, țesutul muscular al inimii, este organizat în structuri specializate pentru contracție, miocardul contractil atrial și ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din ele sunt ramificate. Extremitățile realizează atașarea reciprocă sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul sincițialității funcționale. Astfel, cardiomiocitele sunt conectate electric prin joncțiuni comunicante (gap junctions
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ATP. Evenimentul inițial în cadrul hipertrofiei este ceșterea ARN ribozomal (ore), apoi crește preluarea de aminoacizi (zile), iar sinteza de proteine mitocondriale este deosebit de intensă. Pe lângă consumul relativ mic de ATP pentru sinteza proteică, ~90% din consumul de ATP susține activitatea contractilă, iar restul de ~10% este necesar pentru diversele procese de transport activ membranar. Energia pentru contracție, sub formă de ATP, este furnizată 99% pe cale aerobă (vezi mai sus). In condiții bazale 35% provine din glucide, 5% din corpi cetonici și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
a acizilor grași liberi sunt două din procesele ce duc la leziuni plasmalemale, cu pierdere de H+, K+, fosfat și chiar enzime. Alterarea contractilității în hipoxie este inițial determinată de modificări la nivel membranar, nu de insuficiența ATP pentru mecanismul contractil. 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor Cardiomiocitele prezintă un potențial electric de repaus, cu polaritate electrică negativă în compartimentul intracelular față de cel extracelular și cu o încărcare electrică corespunzătoare a fețelor membranei celulare, care se comportă ca un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
acțiune este prin definiție o depolarizare tranzitorie ce se propagă non decremențial. Contracția ritmică a miocardului este rezultatul generării ritmice de potențiale de acțiune în celulele specializate din nodulul sino-atrial. Acestea sunt conduse prin restul sitemului excitoconductor și prin miocardul contractil, trecând de la o celulă la alta datorită prezenței joncțiunilor comunicante. Sistemul excitoconductor cardiac cuprinde nodulul sino atrial, nodul atrioventricular, fasciculul His cu ramurile sale și rețeaua Purkinje (fig. 30). Toate celulele din cadrul acestuia sunt capabile de desărcare spontană, dar nodulul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
treptată (b; depolarizarea diastolică lentă, cu durata de ~600 ms), pornind de la un maxim de polarizare membranară (a; potențialul maxim diastolic, de cca.65 mV). In cadrul potențialului de acțiune propriu-zis depolarizarea (d) este mai lentă decât în fibrele ventriculare contractile, cu sau fără depășirea valorii zero (overshoot), dar fără repolarizare rapidă parțială (spike = vârf) și fără platou distinct. In faza de depolarizare lentă diastolică mecanismul principal este inactivarea lentă a unor canale de potasiu (canalele care în cadrul potențialului de acțiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
3.2. Excitabilitatea: caractere și mecanisme ale potențialelor de acțiune în diversele tipuri de cadiomiocite Așadar, pentru miocard stimulul fiziologic este potențialul de acțiune generat ritmic de celulele P sinoatriale, iar răspunsul este contracția. Aceasta este indusă în fiecare cardiomiocit contractil de către prezența potențialului de acțiune la nivelul sarcolemei acestuia. Potențialul de acțiune pentru celulele P a fost descris anterior. Pentru celelalte tipuri de cardiomiocite este convenabil ca descrierea să fie făcută în comparație cu cele ventriculare contractile. Potențialul de acțiune de la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este indusă în fiecare cardiomiocit contractil de către prezența potențialului de acțiune la nivelul sarcolemei acestuia. Potențialul de acțiune pentru celulele P a fost descris anterior. Pentru celelalte tipuri de cardiomiocite este convenabil ca descrierea să fie făcută în comparație cu cele ventriculare contractile. Potențialul de acțiune de la nivelul fibrelor miocardului ventricular contractil are următoarele caractere: amplitudine 90-105 mV, potențial de repaus aproximativ -80 mV, prag de declanșare între -70 și -60 mV, durată de ~300ms (scade cu creșterea frecvenței de descărcare; ~150 ms
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de acțiune la nivelul sarcolemei acestuia. Potențialul de acțiune pentru celulele P a fost descris anterior. Pentru celelalte tipuri de cardiomiocite este convenabil ca descrierea să fie făcută în comparație cu cele ventriculare contractile. Potențialul de acțiune de la nivelul fibrelor miocardului ventricular contractil are următoarele caractere: amplitudine 90-105 mV, potențial de repaus aproximativ -80 mV, prag de declanșare între -70 și -60 mV, durată de ~300ms (scade cu creșterea frecvenței de descărcare; ~150 ms la 200 bătăi pe minut). Principalele modificări de permeabilitate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]