798 matches
-
legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Prin urmare, o astfel de situație nu constituie un veritabil argument pe care să se întemeieze neconstituționalitatea prevederilor criticate, ci o eventuală contrarietate între norme legale din același domeniu sau din domenii pe care autorii excepției de neconstituționalitate le apreciază ca fiind similare. Or, coordonarea legislației în vigoare, sub aspectele menționate, este de competența autorității legiuitoare. 22. Totodată, Curtea observă că autorul excepției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276257_a_277586]
-
nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei; [...] ... c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals;". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta nu se întemeiază pe contrarietatea dispozițiilor legale atacate cu prevederile ori principiile constituționale, ci vizează aspecte ce țin de domeniul autorității legiuitoare, în sensul modificării și completării prevederilor legale. O omisiune de reglementare de felul aceleia invocate de către autorul excepției - de altfel fără temei, pentru că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223997_a_225326]
-
cu modificări Ordonanță Guvernului nr. 18/1994 ), iar amenzile contravenționale prevăzute la pct. 7 al art. IV din ordonanță criticată sunt, de asemenea, stabilite prin lege, astfel încât nu se poate reține încălcarea art. 41 din Constituție. În ceea ce privește susținerea referitoare la contrarietatea dintre textele legale criticate și art. 135 alin. (1) din Constituție, prin Decizia nr. 90 din 9 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 16 august 2000, Curtea Constituțională a statuat că obligația de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136380_a_137709]
-
Legii nr. 10/2001 , au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare, între alte dispoziții constituționale, și la art. 15 alin. (2), respectiv art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, și cu o motivare asemănătoare. Astfel, în ceea ce privește pretinsa contrarietate cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 33 din 28 ianuarie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 5 iunie 2003, că prevederile art. 46 alin. (1) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178585_a_179914]
-
a hotărât de cel puțin două ori, în mod definitiv, împotriva deciziilor consiliului de familie. Articolul 132 Imposibilitatea constituirii consiliului de familie Dacă în cazul prevăzut la art. 131 nu este posibilă constituirea unui nou consiliu, ca și în cazul contrarietății de interese dintre minor și toți membrii consiliului de familie și supleanți, tutorele poate cere instanței de tutelă autorizația de a exercita singur tutela. Secțiunea a 4-a Exercitarea tutelei §1. Dispoziții generale Articolul 133 Exercitarea tutelei în interesul minorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213676_a_215005]
-
ori în interesul lor sau al unor terți, după caz, bunurile persoanei juridice ori informațiile pe care le obțin în virtutea funcției lor, afară de cazul în care ar fi autorizați în acest scop de către cei care i-au numit. ... Articolul 215 Contrarietatea de interese (1) Este anulabil actul juridic încheiat în frauda intereselor persoanei juridice de un membru al organelor de administrare, dacă acesta din urmă, soțul, ascendenții sau descendenții lui, rudele în linie colaterală sau afinii săi, până la gradul al patrulea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213676_a_215005]
-
de judecată. Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 39/2003 , este de observat că autorul excepției s-a limitat la o simplă enunțare a ei, fără a arăta în mod concret în ce constă contrarietatea reclamată. Tribunalul Sălaj - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224693_a_226022]
-
pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile", și nici celor ale art. 78, care stabilesc că "Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei". În ceea ce privește invocarea contrarietății textului de lege criticat cu prevederile art. 1 din Codul civil Curtea constată că, potrivit competenței sale, se pronunță doar asupra conformității legilor și ordonanțelor cu Constituția, iar nu și asupra concordantei actelor normative între ele, așa încât susținerea nu poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140091_a_141420]
-
instituie o procedură specială, potrivit căreia instanța de judecată poate dispune, prin ordonanță președințială, luarea unor măsuri cu caracter vremelnic, a căror urgență este justificată de necesitatea evitării prejudicierii unor drepturi sau interese legitime. Ca atare, Curtea nu poate reține contrarietatea dintre aceste dispoziții și cele ale art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece ele nu sunt aplicabile doar unei categorii de persoane, ci oricărei persoane aflate în situațiile menționate în ipoteza normei. Referitor la critica privind încălcarea prevederilor art. 21
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156256_a_157585]
-
prevederile art. 115 și ale art. 116 alin. (2) din Constituție potrivit cărora "asemenea organisme de specialitate se pot înființa numai în subordinea ministerelor și cu avizul Curții de Conturi, în cazul în care legea le recunoaște această competența". În ceea ce privește contrarietatea față de prevederile art. 134 alin. (1) și (2) din Constituție referitoare la libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și protejarea intereselor naționale în activitatea economică, se considera că textele criticate creează "o discriminare prin majorarea obligațiilor fiscale în detrimentul marilor societăți comerciale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131506_a_132835]
-
ianuarie 2012, a statuat că, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele trei elemente (textul contestat din punct de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat), dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252990_a_254319]
-
pe anul 2001 încalcă dispozițiile art. 62 alin. (1) teza a doua din Constituție, conform cărora " În ședințele comune, lucrările se desfasoara potrivit unui regulament adoptat cu votul majorității deputaților și senatorilor". Nu se precizează însă în ce anume constă contrarietatea dintre legea criticată și textul constituțional invocat. Examinând această susținere, Curtea Constituțională constată că în îndeplinirea prevederilor acestui text constituțional Parlamentul a adoptat prin Hotărârea Parlamentului nr. 4/1992 Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, publicat în Monitorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134829_a_136158]
-
autorul excepției afirmă că pot fi interpretate și aplicate în mod subiectiv și arbitrar de către judecători. Deși în susținerea acestei critici se invocă încălcarea celor 15 articole din Constituție redate mai sus, din motivarea formulată nu reiese în ce constă contrarietatea dintre dispozițiile art. 48 lit. d) și, în special, cele ale art. 52 alin. 2 din Codul de procedură penală, pe de o parte, și acele texte constituționale, pe de altă parte. Așa fiind, Curtea constată că în realitate se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135114_a_136443]
-
nu conțin dispoziții de natură să îngrădească drepturile procesuale ale părților ori dreptul de a fi asistate de un avocat în tot cursul procesului, astfel că, și sub acest aspect, excepția este neîntemeiată. În sfârșit, Curtea observa că nici în legătură cu contrarietatea dintre textele de lege criticate și "principalele tratate, pacte și convenții internaționale" ratificate de România nu sunt formulate motive de neconstituționalitate, astfel că prevederile constituționale ale art. 11 privind "Dreptul internațional și dreptul intern" și cele ale art 20 referitoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145749_a_147078]
-
astfel că nu se poate retine încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție. În ceea ce privește susținerea referitoare la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (2), precum și ale art. 53 alin. (2) și (3), s-a arătat că nu exista vreo contrarietate între dispozițiile art. 31 alin. 6 din Legea sanitară veterinara nr. 60/1974 , modificate prin Legea nr. 62/2000 privind aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974 , și textele constituționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140681_a_142010]
-
rezolve situația tuturor debitelor societății comerciale, iar judecătorul-sindic nu va examina această problemă, ci doar realitatea vânzării pachetului majoritar de acțiuni. Astfel, demersurile creditorilor pentru recuperarea creanțelor lor rămân nefinalizate sau, mai exact, zădărnicite. Reținem în prezența opinie separată și contrarietatea soluției adoptate cu jurisprudența anterioară a Curții Constituționale. Astfel, de exemplu, Curtea a statuat încă prin Decizia nr. 6 din 11 noiembrie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 4 martie 1993, în sensul că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145347_a_146676]
-
ratificat de România prin Legea nr. 126/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 14 iulie 1997. Cu privire la celelalte dispoziții constituționale și convenționale invocate, autorul excepției nu a arătat în mod concret în ce constă contrarietatea prevederilor legale criticate cu acestea. Tribunalul București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210683_a_212012]
-
la invocarea în susținerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52, art. 57, art. 146 lit. d) și art. 148 din Constituție, Curtea observă că autoarea acesteia se limitează la a le enumera, fără însă a motiva în ce constă contrarietatea textelor legale criticate cu acestea, context în care Curtea nu poate formula propriile critici, la care, ulterior, să și răspundă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263702_a_265031]
-
achiziție publică trebuie să aibă la bază respectarea unor principii fundamentale, printre care și "eficiența utilizării fondurilor publice", Curtea observă că autorul excepției face o simplă afirmație, nesusținută de niciun fel de argumente din care să rezulte o astfel de contrarietate. De altfel, în partea finală a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 sunt enumerate directivele comunitare pe care aceasta le transpune în legislația națională, printre acestea numărându-se inclusiv cele menționate de autorul excepției. Pentru considerentele expuse mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214882_a_216211]
-
sunt stabilite de lege, iar Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în art. 2 al Protocolului nr. 7 adițional la convenție, prevede obligativitatea dublului grad de jurisdicție în materie penală. Așadar, nu se poate vorbi despre o contrarietate a dispozițiilor legale criticate, în raport cu convenția invocată. Pe de altă parte, potrivit prevederilor art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedură penală, în cauzele în care nu se face apel, motivele de cașare nu se limitează la cele arătate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148609_a_149938]
-
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.010 din 25 iunie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 10 august 2004, excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curte. În consecință, nu poate fi vorba de o contrarietate a prevederilor legale criticate cu dispozițiile din Constituție și din documentele internaționale invocate în susținerea excepției, reglementarea obligativității avizului prealabil al Serviciului Român de Informații pentru funcționarea societăților specializate de pază și protecție fiind rezultatul opțiunii legiuitorului. Prin Decizia nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201675_a_203004]
-
exigențe constituționale, legiuitorul a considerat necesar ca, prin dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate, să adopte măsuri concrete pentru asigurarea șanselor persoanelor cu handicap în exercitarea dreptului la muncă. În acest context, Curtea apreciază că argumentele autorului excepției referitoare la contrarietatea dintre art. 42 și 43 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/1999 și prevederile constituționale referitoare la dreptul de proprietate nu pot fi reținute. Astfel, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, conținutul și limitele dreptului de proprietate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164522_a_165851]
-
a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece liberul acces la justiție nu implică și gratuitatea serviciului public al justiției, astfel că nu se poate reține existența unei contrarietăți între dispozițiile legale atacate și prevederile Constituției. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată în absența unei prevederi constituționale care să impună gratuitatea serviciului justiției, iar pe de altă parte, potrivit art. 21 din Legea nr. 146/1997
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164836_a_166165]
-
Conturi, instituție al cărei statut este reglementat de art. 140 din Constituție, aceștia nu au calitatea de magistrați", ceea ce încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Totodată se susține și contrarietatea dispozițiilor criticate față de prevederile art. 129 din Constituție, întrucât "procurorul financiar de pe lângă Curtea de Conturi nu este «parte interesată» în proces". În concluzie, se arată că prin "neaplicarea prevederilor imperative ale art. 5 alin. (2) din Ordonanța de urgență a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165337_a_166666]
-
ci include toate aspectele, garanțiile și obligațiile pozitive ale autorităților statului pe care jurisprudența aplicabilă pe teritoriul României le-a definit sau stabilit în aplicarea acestui drept legal. Aceste considerații fac posibilă invocarea pe calea unei excepții de neconstituționalitate a contrarietății între legile interne și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale". De asemenea, dispozițiile art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001 contravin art. 26 alin. (1) din Constituție referitor la viața intimă familială și privată, acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210869_a_212198]